910 matches
-
de Árpád Göncz). Triunghiul lingvistic român-maghiar-german, caracteristic pentru ambianța culturală a Banatului este definitoriu și pentru S. A fost distinsă cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (1999) și cu un premiu al Cercului „Adam Müller-Guttenbrunn” (1989). Ca traducătoare, S. este preocupată de teritoriul mitului - se oprește la basmele populare românești - și de proza clasică, ea oferind cititorului tânăr transpunerea în germană a unor nuvele de Costache Negruzzi și A. I. Odobescu. Și narațiunile lui Mihail Sadoveanu o țin în
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
ȘCHIOPU, Michaela (26.III.1938, București), italienistă, traducătoare. Este fiica Mariei (n. Duport) și a lui Constantin Paraipan, medic. La București urmează școala primară și Liceul de Fete nr. 4, apoi cursurile Facultății de Filologie, secția italiană, absolvite în 1961. Este repartizată ca documentarist la Institutul de Istorie
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
conținând texte de Barbu Lăzăreanu, V. Demetrius, C. Dobrogeanu-Gherea, precum și două pagini alese din lirica poetului; tot aici, la „Note”, se relatează cum alcătuia Coșbuc petiții în limba germană pentru refugiați, în timpul ocupației. După un timp apare și studiul Coșbuc traducător de B. Nemțeanu. Dintre prozatori, cel mai important este Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
, Stanislav (2.V.1931, Akmanghât, azi Bilolissia, Ucraina - 16.XII.1999, Kiev), istoric literar și traducător ucrainean. Este fiul Mariei Semcinski (n. Maiboroda) și al lui Volodimir Semcinski, învățători. Face școala primară în satul de baștină, apoi urmează Liceul „Regele Mihai” din Cetatea Albă (1942-1944) și, în limba rusă, școala medie din Tatarbunar (1944-1948), pe care
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
în mai multe rânduri, lăsând în manuscris o monografie), B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu. S. se dovedește a fi unul dintre cei mai autorizați propagatori și traducători ai literaturii române în Ucraina. A dat, între altele, un studiu teoretic privind unele probleme de traducere din română în ucraineană, în volumul colectiv Teoria i praktika perevoda (1962), și versiuni la scrieri precum Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă (1957), I. L
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
, Odile (27.XI.1961, Fontenay-aux-Roses, Franța), traducătoare. Părinții săi sunt Francine Serre (n. Auberlet), infirmieră școlară, si Robert Serre, inginer. Frecventează cursurile liceelor „Mărie Curie” și „Lakanal” din Sceaux (departamentul Hauts-de-Seine) și face studii de filologie modernă la Universitatea Sorbonne-Paris IV. Convinsă din adolescență, cum va declara
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
ȘERBĂNESCU, Virginia (10.VI.1921, Cluj), prozatoare, poetă, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Șerbănescu (n. Chivulescu), medic, și a lui Virgil Șerbănescu, general, profesor de anatomie patologică. Își începe învățătura la Paris (1928), continuând-o la București, în particular, la Școala Silvestru, urmează Școala Centrală de Fete (1931-1939) și Facultatea
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
ȘIȘMANIAN, Ecaterina (16.IV.1927, Chișinău - 11.XI.1996, București), traducătoare. Este fiica lui Antaram și a lui Măgârdici Erițpohanov (nume rusificat forțat), proprietar de frizerie. Urmează prima parte a ciclului gimnazial la Chișinău, iar după moartea timpurie a mamei pleacă la București. Licențiata a Facultății de Psihologie-Pedagogie și a Facultății
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
ȘIȘMANIAN, Ara Alexandru (26.I.1951, București), poet. Este fiul Ecaterinei Șișmanian (n. Erițpohanov), traducătoare, și al lui Takor Șișmanian, gazetar. Urmează, la București, Liceul „Gh. Lazăr” și Facultatea de Limbi Orientale, secția hindi, unde îi este profesor Sergiu Al-George; teza de licență are ca obiect sacrificiul vedic. Colaborează cu cronici și studii la „Luceafărul
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
SLĂVESCU, Micaela (17.III.1929, București), traducătoare și istoric literar. Este fiica Gabrielei Slăvescu (n. Cavaliotti) și a lui Oliviu Slăvescu, inginer cu studii la Zürich și Berlin, director adjunct al Uzinelor și Domeniilor Reșița (1925-1940), de unde este scos din motive politice în timpul guvernării legionare, director în
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
, Ion Marin (15.VI.1893, București - 2.II.1964, București), prozator, dramaturg, eseist, cronicar dramatic și literar, traducător. Este fiul Emiliei (n. Petrescu) și al medicului Nicolae Marinescu, care și-a adăugat numele Sadoveanu; S. își va oficializa numele de scriitor abia în 1949. Învață din copilărie germana, franceza, engleza și se inițiază în cultura universală. Urmează Liceul
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Tomovici), originară din Iași, și al lui Gheorghe Sârbu, moșier și căpitan „de margine”. Urmează cursurile gimnaziului la Chișinău, absolvind în 1848. Om de țară, dezinteresat de funcțiile administrative - lucrase, în 1849, într-o cancelarie judecătorească, în 1850 fiind numit traducător titular, iar în 1851 era registrator de colegiu -, el se statornicește la Mășcăuți, unde se arată priceput într-ale gospodăriei și, în același timp, are vreme destulă pentru scris și lecturi. Începe să compună devreme și, în 1851, îi apărea
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
, Florin (3.IV.1914, București - 9.VIII.1989, București), poet, istoric literar și traducător. Probabil absolvent al Facultății de Drept din București, T. va lucra, după al doilea război mondial, ca redactor la „Rampa” și „Flacăra”, în cadrul secției de proză a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, în calitate de conferențiar la Institutul de Teatru
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
într-o mină de cărbuni din Republica Mordvină, aflându-și sfârșitul la Moscova. Alt frate, Iosif (1901-1947), de asemenea cadet în Oastea Donului, urmează în România aceeași cale: intră funcționar la rafinăriile ploieștene „Unirea” și „Vega”. Olga (1902-1993) va fi traducătoare la Institutul de Proiectări Petroliere din Ploiești. Primele fotografii ale lui S. (numele la naștere e Hristea Nichita) arată un copil frumos, blond, cu plete lungi, îmbrăcat ca o fetiță. Un unchi îl duce într-o zi la frizer și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
, Andrei (pseudonim al lui Isac Rosenzweig; 31.VIII.1907, Brăila - 18.VI.1959, București), poet, critic dramatic și traducător. Fiu al lui Moise Rosenzweig, om de afaceri, T. își începe învățătura în 1914 la școala ,,Abraham și David Schwarzman” din Brăila, aici fiind coleg cu Mihail Sebastian, ca și la Liceul ,,Nicolae Bălcescu”. Își trece examenul de bacalaureat în
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
, Maria-Ana (19.IV.1949, Sărulești, j. Buzău), critic literar și traducătoare. Este fiica Margaretei (n. Constantin) și a lui Spiridon Iordache, preot. A urmat școala primară în comuna natală (1956-1963), Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău (1963-1967) și Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București (1967-1972). Va fi redactor la „Romanian
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
, Ion (pseudonim al lui Iosef Netzler; 13.V.1889, Pitești - 11.XI.1916, Zimnicea), critic literar și traducător. Este fiul lui Charlotte Cearnoi (n. Schönfeld), vară cu Lazăr Șăineanu, și al lui Adolf Netzler, probabil comerciant, om cu dragoste de carte, posesor al unei bogate biblioteci. În orașul natal urmează cursul primar la Școala de Băieți nr. 1
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
un anume autor sau operă într-un moment determinat, tălmăcirile lui Ivan Krasko din Octavian Goga, spre exemplu, explicându-se prin caracterul social și patriotic al liricii acestuia. Atracția exercitată de literatura română la începutul secolului al XX-lea asupra traducătorilor slovaci a fost favorizată - scrie V. - de „tradiția luptelor comune românești și slovace dinaintea anului 1918”. O bogată bibliografie, însumând peste șaizeci de pagini, prezintă, pe genuri, transpunerile din literatura română tipărite în volume și în presa literară slovacă. V.
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
VÂRCIOROVEANU, Maria (1.XI.1930, Ploiești), polonistă, traducătoare. Este fiica Teodorei (n. Stănescu) și a lui Teodor Vârcioroveanu, tâmplar. A urmat școala primară la Ploiești (1937-1941), Liceul „Elena Doamna” din București (1941-1946) și din nou la Ploiești, Liceul „Despina Doamna” (1946-1950). În 1954 a absolvit Facultatea de Filologie
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
, Libuše (8.VIII.1945, Knínice, Cehia), românistă cehă. După studii de filologie franceză și română la Universitatea din Praga (1963-1968), o bursă de șase luni la Universitatea din București (1967-1968) și specializarea complementară în filologia italiană, devine traducătoare la Secția de documentare a Institutului de Studii Sud-Est Europene din Praga (1968- 1969). Face un stagiu la Institutul de Limbi și Literaturi Străine (1969-1972), iar în 1982 devine lector la Catedra de limbi romanice a Universității pragheze. Atât lucrarea
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
, Mihai (10.VIII.1972, Antonești, j. Tighina), poet, critic literar și traducător. Este fiul Sofiei Vakulovski și al lui Alexei Vakulovski, profesori. Urmează școala medie în satul natal și la Chișinău Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (absolvită în 1994). Lector la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (1994-1997), concomitent e
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
VASILE, Geo (21.VI.1942, București), critic literar și traducător. Este fiul Anei și al lui Gheorghe Vasile, lăcătuș mecanic; prenumele la naștere: Gheorghe. Urmează la București școala generală (1950-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) și Facultatea de Filologie, secția italiană-română (1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
VÂRGOLICI, Ștefan G. (13.X.1843, Borlești, j. Neamț - 29.VII.1897, Iași), poet, critic literar și traducător. Este fiul lui Gheorghe Vârgolici, țăran. Urmează la Iași cursurile secundare la Academia Mihăileană și Facultatea de Litere și Filosofie, pe care o termină în 1864. Cu o bursă obținută cu sprijinul lui Titu Maiorescu, studiază limbile și literaturile spaniolă
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
VASILIU, Florin (11.III.1929, Botoșani - 23.IX.2001, Piatra Neamț), poet, traducător, critic și teoretician literar. Este fiul Profirei (n. Luca) și al lui Leon Vasiliu, ofițer. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1936-1948) și Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, absolvită în 1952. După licență lucrează ca
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
VIANU, Tudor (27.XII.1897, Giurgiu - 21.V.1964, București), estetician, filosof al culturii, critic și istoric literar, poet și traducător. Este fiul Floricăi (n. Rosa Leibovici) și al lui Alexandru Vianu (n. Adolf M. Weinberg), medic, și frate cu eseistul Alexandru Vianu. Tatăl, participant la Războiul pentru Independență, primește cetățenia română în 1878, iar în 1893 familia trece la ortodoxie
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]