556 matches
-
dacă interesele de imagine electorală o cereau. Culmea e că, peste toate, plutea elegant, și dezinteresat ?, dorința să-i convingă de acest adevăr pe răzeșii de pe cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul, în urma informației primite
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
fusese ea "mama răniților"? Vizitând Iașiul, "bunul și bătrânul Iași, atât de drag sufletului său", "orașul lacrimilor", își aduce aminte de zilele grele din timpul războiului. Regina se referă când și când la oamenii și viața politică, îndeosebi la "vanitoșii" transilvăneni care se considerau superiori confraților din Regat, mai ales în privința moralității, ceea ce nu prea se confirma. Suverana caută să-i împace, precizând cu reproș că "pentru ei (pentru ardeleni, n.m.) am intrat noi în război". Și mai prezentă în paginile
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
iar ceremonia încoronării să se continuie afară, în fața bisericii, "sub pretextul că de acolo poate fi văzută de tot poporul". Ferdinand a adăugat că el își poate pune singur coroana pe cap. Intră acum în joc ambițiile politice în privința protocolului. Transilvănenii, Partidul Național (Iuliu Maniu), precum și țărăniștii lui Ion Mihalache, aflați în opoziție, anunță că nu vor participa la încoronare. La fel, Averescu. Acesta nu voia să stea la o masă cu Brătianu. în fine, politicianismele de totdeauna. Cum arăta coroana
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
să stea la o masă cu Brătianu. în fine, politicianismele de totdeauna. Cum arăta coroana Reginei, descrisă de însăși autoarea însemnărilor zilnice: "Este făcută din aur din Transilvania, după un model foarte vechi, aurul fiind dăruit, în mod special de către transilvăneni. Este desigur foarte frumoasă și foarte potrivită ca formă, dar cântărește peste un kilogram. A fost lucrată la Paris, la Maison Falize, care a lucrat mai demult coroanele pentru Maison de France, pentru foștii regi." Forma era inspirată din vechile
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
când acestea se păreau închise față de orice suflu înnoitor", ECR, p. 8). În aceste condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua, mult mai elaborată, să avanseze structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
a filologiei românești, de la origini pînă în 1944. Este principalul merit, și rezultatul cel mai însemnat al lucrării d-lui N. Florescu. În momentul în care încheiem această prezentare, aflăm, cu profundă îndurerare, despre dispariția profesorului Dim. Păcurariu, și el transilvănean cu studii temeinice la Cluj, și el bibliograf și istoric literar merituos, și el un adevărat filolog în buna tradiție a filologiei românești. Și Dim. Păcurariu unise Transilvania și Valahia, în studiile sale... 1) Nu am înțeles titlul volumului: Nicolae
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
căpcăun iliescian le-a luat-o înainte, au plusat grețos pe cartea naționalistă. Numai că vorbele lor sunau dogit. Din toate aceste mormăieli s-a deslușlit ceva care, ghermanian, ar însemna cu totul altceva decât o declarație de iubire față de transilvăneni. Poate "M-am săturat de Ardeal!"?!
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
castel ruinat Scholomance, unde se zămislesc monștri chiar pe o insulă din mijlocul unui lac. Istorie și mitologie în proporții variabile intră în povestea adevărată a primului umanist român, Olahus, prieten cu Erasm, în legenda alchimistului Melchior Cibinensis, în misterul transilvăneanului Rosenkreutz, presupusul întemeietor al Ordinului ocult al Roszcruciaților, în aventura lui Kelpius din Sighișoara, primul mare maestru rozicrucian care a ajuns în America, în identificarea Flautului fermecat al lui Mozart cu „aurul nemțesc” găsit în secolul al XVIII-lea de
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
la cariera mea personală"). Idealul sau era o catedră universitară, la București, cu ajutorul lui Ov. Densusianu, dar de vreme ce dorea să-și ia doctoratul an Drept se gândea și la o catedră de drept la Cluj, spre care al tot ămboldeau transilvănenii. Dar idealul doctoratului nu s-a realizat și, ăn consecință, si catedră să universitară a rămas baltă. Se ăndreaptă exclusiv spre poezie și publicistica și, maladie de familie, spre politică liberală activă, care, uneori, al va absorbi, spre regretul sau
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Mircea cel Bătrân (1400), sfetnicul neascultat al cavalerilor franci în bătălia de la Nicopole, pe Dunăre (1395), și până la scurta perioadă de după 1821 a domnitorilor autohtoni, se poate admite că valahii și moldovenii și, într-o măsură mai mare, frații lor, transilvănenii, se simțeau dezorientați. Ei știau că nu sunt unguri, că otomanii le erau vrăjmași și că li se impuneau ca suzerani, că Fanarul le era doică, știau că nu sunt bulgari, iar începând cu Tratatul de la București din 1812, când
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
va convinge pe maică-sa și mai ales pe Groza, le declară ritos că el de mult nu mai crede în Dumnezeu și prin urmare nu-și poate alege o carieră bazată pe înșelăciune" trebuie înțeleasă în contextul luptei românilor transilvăneni pentru păstrarea identității naționale. Într-o epocă a violentei deznaționalizări, a alege cariera de preot însemna a lupta pentru un post de comandă în bătălia pentru păstrarea unor drepturi fundamentale. Preoția crea un statut luptător. "Preoți cu crucea-n frunte
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
în 1993, când a intrat în oficiul poștal din vecinătatea locuinței lui, a strigat „Jaf!" și a ieșit cu jumătate de milion de forinți, pe atunci proape 6000 de dolari. Uneori avea un complice subordonat (toți cei patru au fost transilvăneni de-ai lui, doi dintre ei secui, doi ciangăi), alteori acționa singur, nu purta niciodată mască sau mănuși, la început folosea arme de jucărie, spre sfârșit a trecut la revolvere adevărate. Camerele de supraveghere și celelalte pavăze moderne antifurt nu
Cum se ajunge erou de legendă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6174_a_7499]
-
Ori pe frații luptători să împace? Și lung stete cu mintea îndoită Ș-ochii înfipți la beleaua golită. ,Beleaua golită"! Hm!...Și era abia pe la una mie și opt sute... Literatura română primea acest dar viguros. Verva, invenția, rafinamentul lexical al transilvăneanului umanist, numai Arghezi avea să le egaleze, neuitându-l pe celălalt diacon, pe Anton Pann. Noroc că tocmai atunci trecea pe-acolo, pe măgăreața sa înaripată, sfântul Spiridon; unul, intratabil, chestiunea sexuală fiind pentru dânsul de mult rezolvată. Cu degetele
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
Ion Buzași Istoricii literari vorbesc despre pașoptiștii transilvăneni ca de a doua generație a Școlii Ardelene, în sensul că există între aceste momente culturale o continuitate de idealuri: cultul pentru latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Mouresinos/ Spune tuturor că, pentru Athenaïs, va prinde/ O lebădă tânără, îi va mânca inima și,/ Cu cele două aripi prinse la umeri,/ Cu-adevărat se va-nălța la cer, s-aducă iubitei/ Nectar și ambrozie de acolo”. Altui orfic transilvănean, Aurel Pantea, i se trece în cont tocmai momentul de apoteoză: „Măruntul scrib Pantones, după ce/ A fost îndepărtat de la înregistrarea/ Hotărârilor Adunării, că prea tare-i tremura mâna/ Și strica ceara, ba chiar înțelegerea între cetățeni,/ S-a apucat să
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gh. Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii și bănățenii îl părăseau fără regrete. Ioan Băilă, fiu de preot, poet și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
opinia despre trupa germană de la Teatrul Național. Nenorocirea nu așteaptă prea mult și ea i se trage de la cearta cu un scriitor, Henric Adler, care pornește împotriva lui o campanie din ce în ce mai perfidă, până la a-i reproșa "rușinea de a fi transilvănean". Denunțul de care Remus Lunceanu s-a temut vine și "poliția de siguranță" e pe urmele lui. Speră să se poată "strecura" (p. 71), se iluzionează că ar exista o scăpare, deși va intra inevitabil în Gura lupului (e titlul
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
no hai! Transilvania are literatură proastă, scriitori de cazan din căscaturi de castel, pișat de rastel de baroni și grofoi cu scrot de tablă! Eu nu mă simt bine acolo! Nu e România! Să muriți în saivane violați de batali! Transilvănenii ne-au scris toate manuelele alternative de până acum. De la Cluj, Sibiu și Brașov s-a început modificarea istoriei și inversarea valorilor... Îmi bag p...-n Ardeal și-n istoria voastră ungurească, masonică și de altă sorginte ghiavolească! Nu vă
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
spion (p. 151), acuză ce i se părea "de-o nedreptate revoltătoare" (p. 152). Un prieten avocat îi expune logica suspiciunilor, cărora le-a căzut din nou victimă: "(") toate aparențele sunt împotriva ta. Și lumea judecă după aparență totdeauna" Tu, transilvănean, ai rămas totuși în teritoriul ocupat, ai așteptat venirea dușmanului. Asta înseamnă că nu ți-a fost frică de el, ceea ce iarăși înseamnă că aveai motive să nu-ți fie frică. Ce motive? Aici e întrebarea. Unii vorbeau așa, alții
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
Nu mai este nevoie să remarc complicatele misiuni îndeplinite în Turcia de atașatul comercial Titus Cristureanu.] În toamna lui 1942 încep să colaboreze la „Vremea” și alți bucovineni din tabăra liberal democrată, precum Iulian Vesper și Leon Țopa, dar și transilvăneni - Victor Iancu, cu Semnificația lui Lucian Blaga în cultura română din Ardeal („Vremea”, nr. 677, 6. dec.1942, p. 9). Referinduse la experiența de ziarist-responsabil de redacție la „Vremea”, Ivașcu va sublinia posibilitățile sporite „...de a înrâuri asupra componenței, ținutei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Cluj, la Timișoara, la Oradea sau la Satu Mare și viceversa, prilej cu care muzeele tind să se intoxice cu propriul lor triumf, pe piața de artă lucrurile sunt aduse brusc la scara lor adevărată. În București și în împrejurimi interbelicul transilvănean este asociat mecanic școlii maghiare și are în mod strict atîta căutare cîte șanse are de a fi repatriat profitabil, iar în spațiul bănățeano-transilvănean, cu excepția cîtorva nume legendare, pictura sudică nu are nici o trecere. Această situație aberantă a dus la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
politici junimiști (atunci li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și în Societatea "Carpați", menită să ducă la eliberarea fraților din Ardealul cotropit, și scria, cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
succes, și în naționala maghiară Pe timpul în care „Nu ne vindem țara” era un slogan necunoscut, în vremea când în România fotbalul abia „făcuse ochi”, iar meciurile internaționale se disputau cam unul pe semestru, pentru bănățeni - și în general pentru transilvăneni - granița româno-maghiară nu reprezenta o piedică pentru a evolua, în decursul a doar câțiva ani, în ambele reprezentative. Alta trebuia să fie tema paginii de față, chiar dacă subiectul este întrucâtva înrudit; partida de sâmbătă, de pe „Dan Păltinișanu”, rămâne centrul de
Agenda2005-29-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283962_a_285291]
-
credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gheorghe Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii și bănățenii îl părăseau fără regrete. Ioan Băilă, fiu de preot, poet și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
nu fie hoți, lotri, ci să fie oameni de omenie. Apoi gealatul îi scurtă vorba și îi ia viața. Răpiri În martie 1670, Husein, aga de Făget, i se va plânge principelui transilvan pentru răpirea unor locuitori din zonă de către transilvăneni și pentru faptul că ostaticii vor fi eliberați doar după plata răscumpărării. În 11 septembrie 1694, un cronicar otoman pomenește de o cătană pe nume Topal, care, de ani de zile, „ținea drumurile Timișoarei și teroriza satele din acele părți
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]