24,122 matches
-
la perioada începutului anilor '50. Motivațiile sunt psihologice și morale, după cum remarcă autorul: "Când mai publicasem prin revistele din exil - și apoi din țară - fragmente, indicasem într-o notă un fel de subtitlu - "Jurnal blajin". Alesesem acele pasaje din care trăsăturile negative ale contemporanilor mei erau, dacă nu absente, cel puțin atenuate. Dar a întinde acest tip de milostenie pe o întreagă existență ar însemna a o deforma. Chiar atunci când îmi stă în intenții, indulgența nu-mi stă în fire (...). Urmează
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și sensibilități, dar și ale luptei cu demonii interiori ori exteriori. Fragmentele de jurnal ale lui Virgil Ierunca au, datorită acestui caracter depozițional greu de eludat, o foarte elocventă tranșanță morală și acuitate a scriiturii; propoziții adesea eliptice, enunțuri concentrate, trăsături de portret contrase conferă paginilor autenticitiate și sinceritate. Între scriere și trăire se instaurează o echivalență aproape perfectă, frenezia vieții și febrele interioare sunt transcrise, parcă, fără "rest", cu o dorință a imediatului irepresibilă, în notații fulgurante, dar cât de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
să-mi țip libertatea, neînțelegerea de a mă fi născut, de a continua. N-am nici o dorință, nici o vrere, nici o nădejde. Aproape fericit. Beatitudine fără grație și fără zei". Nu trebuie neglijat nici talentul de portretist al autorului. Dintr-o trăsătură succintă, dintr-un detaliu cu semnificație expresă, dintr-un gest individualizator sunt compuse chipuri și identități ale exilului românesc, figuri ale culturii franceze a epocii, o întreagă lume trăiește cu adevărat aici, cu mizeriile și beatitudinile ei. Jurnalul lui Virgil
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
cu pudră albastră pe față, cu buzele spoite violet, cu cearcăne negre trase în jurul ochilor, cu o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul fraged de floare, culoarea ochilor lui trecuse la albastrul cu licăriri aspre ale oțelului, iar pe buzele subțiate zîmbetul i se făcuse crud" (p. 44). Într-o lectură lineară, dar cu retrospecții reflexive
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
premiului național de poezie 1) poetului V. Voiculescu, Ion Pillat recunoștea în acesta pe unul din cei mai mari și autentici poeți ai neamului românesc al cărui stil poetic propriu dă versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele mai ascunse și totodată cele mai adânci ale sufletului strămoșesc. În el ni se descoperă cumințenia pământului și frumusețea pârguită la soarele de peste veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie verde din stambă cu mâneci scurte și fusta lungă, amplă. Figura ei, cu trăsăturile înmuiate în pielea șifonată, era susținută de atenția concentrată cu care îi asculta pe vorbitori. V. Voiculescu sta întotdeauna într-un fotel așezat deoparte, în unghiul dinspre intrare al camerei, îi avea pe toți în fața sa și nu lua parte
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
discuții. Îl simțeam ca pe un spectator de elită, participând - retras în sine - la jocul surprinzător al ideilor care se desfășurau în fața lui. Îl văd aevea în hainele lui bleumarin cu dungi albe și cu ghete butucănoase. Capul său cu trăsături fine se pierdea în părul des și barba albă. Primăvara însă eram întotdeauna uimiți de schimbarea înfățișării lui, căci își tundea barba și pletele și avea aerul unui adolescent. Abia atunci observam sprâncenele lui oblice, ridicate spre tâmple, ochii sfredelitori
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
vindecată de minciună, duplicitate, constrîngeri și lipsuri de tot felul. Luînd act mai apoi aici de rădăcinile mele și izbindu-mă de diverși oameni, toți de un neam cu mine, am avut la un moment dat tendința de a absolutiza trăsăturile negative ale celor pe care i-am întîlnit: dacă atît de mulți dintre ei au fost incorecți, fără scrupulul cuvîntului dat, fără compasiune pentru semeni, nepăsători, calculați și duri, înseamnă că trăsăturile acestora au dobîndit deja o dimensiune colectivă. Bineînțeles
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
la un moment dat tendința de a absolutiza trăsăturile negative ale celor pe care i-am întîlnit: dacă atît de mulți dintre ei au fost incorecți, fără scrupulul cuvîntului dat, fără compasiune pentru semeni, nepăsători, calculați și duri, înseamnă că trăsăturile acestora au dobîndit deja o dimensiune colectivă. Bineînțeles că am depășit faza acestui tip de raționament sumar, obiectiv și aleatoriu. Poate oare o astfel de experiență personală reprezenta o adevărată "secțiune transversală" în natura unei societăți și mai ales în
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
Putea fi fiul ei, putea fi un copil al străzii. Părea lipsit de cunoștință, poate era grav bolnav, poate rănit sau poate chiar mort. Pe cine anume reprezenta și ce era cu el n-aș fi putut spune, dar în trăsăturile turnate în bronz ale femeii se citea “atâta jale”, vorba poetului ardelean, încât mi-a fost limpede că mă aflu în fața unui monument al suferinței omenești, în toată simplitatea și grozăvia ei. Am privit descumpănit singurătatea celor două figuri de
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
și hipsteri pe deasupra... Te umflă râsul. Vlad Mixich, unul dintre jurnaliștii care insistă se se documenteze înainte de a scrie, a creionat mai multe portrete ale celor ieșiți în stradă, din care se desprind atât coloratura pestrița a mișcării, cât și trăsăturile comune: protestatarii, zice Mixich, sunt “tineri din aia pe care i-ai lua imediat cu autostopul”. Așa mi se par și mie. Dacă vrei să te convingi, vino duminică seară la marș. Se pleacă la 5 după-amiază de la Piata Universității
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
o asistentă personală. Ți-o recomand pe Andreea Popescu, pe care se întâmplă s-o cunosc. Nu cred că ai face o afacere proastă angajând-o. Dimpotrivă. O știu drept un om decis, voluntar și răzbătător. În plus, are două trăsături aflate, după cum știi, în grav deficit național: caracter și onoare. Dacă adaugi parolismul, obții portretul unei tinere cum s-ar cuveni să fie mai multe. M-aș bucura să primească o șansă - evident, în cazul în care căutările tale mai
Am o poveste pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82451_a_83776]
-
viziteze atelierul la Paris. Vive la France! Altfel probabil n-aveam azi nici Brâncuși, nici Eliade, nici Cioran, nici mulți alții... câtă dreptate ai ... Unii români dau din gură numai pentru ca le place cum se aude vocea lor Asta e trăsătură de popor ... ce caracterizează și nu o să ne vindecam niciodată. Stimate domnule, V-ați întrebat probabil și de ce se întîmplă asta. Frază cu “nu trebuia”, e o frază pe care fiecare o învață în educația de acasă, ca să fie politicos
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
primele chestii care-mi vin în minte. Brompton-ul e următorul. Pentru că arată bine. Nu e doar frumoasă, e stylish și cool, iar cine se urcă pe ea împrumută ceva din personalitatea bicicletei. Știți bine că nu sunt insensibil la aceste trăsături, ba, mai mult, cred că Bucureștiul va arăta tot mai bine pe măsură ce vom vedea cât mai multe astfel de biciclete pe străzi: arătoase, haioase, elegante sau fițoase - toate fac bine orașului. Brompton nu e singura care are această calitate, dar
Duminica pliabilă Brompton by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82609_a_83934]
-
lipsă spațiului fizic(în lift sau în metrou de ex.) Când merg pe strada nu văd oamenii, decât dacă mă uit atentă sau mă atrage ceva în mod special. Dar când îi privesc în ochi, văd multe dintre lucrurile sau trăsăturile lor de caracter. După privire, după strălucirea ochilor, oamenii pot exprima atât de multe lucruri. De multe ori, comunicarea nonverbală este mult mai aproape de adevăr. Privesc oamenii adânc în suflet și îi analizez după fapte. Vorbele, dau doar culoare și
Privitul în ochi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82623_a_83948]
-
zile soarta unei conflagrații mondiale, salvând viețile a mii de soldați, inclusiv români. Am citit declarațiile dumneavoastră cu stupoare. Va cunosc furia oarbă și verbul pripit, lipsit de menajamente. Am tot sperat, de când v-am votat, acum mulți ani, ca trăsăturile acestea se vor domoli cu vârsta și cu funcția. N-a fost așa. Din păcate, atunci când deschideți gură, Domnule Președinte, prin cuvintele dumneavoastră vorbim și eu și concetățenii mei. Iar noi nu vrem sa parem nici orbi, nici pripiți, nici
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Acestea ar fi punctele de reper, pentru că altfel pânza narațiunii se dovedește ceva mai largă. Și de astă dată figura de prim plan este a autoarei, conturându-și încă mai apăsat portretul, ale cărui trăsături le cunoscusem din volumele anterioare. Mândră că se trăgea din cel mai pur sânge albastru, Regina e o ființă dominatoare, plină de inițiativă, recunoaște că ea "dă tonul, iar Nando (Ferdinand) îi dă curs întocmai", că are un mod "rapid
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
publicat grupajul acela de texte în care eram firitisit, ceea ce Adriana, în ce o privește, nu ar fi admis nici în ruptul capului. Sunt sigur de aceasta. Cine o cunoaște cât de cât îi știe discreția absolută de sine, o trăsătură a firii și o normă de conduită de la care nu ar abdica niciodată. Trebuia deci să fie pusă, cum a și fost, în fața faptului împlinit. Dar să trec de mica introducere pentru a spune măcar ceva despre spiritul critic al
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
din cei 2-3 oameni care mi-ar fi făcut Bucureștiul suportabil", sau când adaugă "chiar în climaxul meu legionar l-am simțit aproape" (p. 432). Și acest comentariu ne determină să considerăm că autorul Prizonierului istoriei nu prețuiește prea mult trăsăturile de caracter ale "eroului" său. Dacă Norman Manea, Daniel Dubuisson, Alexandra Laignel-Lavastine neagă cu înverșunare evidența, Florin }urcanu, făcând parte din aceeași categorie a demolatorilor de mituri, este primul care cercetează documentele autentice cu atenție, distinge - în parte - ce e
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Sorin Lavric Am revăzut-o după doisprezece ani la Orșova, un orășel românesc de pe malul Dunării. Treceam prin fața unui hotel și i-am recunoscut chipul acela ciudat, cu alura mongolă, ale cărui trăsături nu credeam să le mai revăd vreodată: chipul Mihaelei, acum cetățeancă germană, locuind într-un orășel din apropierea Frankfurtului. Ne priveam încurcați, încercînd amîndoi să zîmbim, dar zîmbetul nostru silit nu putea șterge expresia stînjenită a unor fețe ce nu-și
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
în sus, într-o mișcare pe care odinioară nu mă săturam să i-o privesc, sorbindu-i chipul, șuvițele încolăcite și marginile buzelor ei. Am făcut cîțiva pași pe trotuar și, privind-o pe furiș, am încercat să-i regăsesc trăsăturile din trecut. Mihaela era genul de frumusețe pe care, privind-o, simțeai dintr-o dată nevoia să suferi, să te retragi undeva într-un colț, departe de privirile lumii, spre a te întreba dacă nu cumva, pînă s-o fi întîlnit
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
încarcă procesul cunoașterii. De aici și capacitatea ei de a se menține în zona adevărului, în pofida datelor false care, prin intruzie, îi populează parțial teritoriul. Ce se întâmplă în situația dată, a lui Șușară? Trebuie să ținem seama de o trăsătură a sa fundamentală: mobilitatea dublată de diversitate, ambele supuse unui anumit ritm al vitezei. Cu alte cuvinte, cuprindere într-o continuă fugă, mereu și mereu productivă, mereu și mereu predispusă la cuceriri. Mobilitatea lui cunoaște repausuri, nu însă și timpi
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
și comentariul paradoxal"; el practică ,aluzia și comentariul aluziv, referința jucăuș deformată sau inventată, transpunerea, anacronismul intenționat, amestecul a două sau mai multe moduri istorice sau stilistice etc. Ca urmare, estetica postmodernistă a fost descrisă drept esențialmente Ťcitaționistăť." 1) Sînt trăsături care se regăsesc plenar în fizionomia Partidului Liber-Schimbist. Ideea de a ,reînvia" un partid din secolul al XIX-lea, care nu existase decît în ficțiune, ilustra concomitent anacronismul și parodia, aluzia și paradoxul, ironia și spiritul ludic. Unii comentatori au
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
mai fac umbră pământului într-un anonimat mântuitor. Până și copiii copiilor celor sub ochii cărora am crescut, încep să fie secerați. Neamul meu e ca o miriște arsă. Când ne adunăm cu vreun prilej, vag văd pe fețele lor trăsăturile alor noștri. Moșul de pe năsălie mi se pare străin. întruchiparea lui vie se află printre noi sub înfățișarea unui nepot care ne vorbește cu glasul buniculu. Căutătura unora ușor tulbure de semnul neantului. Clătinăm din cap, fiecare cu gânduri fără
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]