987 matches
-
căutând să descopere „rădăcina răului”, întreprinde o adevărată disecție în societatea românească. Dacă optica e câteodată falsă, analistul găsind că arendașii străini ar fi vinovați de situația țărănimii, în schimb judecata asupra întregii „sisteme” care a dus la catastrofă e tranșantă, cu accente pătimașe, chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
adesea judicioase și nu lipsite de nuanță din Incrustări în rama bibliotecii (I-II, 1930-1940). Preferând „eticul” - „esteticului pur”, intransigentul, încruntatul comentator atribuie criticii un rol profilactic, ceea ce presupune o purificare de „toxine” a vieții literare. De aici, destule aprecieri tranșante, chiar brutale. Lăudând ceea ce crede că e de lăudat, C. nu menajează nonvaloarea. Răzleț, se ivesc aici unele caracterizări inspirate, și tot așa în cartea de Evocări (1980), care însumează portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
comparatiste va fi și mai vizibilă în volumul Introducere în literatura clasică europeană (1978), în care C. observă dificultatea unei caracterizări sintetice a fenomenului clasic, dată în primul rând de diversitatea modalităților acestuia, precum și de perspectiva istorico-literară tradițională a opoziției tranșante dintre romantic și clasic, concepție pe care o consideră ca stând la baza a numeroase erori de interpretare ale criticii literare în general. Preluând ideea lui Valéry că orice clasicism presupune un romantism anterior, C. merge mai departe, ajungând la
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
de valoare, versurile lui C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, D. Anghel (debut) ș.a. se mișcă între confesiunea sentimentală și vibrația protestatară; deziluzie și elan, dezgust și indignare se articulează patetic, schema antinomiilor tranșante, violente fiind de altfel extrem de uzitată. Și înrâurirea lui Eminescu, poet pentru care aici există un cult, se răsfrânge epigonic. La rândul lor, prozatorii „decupează” din realitate fapte diverse, întâmplări ieșite din comun. Nuvelele și schițele publicate sunt populate de
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
7 februarie 1915, apoi la Cluj, bilunar între 1 ianuarie 1922 și 31 decembrie 1926 și lunar de la 28 februarie 1927 până la 12 februarie 1928. Ca proprietar și redactor figurează Sebastian Bornemisa, iar ca redactor, D. I. Cucu (1926). Evitând declarațiile tranșante asupra programului, C. militează, alături de „Familia” și „Luceafărul”, pentru o cultură și o literatură românească pusă în slujba desăvârșirii unității naționale. În afara rubricilor „Viața internă și internațională”, „Rânduri mărunte”, și „Cronica științifică”, în secțiunea „Pagini literare”, apar versuri semnate de
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
B. sesizează „noile forme fără fond” ce se voiau introduse în societatea românească a anilor ‘50, dar, cu o estetică mult simplificată și, din păcate, dogmatică, ilustrează decăderea comediei la rangul de farsă cu „un patos simplu și uman”, împărțirea tranșantă a personajelor în „eroi pozitivi” și „eroi negativi”, care se înfruntă până la biruința programatică a celor dintâi (muncitor, țăran, activist, secretar de partid); se adaugă la toate acestea câteva complicații sentimentale, uneori chiar între membrii celor două categorii maniheic opuse
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
cu versuri în revista liceului, „Flori albastre” (1950), iar prima ei carte, Balade pentru orele de seară, apare în 1969. În volumele de versuri, B. versifică egal, cu ușoare căderi în discursivitate, fără să provoace nici elogii critice, nici repudieri tranșante. În această întindere de lirism reținut, care atinge în cele din urmă un nou echilibru rezultat din sublimarea tristeților și a singurătății, se găsesc și insule de vers meșteșugit: „Și umerii dor, parc-ar trebui să dea-n aripi” (Uneori
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
considerațiile introductive, cu aplicare la fiecare text din cuprins, ar fi aceea că poetul este cel mai bun (și singurul adevărat) critic al propriei sale creații. Autorul avansează, cu gravitate, premisa propriei genialități, care s-ar afla într-o antiteză tranșantă cu mediocritatea literaturii autohtone. Asocierea declarată, ca dimensiune a valorii, cu nume ca Verlaine, Hölderlin, Valéry, Pușkin, Byron, Shelley, Apollinaire, Keats, Stefan George, Hofmannsthal, Baudelaire, Leopardi, iar din literatura română cu Eminescu, Arghezi, Bacovia, B. revendicând pentru sine egalitatea, cel
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
care s-au ocupat de folclor și care sporesc „opacitatea față de specificul folcloric cu cât sunt urmate cu mai multă fidelitate”. În replică la aceste poetici, sunt relevate „normele populare care condiționează creația poetică”, autorul avansând cu prudență, „fără evaluări tranșante, atât de dăunătoare într-un domeniu stăpânit de alte orizonturi spirituale și de alte ierarhizări valorice”, pe terenul acestui nou mod de a concepe examinarea poetică a producțiunilor populare. Din întreaga demonstrație se desprinde ideea că poetica populară este un
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
de la stadiul de pulpită la cel de cangrenă). 4.2. Tipuri de durere Există mai multe clasificări de dureri, raportate la subiectivitatea individuală. Ferster, cit. de Athanasiu, descrie: a)dureri superficiale („hellen Ton”), cu o tonalitate clară, rece (sunt ascuțite, tranșante) b)dureri profunde („dunkel Ton”), cu o tonalitate “închisă”, de tip arsură, imperioase, încărcate afectiv. Dureri apropiate de Eu - „ichnah”, cele de la cap, torace, abdomen și dureri depărtate de Eu - „ichfern”, cele de Ia membre. Clasificarea pe baza criteriului anatomofiziologice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
slab dezvoltate își agravează situația prin comerț liber și nu se plasează pe traiectul creșterii economice. Foarte expresiv, R. Nurske caracteriza astfel situația: „o țară este săracă din cauza sărăciei ei în timp ce creșterea economică creează sau alimentează creșterea economică”. Cel mai tranșant, poziția structuralistă a fost afirmată în raportul ECLA (Economic Committee for Latin America) intitulat „Towards a New Trade Policy for Development”, elaborat de economistul argentinian Raul Prebisch în 1964. Una din ipotezele esențiale ale teoriei structuraliste (cunoscută și ca teoria
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
jocului tradițional al politicii. De aici necesitatea, pentru orice sistem democratic, de a replica în regim de urgență oricăror tentative de terorism. Suntem de partea civilizației sau de partea teroriștilor". Simplu, direct și lipsit de orice refugii logice în fața opțiunii tranșante. Este fraza rostită de Rudolph Giuliani în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite. A fost, de altfel, pentru prima dată în istorie când un primar newyorkez se adresează acestui for altfel decât cu prilejul unei inaugurări de vreun fel. Nici personajul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
noastre sportive, și de cumpărăturile în magazinele noastre, și de Broadway. Dar veniți, de asemenea, să luați atitudine împotriva terorismului. Apelul este sec, iar brutalitatea este senin justificată prin excepționalismul împrejurărilor: orice moment de criză cere decizii rapide și opțiuni tranșante. În mod clar, argumentul se deschide în registrul rațional (pasul 1), făcând apel la imagini recognoscibile și actuate (,,America suferă"). În schimb, justificarea (pasul 2) aparține aproape integral zonei emoțional-afective. Altfel spus, ca un părinte serios, care cere cu maximă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
reală a acestui fenomen, atribuie [...] lemnului de paltin puterea de a îndepărta trăsnetul, dar constatarea sa rămâne în picioare” (29, p. 96). (O eroare similară a făcut G. Dem. Teodorescu, considerând că practicile magico-rituale de înfigere în pământ a uneltelor tranșante pe timp de furtună sunt „rudimentara origine a paratrăsnetului” ; cf. 77, p. 85.) Atestate și în alte zone ale Europei (111, pp. 215-216), astfel de gesturi au un caracter exclusiv magico-apotropaic. Când tună și fulgeră, poporul crede că Sf. Ilie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aibă puteri supranaturale, dar care se supun unei prelungite și obligatorii recluziuni inițiatice. Puterile solomonarilor nu sunt nelimitate și acțiunile lor nu sunt infailibile, precum cele ale zeului. Există oameni (contrasolomonarii) și gesturi rituale (bătutul clopotului, descântecul, amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea să aducă pe câmpuri roua sau să facă să cadă grindina, sau altele asemănătoare [169]. Moștenitorii înțelepciunii sale se numesc șolomonari” (30). Este, după știința mea, prima dată când se con semnează, și încă într-o formă atât de tranșantă, relația dintre regele biblic Solomon și vrăjitorii numiți solomonari. Această credință se regăsește peste aproape un secol într-un basm bucovinean cules în 1932 : „Puterea solomonarilor [...] o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
forma inelului (60) Luai urma leului Și-o luai și o aflai, Colea-ncoaci, colea-n coleare, Colea-n vârful munților, Sub poalele brazilor (29, p. 70). Ca și în legenda Labirintului, eroul găsește fiara în stare latentă („adormit, nepomenit”). Armele tranșante pe care și le pregătise eroul se dovedesc a fi inutile pentru că cele două personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trag n-a fost nevoie ; Din copac căzu el singur, Poticnitu-s-a-ntr-o bârnă, Crengile-i bortiră coasta, L-au străpuns în pântec ramuri (32, p. 750). Astfel „legat”, Väinämöinen aduce ursul în sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vânători, au adus de aseme- nea cu ei confreriile masculine (gen Männerbünde), inițierile militare și cultul eroului războinic. În noul context cultural și cultual, principalul model mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și răpune cu arme tranșante fiara/monstrul/balaurul. Acesta devine scenariul invariant al majorității „miturilor de înte- meiere” : de la miturile de întemeiere a Cosmosului (mituri cosmo- gonice) până la cele de întemeiere a unui microcosmos (un nou sat, oraș, stat etc. ; vezi, de pildă, legenda întemeierii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din înțelesurile sale arhaice („drug scurt”) ar fi destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile a unor arme/unelte tranșante sau contondente (mai, bâtă, cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fost ea comentată și explicată. Foarte preocupat să demonstreze că poporul geto-dac - nobil și drept, cu înalte virtuți morale - nu putea să adopte un cult orgiastic și irațional precum cel dionisiac, Vasile Pârvan a încercat să minimalizeze complet gestul tranșant al marelui preot : „Podgoriile sacrificate de Deceneus nu vor fi fost nici chiar așa de numeroase, nici prea alese ca neamuri de vinuri” (66, p. 85). în 1985, etnograful Gheorghe Iordache a crezut că hotărârea a fost impusă „de rațiuni
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
202 ; vezi tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici (1773-1827), conducătorul sectei hasidice Habad, înte- meiată de tatăl său Schneor Zalman din Liady (1747-1813), făcea o distincție tranșantă între „extazul autentic” și „extazul extern”, care este fals. Ar fi cinci tipuri de „extaz autentic” sau de „extaz al sufletului”. În schimb, „extazul extern” - scrie Dov Baer în tratatul despre extaz - se manifestă „printr-un entuziasm inflamator de foc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pompoase și găunoase. Noi ne-am gîndit mai ales să reducem studiile de "comunicare" la un joc de elemente primare și universale care să le ordoneze și să le clarifice. Dacă sistemele sintetice cu pretenții totalizatoare sau exhaustive, limitate ori tranșante, sînt caduce, nu înseamnă că trebuie, în numele aleatoriului și al nepipăibilului obiectiv, să ne adăpostim sub cele două umbrele distincte inconsistență și soliditate. Specializarea dispersivă proprie cercetărilor erudite se combină astăzi cu regulile impuse de Noua Ordine (small is beautiful
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au pregătit terenul pentru ca apropierea dintre PNL și PD să fie acceptată, cel puțin, ca o ipoteză de lucru, inclusiv de noul președinte liberal, și ca ideea să capete o anume notorietate publică. Așa se explică, bunăoară, că prima declarație tranșantă a liderului PD despre posibilitatea realizării unui tandem premier-președinte cu Theodor Stolojan pentru proximele alegeri nu a fost respinsă din start de liderii liberali. Dar proiectul alianței liberalo-democrată a primit un imbold neașteptat, deși hotărâtor, chiar din partea adversarului acesteia. Scenariul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
gen de povară. Iată că astăzi, datorită unei strategii ingenioase, ceea ce era considerat punct slab a devenit atu în relansarea durabilă a statelor respective. Întrebarea cardinală este cum se vor acomoda coloșii între ei. Există în această privință o abordare tranșantă promovată de Robert Kagan. Realitatea cu valoare de reper este considerată Uniunea Europeană, formată prin consimțământul liber al națiunilor componente. Europenii au vrut să ofere nu numai un răspuns la multe probleme care le-au marcat trecutul, ci și să inaugureze
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]