1,558 matches
-
Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel de mâncare, căci trebuia să las loc și celorlalte bunătăți. Dar căldura domoală din casă dată de focul scânteind printre lemnele duduind în sobă! Dar traista cu bobârnaci...o mai simt parcă și acum legată de gât! Simt parcă gerul lipindu-mi nările și lupta cu nămeții colindând din casă în casă...și mirosul fumului căzut din coșurile caselor, ori frumusețea lui urcând înșurubat în calmul
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
și eu ca I.L.Caragiale o piesă de teatru, la ce gen literar o să fie încadrată opera mea? - „Tragedia țărănistă” i-a răspuns o colegă. „Tragedia optimistă” e scrisă demult... Epilog Cum doamna inspectot Ștrengaru nu putea să plece cu traista goală, a mai înghesuiet în „geamantanul de noi cunoștințe” câteva „atenții...” de admirație din partea dirigintei Luxița Prădăreanu, sentimente cordiale care proveneau din fondul clasei, că vorba ceea: osia neunsă, face să scârție roata. A, să nu uit, la bacalaureat toți
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă un elan tineresc, Cu haina în zdrențe și-o traistă ce n-are nimic de-oferit, Înfing talpa-n praful uitării și tind spre un plus infinit, Când arșița-mi taie din aripi și zborul devine mai crunt, Primesc adieri de speranță din Verbul ce-și spune "Eu sunt!" Iar
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUNT REFORMAT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt reformat, dat la reformă De doi nebuni ce fac zigzaguri Ducând, în traistă, filodormă Reginei sterpe, de gulaguri. Pionii dorm cuminți, în strane, Visând deșarte idealuri Și-aleargă fără de crampoane A doua zi, desculți, pe dealuri. Cu foamea fac, tăcând, remiză, Căci noaptea este cerul negru Și-n ochi se zbate o premiză
SUNT REFORMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361856_a_363185]
-
plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci izvoare, Pâraie pline cu
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu sunt decât întruparea unui cuvânt. Vremelnic om. Cum aș putea să nu rămân eu însămi când sămânța mea a fost de Mântuitor aleasă și pusă în traista timpului spre semănare și rodire. Eu nu sunt decât întruparea unui gând Ales nu știu Doamne dacă vreodată voi fi vrednică de alegerea ta pe drum pășesc când drept când strâmb uneori ridic ochii alteori îi plec uneori mă simt
TATĂLUI MEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365878_a_367207]
-
ei nădejde, ea nu se putea duce așa de departe, nu o mai țineau picioarele, și apoi avea o mulțime de treburi pe lângă casă. A doua zi, dis de dimineața, își trezi băiatul din somn, îi pusese ceva merinde în traistă, și-i zise să plece degrabă la drum, că drumu-i lung până la Putna, dacă vroia să se întoarcă până deseară. I-a zis să aibă grijă să-i spună vrăjitoarei care-i pricina și să aibă grijă ca acea femeie
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
a zis să aibă grijă să-i spună vrăjitoarei care-i pricina și să aibă grijă ca acea femeie să facă tot ce trebuia și să aducă și ei cărbune din acela folosit la descântec. Niculăeș, încă adormit, a luat traista în spinare și-a plecat la drum. Nu-i convenea de loc călătoria asta. După mintea lui, doar pentru niște tăciuni nenorociți să bată el atâta drum, din zori până seara târziu, tocmai la Putna! Atunci i-a trăsnit o
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
nou somnul. Era de înțeles, după ce plecase așa de dimineață de acasă. Îl furase un pui lung de somn. Când se trezi, era deja trecut de după amiază. Își aminti de merindele puse de maică-sa pentru prânz. Scoase prosopul din traistă, înfulecă bucatele până n-a rămas nimic. Coborî la pârâu să bea din apa bună și rece ca gheața. Mai avea însă de stat. Până la sfârșitul zilei mai era mult. Găsise ceva de lucru, cercetă niște cuiburi de păsărele prin
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
acrobatic, direct în groapa morții, cu frunza metastazei pe siglă...! O țară cu femei călătoare ce-și întrețin tenul în Occident și cu bărbații livizi și singuratici prin taverne mizerabile și ieftine, o țară cu „moși crăciuni”, săraci lipiți, cu traista goală, ori „moși crăciuni” turmentați, bâjbâind pe la uși, ca să ceară ceva, nu ca să dăruiască, trăiește an de an, la sărbătorile iernii, nopți de coșmar, cu bufnituri de petarde și urlete sălbatice „asortate” cu milogeala ritmurilor manelelor tânguitoare, iar la Paște
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
totdeauna, cu căciula neagră apăsată puțin pe urechea dreaptă, cu ochii culoarea oțelului călit, cu mustața românească răsucită tinerește, cu sumanul negru tivit și înflorit cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea citează cuvintele lui Eminescu dintr-o scrisoare: „Panule, tu știi că-n lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
liberilor scormonitori în gunoaie. Magazinul era plin și de alimente și de oameni, aveam aici și o datorie la o doamnă vânzătoare, de la trecerea precedentă. Intrasem să-mi cumpăr ceva de mâncare, că io, ca țăranul ardelean mănânc numai din traistă, dar nu mai aveau pâine. Doamna vânzătoare aflând ca sunt un drumeț pe aici și cum peste tot se închidea mi-a tăiat din pâine ei patru felii și mi le-a dat. Doamne, de ce ai făcut poporul asta atât
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
se poate. Și nu eram singurii, erau și niște nemți veniți pe motociclete, ce stăteau pe terasă la o bere „Ursus”. Noi ne-am dus în gradină într-un chioșc frumos amenajat unde ne-am scos merindele și glajele din traistă și ne-am apucat de mâncat și povestit câte în stelele de deasupra noastră, că lună nu era în seara noastră din Munții Apuseni. Virgil m-a ascultat, ironizându-mă din când în când, cum plăsmuiesc io Tirolul Românesc aici
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
trezesc... VI. AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Citește mai mult te chem
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Citește mai mult te chem de unde eștila o margine de timpmă vei recunoaștesunt fata în iecu brâu vărgatși traistă din lăicerulde pe laițăstau lângă prispăsub bucata mea de tihnăprintre scânduriîn derivăumbrele nu știu cuiîmi urmărescnerăbdareadoar tăcerea din zoriîmi înțelege căutărilefac motoceiși-i agăț de vise... VII. UN PAS URIAȘ DE LA NEDUMERIRI LA CERTITUDINI - AUTOR CEZARINA ADAMESCU, de Ana Maria Gîbu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Mircea Daroși Traista cu vorbe a limbii române ,, A vorbi despre limba română este
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Mircea Daroși Traista cu vorbe a limbii române ,, A vorbi despre limba română este ca o duminică'', spunea poetul Nichita Stănescu. Frumusețea ei este asemenea straielor de sărbătoare pe care le îmbracă țăranii la vreme de mare sfințenie. Ea însăși este metafora existenței
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
acestui popor plămădit într-un spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Limpede ca lacrima și dulce ca mierea, ea este comoara sufletului nostru încărcat de doruri și însetat de frumuseți eternă. Nevoit să-și exprime diversele stări afective, românul a apelat la ,,traista cu vorbe'', dând valoare simbolică unor expresii care sunt astăzi adevărate sclipiri diamantine. Create printr-o strălucită sinteză în care înțelepciunea se îmbină armonios cu simțul umorului, dar și cu tonul ironic al diverselor situații, multe expresii au devenit cele
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
care râd de defectele altora, fără a și le vedea pe ale lor, se spune ,,râde ciob de oală spartă''. Toate aceste expresii, ca și multe altele sunt un adevărat ,,bulgăr''de aur al limbii române. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Traista cu vorbe a limbii române, de Mircea Daroși / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
Plecat-au magi din răsărit. Așteptăm... Să vină Crăciunul cu flori de zăpadă Crescute pe ramuri plecate-n odihnă, Pe valuri de mare oprite în tihnă, Pe culmi și pe streșini, în chip de pomadă! Să vină iar Moșul cu traista sa plină, Cu val de colinde și chiot pe stradă, Cu gerul pe cușmă, fular și broboadă, Cu vii derdelușuri pe albă colină! Să vină iar veste și steaua s-arate Chiar locul în care se naște Lumină, Iar lumea
ÎNTÂMPINÂND NAŞTEREA DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366353_a_367682]
-
de la uliță al curții gospodăriei lui Mitu lu’ Niculcea; în fine, ajunsesem să ne urâm reciproc, ce mai! De aceea, întotdeauna când plecam pe Mal să mă duc La Cimitir, aveam grijă să iau cu mine o bâtă sau o traistă cu pietre. Pentru că aveau doi câini, maică-mea i-a zis într-o zi Măriei lu’ Mitu lu’ Niculcea: - Fă, Mărio, văz că voi aveț’ doi câini, nu ne daț’ șî noo unu’, v-îl plătim, noi nu măi avem
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
-ț’ place șî dup-aia, îm’ spui șî mie ce-ai înțăles din ea. Țî le dau de tot, să ai grijă de iele, ai înțăles? Că verii tăi, bag-samă, nu le merită! Stăi să țî le pui într-o traistă. - Am înțeles moșule, așa am să fac!, am mai apucat să zic, fiindcă o și zbughisem afară cu traista de gât... În uliță, l-am întâlnit pe vărul meu, Gică, mai mare cu patru ani decât mine, băiatul cel mare
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
să ai grijă de iele, ai înțăles? Că verii tăi, bag-samă, nu le merită! Stăi să țî le pui într-o traistă. - Am înțeles moșule, așa am să fac!, am mai apucat să zic, fiindcă o și zbughisem afară cu traista de gât... În uliță, l-am întâlnit pe vărul meu, Gică, mai mare cu patru ani decât mine, băiatul cel mare al lui nea Ilă, venea de la Uțăroaia, mătușă-sa. Bineînțeles, i-am dat și lui vestea cea mare, aceea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Fetelea, care stătea pe „blană” în fața casei. Văzând că nu mai am timp să duc acasă cărțile și să mă și-ntorc, fiindcă trebuia să-mi fac și baie, i-am zis lui Gică: - Bă, Gică, du-m’ șî mie traista asta cu cărț’ acasă, eu dau o fugă până la mama mare, în Câmpuri. - Dă-o, bă, încoa’, că ț-o duc; da’ ce-i spui lu’ lea Oara? - Spune-i că viu iute, să puie pă foc cazanu’ ăl mare
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]