1,894 matches
-
pe punctul de a le pierde. Iar dintre membrii atât de eterogenei emigrații maghiare, cei care erau mai înclinați să găsească o soluție de ieșire din impas, prin stabilirea unui modus vivendi cu românii, erau acei oameni politici cu origine transilvăneană, cei care, evident, dețineau în Ardeal nenumărate proprietăți, fiind interesați deci și personal în chestiune. Numele celor care au lansat ideea unei uniuni românomaghiare pot fi înscrise pe o listă nu tocmai lungă: Miklós Bánffy, Pál Teleki, Imre Csáky, István
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principiu, pentru unirea României cu Ungaria“ (Ibidem, f. 238). • M. Ádám, The Little Entente and Europe..., p. 307-308. simpatizează cu uniunea personală cu România, căci aceasta ar însemna o mărire a puterii Casei Hohenzollern-ilor. În contra acestei soluțiuni sunt însă țăranii transilvăneni, care formează Partidul Național, boierii și cei mai de vază politicieni liberali. Boierii se tem de pierderea influenței lor în afacerile statului în cazul în care se va încuiba la curte aristocrația ungară, cu aptitudinile ei politice, dacă se va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național, boierii și cei mai de vază politicieni liberali. Boierii se tem de pierderea influenței lor în afacerile statului în cazul în care se va încuiba la curte aristocrația ungară, cu aptitudinile ei politice, dacă se va face unirea. Țăranii transilvăneni se văd amenințați în privința pământurilor lor, în caz că marii proprietari se vor reactiva ca politicieni transilvăneni. Iar liberalii văd în anexarea Ungariei un pericol național în privința menținerii teritoriilor dezlipite de Ungaria, cu atât mai mult cu cât tratativele nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lor în afacerile statului în cazul în care se va încuiba la curte aristocrația ungară, cu aptitudinile ei politice, dacă se va face unirea. Țăranii transilvăneni se văd amenințați în privința pământurilor lor, în caz că marii proprietari se vor reactiva ca politicieni transilvăneni. Iar liberalii văd în anexarea Ungariei un pericol național în privința menținerii teritoriilor dezlipite de Ungaria, cu atât mai mult cu cât tratativele nu au fost făcute sub egida unei regulări a frontierei între România și Ungaria. Politicienii unguri care stau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mecena, d. Vasile Stroescu, dar care ne-a părăsit pe noi, s-a dus în străinătate și venitul de pe moșiile sale din Basarabia, în urmă de aproape 300 de mii de lei anual, îl dă pentru cauza sfântă a fraților transilvăneni“29. Alexis Nour își exprima încrederea „că Basarabia e o mare posibilitate pentru românime. Numai că ea e o posibilitate foarte originală și de neimitat, care necesitează cea mai serioasă și specială atențiune. Odată ajunși însă la această cunoștință și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
accent ideologic naționalist asupra ocupației horthyste. După mai mulți ani de la această epocă, doi țărani, Ion și Gyuri, caractere antitetice, sunt nevoiți să facă un drum împreună. Trecutul celor doi nu este unul inocent: Gyuri lichidase un grup de țărani transilvăneni, Ion fiind singurul supraviețuitor. Între cei doi există și un conflict erotic: după război Ion trăise cu nevasta lui Gyuri. Narațiunea prezintă pozițiile celor două personaje care, în încercarea de a elucida obsesiile trecutului, rememorează evenimentele, se apără și se
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
a acestui prozator. Cordovanii sunt un neam de oameni aspri, tenaci, neînduplecați, așa cum literatura ardeleană i-a înfățișat nu o dată de la Slavici și Agârbiceanu până la Liviu Rebreanu și Pavel Dan. PERPESSICIUS Există în literatura română o rea înțelegere a prozatorilor transilvăneni, care se perpetuează. [...] În literatura acestora e mai interesantă masivitatea și concepția, profunzimea, și mai puțin aptitudinea calofilă. Deficitul de stil, real, al prozei lui Ion Lăncrănjan nu poate anula însă valoarea acestui roman - Suferința urmașilor -, care nu stă în
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Aventurile lui Nucu (1956), Din satul meu (1956), Zile de iulie (1956), An de școală (1957), în majoritatea lor includ pagini autobiografice, povestiri cu sursa în viața satului lovit de cel de-al doilea război mondial. De altfel, imaginea satului transilvănean, cu transformările de după 1945, va reveni sistematic în proza lui L. Reportajele „la ordinea zilei” din Călător pe întinsul patriei (1960), construite fără excepție pe antiteza trecut-prezent, în maniera realist-socialistă caracteristică epocii, subordonează cele câteva calități evidente de bun povestitor
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
politic gazeta se păstrează în limitele legalității, în problemele culturale și literare redactorii sunt mai îndrăzneți, deși editorialul publicat în primul număr și intitulat Către publicul român din Bucovina nu anunță, în afara obișnuitelor acțiuni de culturalizare inițiate și de periodicele transilvănene, decât intenția de a ține pasul cu „direcția literară urmată de toți românii”. G.B. a făcut, prin literatura publicată și prin articolele de critică literară scrise de G. Bogdan-Duică, o meritorie propagandă națională în rândurile românilor din Bucovina. Paginile literare
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
populare tradiționale îl determină să se ocupe de ea în articole de folcloristică și în culegeri de folclor rămase în pagini de revistă. A scris numeroase cărți, legate frecvent de momente aniversare ori comemorative, despre fruntași ai istoriei și culturii transilvănene. SCRIERI: Ce este și ce vrea să facă Asociațiunea, Sibiu, 1921; Istoria bisericii creștine universale cu deosebită privire la istoria bisericii românești unite cu Roma, Blaj, 1921; Istoria lui Tudor Vladimirescu. Ce trebuie să știe poporul despre el?, Sibiu, 1921
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
FAPTĂ TRANSILVĂNEANĂ, publicație apărută la Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
poate să adune de la alții” în materie de literatură destinată familiilor românești din Transilvania (Lucian Bolcaș, Iosif Vulcan). Se publică lirică, proză, traduceri. Poezia, prezentă în fiecare număr, este susținută de autori ale căror nume se întâlnesc în majoritatea gazetelor transilvănene de la începutul de secol XX: Horia Petra-Petrescu, Ecaterina Pitiș, Emil A. Chiffa, Sebastian Stanca, Octavian Lupeanu, Aurelia Pop. Mai colaborează Tudor Pamfile, Nicolae Vulovici, I.C. Popescu-Polyclet. Proza, gen literar cultivat cu predilecție de către Lucian Bolcaș, reunește nume ale unor scriitori
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
studii secundare în orașul natal, se înscrie la Facultatea de Științe Juridice din Budapesta, pe care nu a absolvit-o. Lucrează ca ziarist la Pécs și Szeged, apoi se stabilește la Arad. În perioada interbelică colaborează la mai multe periodice transilvănene cu publicistică, nuvele și poezii. Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
Ideea care a predominat în alegerea literaturii publicate a fost aceea a afirmării egalității pe toate planurile a românilor cu celelalte popoare din Imperiul Austro-Ungar, a legitimității revendicărilor românești. Într-o perioadă de început, Vulcan se îndreaptă către autorii pașoptiști, transilvăneni sau din Principate, a căror activitate și creație o face cunoscută, obținându-le, totodată, colaborarea (G. Barițiu, T. Cipariu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu). Prin F., poezia lui Alecsandri a continuat să pătrundă în Transilvania, circulând în toate mediile. Revista a
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
câteodată, sub aspectul formei, de creația populară. Cu timpul, sub influența ideilor junimiste, dar și prin contactul cu viața artistică de peste munți, Vulcan devine mai exigent, mai ponderat, iar calitatea colaborărilor sporește. Începe să publice o nouă generație de scriitori transilvăneni, în frunte cu I. Slavici și G. Coșbuc, alături de care colaborează Virgil Onițiu, Elena din Ardeal, I. Pop-Reteganul, Andrei Bârseanu, Viora din Bihor, T.V. Păcățian, Ecaterina Pitiș, Gr. Sima al lui Ion, Petre Dulfu ș.a. Se obține tot mai des
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
fost D. Popovici-Barcianu. Bună parte din articolele politice sau culturale, precum și din scrierile literare se retipăreau și în „Tribuna”. Conținutul este mult mai divers decât cel al unei foi literare obișnuite, F.i. urmărind, la fel ca atâtea alte periodice transilvănene, realizarea unei eficiente propagande politice și culturale și, totodată, îmbinarea acestei acțiuni cu aceea de educare și de îndrumare în chestiuni de gospodărie sau de agricultură. Rubricile principale sunt intitulate „Literatură și știință”, „Teatru, muzică și arte peste tot”, „De
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea volumului de poezii Cât cuprind cu ochii de Méliusz József, iar în 1984 i se decernează, din partea Uniunii Scriitorilor, un premiu special pentru întreaga activitate literară. De orientare tradiționalistă, adevărată matcă stilistică a poeziei transilvănene, dar delimitându-se la nivelul registrului tematic de „dezrădăcinarea strict sămănătoristă, de opoziția sat-oraș, din lirica unui Goga sau Iosif” (Pompiliu Constantinescu), G. își concepe universul poetic axându-se pe două coordonate: una spațială, reprezentată de natura țării, cu o
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
apartenenței teritoriale (Poeți tineri ardeleni, 1940) sau după cel tematic (Transilvania în poezia românească, 1943), acestea au avut rolul de a menține, în pofida situației generate de Dictatul de la Viena, legăturile culturale dintre Transilvania și restul țării, de a permite scriitorilor transilvăneni să devină cunoscuți și să fie prezenți în lumea literară de peste munți. SCRIERI: Anotimpuri, București, 1938; Dincolo de pădure, București, 1943; Poemele verii, București, 1964; Cântece de țară, București, 1967; Poezii, București, 1968; Semne pe scut, București, 1972; Poeme, pref. Ion
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Două antologii în fața timpului, T, 1978, 2; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978, 282-284; Leon Baconsky, Emil Giurgiuca, ST, 1981, 12; Vlaicu Bârna, Emil Giurgiuca. Dăruit poeziei, RL, 1986, 51; Vasile Netea, Un rapsod transilvănean, LCF, 1986, 51; Bălan, Repere, 121-138; Doina Uricaru, Contemplare și consimțire, RL, 1989, 38; Simion, Scriitori, IV, 75-78; Gheorghe Grigurcu, Lungul drum al poetului, ST, 1990, 1; Aurel Rău, Emil Giurgiuca, ST, 1992, 4; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
publicist. În 1923 a absolvit Școala Normală „C. Negri” din Galați. Primele versuri le-a publicat în „Licăriri”, revista liceenilor gălățeni, editată de Cercul literar „V. Alecsandri”. Colaborează și la revista „Luminișuri”. Își începe activitatea pedagogică și culturală în localitățile transilvănene Filea, Năsăud, Târgu Mureș, unde redactează revista „Astra”, în care publică versuri, articole, folclor. În 1934 se afla la Galați, ca inspector școlar al județului Cahul. Concomitent cu munca pedagogică, a desfășurat o intensă activitate literar-publicistică în ziarul „Graiul satelor
HONDRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
fusese unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Avram Iancu și un om de întinsă cultură. Pe linie maternă, H., fiul Anei (n. Balint), era nepotul protopopului Simeon Balint, și el una dintre figurile marcante, ca prefect de legiune, ale revoluției transilvănene de la 1848. Își începe învățătura în localitatea natală, pentru a se perinda apoi pe la școlile din Baia de Criș, Brad, Brașov și Blaj, afirmându-se ca un elev strălucit. Va frecventa universitățile de la Viena și Budapesta, studiind patru ani medicina
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele transilvănene („Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”), după care câștigă concursul de debut al Editurii Albatros, în 1984, cu volumul Curcubeul de la miezul nopții, premiat de Uniunea Scriitorilor. Imediat după debut apar, în serie compactă, volumele de proze scurte Închiderea ediției (1984) și Parcul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
un ciclu de amintiri din tinerețe, vizibil influențate de Amintiri din copilărie ale lui Ion Creangă, interesante și ca document. Însemnările de călătorie ale lui Ovid Densusianu și minuțioasele foiletoane literare scrise de G. Bogdan-Duică, dedicate mai ales realităților culturale transilvănene, echilibrează sumarul periodicului, ale cărui scopuri rămân în primul rând politice. R.Z.
LIGA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287807_a_289136]
-
pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil între obtuzitatea clerului tradiționalist și deschiderea inițiativelor unui vizionar, vor culmina cu destituirea din profesorat în 1815 și compromiterea sa morală și politică în fața autorităților transilvănene și a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence Catinca Bărcănescu îl conduce în 1816 la București. Aici se va împlini rolul său predestinat, de întemeiere și dezvoltare a învățământului național
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
în rând cu lumea și că își va întemeia o gospodărie proprie, va avea copii sănătoși, va fi împreună la necazuri și la împliniri. În acest sens, celebrul roman Ion al lui L. Rebreanu nu este tipic pentru satul românesc (transilvănean). El este tipic ca gen de conținut psihosocial tocmai pentru cazurile de excepție, pentru atipicul din cultura românească tradițională, unde confruntarea tragică dintre „chemarea pământului” și „chemarea iubirii” era o realitate cu totul rară. Fără îndoială că această observație nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]