430 matches
-
probleme reale nu-i poate corespunde o cunoaștere reală”, cf. "Ușa interzisă"). Ideile sale și-au primit influență cu predilecție din idealismul platonician, Kant, Schelling, Husserl și onto-fenomenologia heideggeriană. Schițează în lucrarea "Despre limită" o fenomenologie existențiala definită de ideea transcenderii determinărilor generale și a necesității istorice, înspre o responsabilitate individuală obținută prin alegere, proiect și hotărâre. În calitate de conducător al Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu a reeditat după Revoluția din 1989 o multitudine de autori români interziși (în totalitate sau parțial) în
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
o pădure. Această renunțare și dedicare spiritualității se considera că este specifică Domnului Shiva. În această fază ultima a vieții sale , individul caută să se unească cu Dumnezeu. Aceste trei faze ale existenței, la fel ca si Trimurti, culminează prin transcenderea în Unul, susținând idea că cei trei zei ai trinității sunt în realitate Unul și același Dumnezeu. Marele filozof și sfânt Shankara (c. 788-820 C.E.) oferă încă o interpretare cosmolgică a Trimurti. În viziunea sa, Shiva reprezintă pe Nirguna Brahman
Trimurti () [Corola-website/Science/327177_a_328506]
-
ca un scop și drept o cale. Iluminarea reprezintă pe o scară valorică punctul terminus o dată ce misticul pornind pe axa descoperirii interioare dobândește lumina luminilor. El deține cheia către cunoașterea totală, cunoașterea supremă (xvarnah) și în acest fel dobândește posibilitatea transcenderii spațiului și timpului și își poate însuși cele patru universuri iluminatorii. Pe calea renașterii spirituale, trecerea de la starea de entitatea opacă la entitatea transparentă, pură, are loc prin eliberare mistică (tağrīd), iar ascensiunea spiritului (anagoge) se realizează printr-un ciclu
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
afirmă că acele cozi interminabile de la Mănăstirea Prislop au o explicație cât se poate de simplă, si anume ascund nevoia românului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentală pentru orice ființă umană. Vorbim de nevoia de transcendere și de sens. Este o nevoie emoțională, iar această apare în urma unui eșec emoțional, a unei traume psihice suferită la un moment dat în viață. Nevoia de spiritualitate este determinată din dorința de satisfacere a unor nevoi că: nevoia de
ARSENIE BOCA nu este, la 26 de ani de la moarte, doar Sfântul Ardealului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101629_a_102921]
-
caracterizată prin folosirea deliberată, uneori cu ostentație, a unui limbaj excesiv intelectualizat, obscur, dificil, criptic, adesea ininteligibil, considerat ermetic. În poezie, eretismul se manifestă ca o tendință de încifrare a comunicării lirice într-un spirit ezoteric. Simbolismul ocult, expresia sibilinică, transcenderea verbului prin investirea sa cu virtuți de magie contribuind toate la a da versului o notă de obscuritate enigmatică, definesc poezia ermetică într-un sens care o face să nu poată fi limitată la o singură epocă a istoriei literare
Ermetism (literatură) () [Corola-website/Science/336570_a_337899]