451 matches
-
de texte mioritice deja publicate. Ipoteza lui O. Densușianu i-a sugerat lui Mihail Sadoveanu (1880-1961) tema romanului Baltagul(1930) care, se știe, pornește de la motivul din balada Miorița (relatând modul în care soția unui cioban ucis pe drumurile de transhumanță reușește să descopere crima și pe ucigași). Un studiu apărut la Paris în 1925 - "Le mort-mariage - une particularité du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
se află cea mai importantă resursă de apă, cca.80% și cea mai mare suprafață de păduri, cca 52%. Tot aici se regăsesc suprafețe mari de pășuni, f��nețe și pajiști alpine valoroase, datorită cărora s-a dezvoltat păstoritul și transhumanța, veche tradiție a poporului român. Biodiversitatea agro-silvică din zona montană are caracteristici specifice, întâlnindu-se aici mai multe specii de animale de fermă (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, suine, etc) dar și de animale sălbatice (urs brun, lup, cerbi, etc
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la mama n-oi zini / Batăr cît m-ar agodi"). Trei ciobani coboară cu oile la vale ("Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai") - tema "transhumanței". Fiecare dintre ei este reprezentatul unei regiuni istorice românești : "Unu-i moldovan, / Unu-i ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea (tema "complotului") pentru a-și însuși averea
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
împărțirilor administrativ-teritoriale „Diocesis Thraciae” și „Diocesis Daciae”. În aceste regiuni întinse, populația romanică s-a aflat în interiorul statului roman timp de circa șase secole la sud (în contrast cu perioada scurtă de 165 de ani în cazul Daciei nord-dunărene), fără ca schimburile comerciale, transhumanța și amestecul populațiilor să fi încetat, așa cum o dovedesc tezaurele, patronimele din inscripții și izvoarele vremii. Campaniile în Dacia Traiana ale împăratului roman Constantin, podul construit peste Dunăre în 328 între Sucidava și Oescus, reanexarea unei părți a Daciei Traiana
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Sofia), Munții Haemus (actualii Balcani și Scythia minor (Dobrogea). La sud de această linie, Tracii s-au elenizat. Prin urmare, limba romanică orientală, numită de lingviști "protoromână", s-a vorbit la nord de "linia Jiřeček" până la limita extrem nordică a transhumanței păstorilor romanici, limită care până în secolul XI est imposibil de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare parte a actualei Românii. Cronicarii bizantini Teofan Spovednicul și Teofilact din Simocatta atestează că în sec. VI, populația romanică
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Croația, dar lingvistic practic asimilate în masa vorbitorilor de sârbo-croată. Numai părinții și bunicii născuți la debutul sec. XX mai știau românește. Unii urmași știu doar că dincolo de apartenența la ethnos-ul sârb au ascendență română. Persistența nomadismului „Vlahilor” și a transhumanței lor pastorale până la sfârșitul secolului XIX, arată că migrații mai timpurii sunt probabile (dar nu numai într-un sens, ci pendular). Un oarecare interes a început să (re)apară în mass-media din România abia după 1995. Aceasta este teoria alternativă
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
creșterea animalelor, alături de ceremonii funerare, topoare lucrate de cremene și ceramică decorată, au ajuns în de astăzi de pe Continent, aduse de cultura "Funnel-beaker" din cca. 4000 î.Hr. Treimea de sud a Suediei a fost inclusă în aria agrară și de transhumanță a culturii nordice din Epoca Bronzului, mare parte din ea aflându-se la periferie față de centrul cultural danez. Perioada a început în jurul 1.700 î.Hr., cu începerea importurilor de bronz din Europa. Minele de cupru nu au fost folosite în
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Echipa națională de fotbal a României își începe activitatea prin meciul de la 8 iunie 1922 de la Belgrad, contra Iugoslaviei, scorul fiindu-i favorabil cu 2-1. La 20 mai 1923 Comisia de Fotbal a FSSR (Federația Societăților Sportive din România) este
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Munteanu este dat de învățătorul său, la care geologul adaugă pe cel de Murgoci, după numele unui munte în care tatăl său își ținea turma. Defapt, după propriile relatări, nașterea (înregistrată la Vădeni) ar fi avut loc în căruță, în timpul transhumanței, undeva pe drumul dintre munții Buzăului și bălțile Dunării, părinții săi fiind originari din Bisoca. Urmează școala primară în localitatea natală, iar studiile liceale la liceul real "Nicolae Bălcescu" din Brăila. În 1892, susține bacalaureatul și se înscrie la "Facultatea
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
dar în schimb sunt recunoscuți sub denumirea generică și impusă de „Vlahi”. Ei nu beneficiază de mijloace destule (școli, mass-media, instuții culturale, susținere guvernamentală) pentru a-și păstra identitatea proprie. Din acești "rămâni", mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca aceștia nu sunt fărșeroți propriu-ziși, ci saracaciani care au reușit să scape de procesul de grecizare stabilindu
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
pe când procentajul de grupuri etnice europene (ruși, ucraineni și germani) și cel de tătari a scăzut de la 35% la 10%. Kîrgîzii erau păstori seminomazi, care trăiau în iurte și creșteau oi, cai și iaci. Această tradiție nomadă este continuată prin transhumanța practicată de familiile de păstori. Populația Kirghiztanului este formată în procent de 80% din musulmani, 17% ruși ortodocși și 3% alte religii. În perioada sovietică, statul a încurajat ateismul. După aceea, Kirghiztan a devenit stat secular, deși islamul a exercitat
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
de origine dacică, tracică, ilirică sau greacă din Peninsula Balcanică. Locul de origine este greu de determinat, deoarece, fiind în mare parte negustori și ciobani, erau mereu în căutare de noi locuri pentru comerț sau pentru pășuni mai fertile, practicând transhumanța, astfel că minorități se găsesc în aproape toată întinderea peninsulei balcanice. În baza mai multor indicii de ordin lingvistic, originea este presupusă a fi fost în teritoriul de romanizare situat la nord de Munții Balcani, limita meridională propusă de savanții
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
brânză", care s-ar trage dintr-un cuvânt indo-european "gurendh" „a fermenta, a acri”; ideea aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
Bucu, județul Ialomița) este un publicist, scriitor și profesor universitar român. Părinții săi, Ștefan, de profesie contabil și Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe nume Munteanu, s-a stabilit în Lunca Ialomiței, unde venea în transhumanță, fiind oier din zona Făgărașului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
deportare a amerindienilor este o pagină tragică și rușinoasă în istoria nordamericană. Acțiunea de deportare a fost provocată de creșterea necesarului de terenuri agrare datorită creșterii populației albe în anii 1800 prin emigrațiile masive din Europa. Politica regimului american de transhumanță a fost legalizată prin decretul de lege „"Indian Removal Act"” din 1830 din perioada președintelui Andrew Jackson. Deportarea a fost realizată forțat, cu ajutorul armatei. Pe drum spre rezervații au murit peste un sfert din numărul amerindienilor deportați; această decimare a
Drumul lacrimilor () [Corola-website/Science/315564_a_316893]
-
și ne-toxic al mediului natural. Această îndeletnicire este efectuată de păstori sau ciobani. Păstorii tradiționali trăiesc o viață nomadă păzind, cu ajutorul câinilor ciobănești, turma de oi care, în timpul verii, urcă în căutare de hrană până în regiunile de munte (vezi Transhumanță). În trecutul îndepărtat au existat popoare nomade care s-au ocupat aproape exclusiv cu păstoritul. A fost o ocupație predominantă și a Proto-Românilor în primul lor mileniu de existență, ceeace explică raritatea surselor scrise și lipsa unor cetăți sau regate
Păstorit () [Corola-website/Science/315168_a_316497]
-
sunt și o serie de povestiri SF scrise de autori români, cum ar fi "Arapabad", "Isopolis" de Gheorghe Săsărman, "Norocosul" de Alexandru Ungureanu, "Zece secunde" de Dorin Davideanu, "Fântânile - piesă științifico-fantastică într-un act de" Romulus Bărbulescu și George Anania, "Transhumanța", "Zborul", "Ucigașul de fluturi" de Mihail Grămescu, "Transferul" de Romilă Florin ș.a Lucrări străine: "Vitraliul și geamul" și "Bila de biliard" de Isaac Asimov, "Pe planeta Adnaxas nu sunt copaci" de Henry Gregor Felsen, "Poveste cu spioni" de Robert
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
28 mai 1866 - d. 25 aprilie 1925, Păcureți, județul Prahova) este un cărturar din secolele al XIX-lea-al XX-lea din România. (1866-1925) provine dintr-o familie de preoți din Transilvania, care acompaniau pe ciobanii din Munții Apuseni în transhumanța lor. Este străbunicul patern al academicianului Basarab Nicolescu." Bunicul său, Zamfir Ghinoiu, se regăsește asociat cu un boier scăpătat, Ion Constantin Țârul (zis „ocoliciu” pentru că făcuse înconjurul pământului), pasionat de geologie și care a descoperit între 1840 și 1860 multe
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieșirea din vechea cetate getică - Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Același drum, “Drumul Muierii”, este menționat și de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanței. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
În faza următoare aceste pământuri au început a fi puse la dispoziția oierilor din Transilvania și a oilor lor în căutare de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel: „Sântilia” (manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate două manifestări culturale de amploare: „Sântilia” (festivitate ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția și obiceiurile, într-un cadru natural de excepție) și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
religioase sau pentru a discuta în comun problemele vieții în lumina învățăturii și a spiritului creștin. A fost un autodidact cu o rară vocație de misionar. Bibliofil fiind, a obținut cărțile tipărite în celelalte provincii românești cu ajutorul oierilor care practicau transhumanța. Biblioteca sa a numărat peste 200 de volume (un număr rar întâlnit mai ales în mediul rural în acea epocă) și a inclus toate Bibliile tipărite în spațiul românesc până la acea vreme, precum și "Biblia de la Petersburg" (1819). Bibliile sale le-
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
unor opere religioase precum "Filocalia", care i-a inspirat scrierea unui tratat de „Estetică teologică”. Balada "Miorița" este abordată de Petru Ursache într-un volum de 328 de pagini, organizat în 6 capitole (Aventuri thanatice exemplare, Imaginarul mitic al păstorului, Transhumanțe sufletești și de imagine, Înaltul de Sus și Înaltul de Jos, Ars moriendi, Mit și literatură). Etnologul tratează creația populară de pe o poziție interdisciplinară, acordând atenție înțelesurilor mitologice, literare și estetice ale baladei. „Miorița” este considerată o meditație ontologică pe
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
din România. În plus, nu mă ajută foarte mult faptul că doar jumătate România se tratează și se face această însămânțare cu sămânță tratată cu cele trei substanțe active, pentru că apiculorii, în general, practică stupăritul pastoral. Este bine cunoscută această transhumanță, iar cel care vine din zona de nord, din Sălaj, din Cluj sau din Maramureș nu are de unde să cunoască în ce tarla a fost însămânțat cu. Și, cred, ca și structură, dacă îmi permiteți. Da, doamna Manta. Sunteți una
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]