651 matches
-
al municipiului București. Convenția are ca scop rezolvarea dificultăților legale și practice la urmărirea acțiunilor pentru pensia de întreținere sau executarea hotărârilor în străinătate. Prezenta Convenție operează doar pe teritoriile părților contractante. Creditorul pensiei de întreținere înaintează o cerere autorității transmițătoare din statul unde se află, cererea va fi însoțită de toate documentele pertinente și, dacă este posibil, de o fotografie a debitorului. Autoritatea transmițătoare trimite dosarul instituției intermediare desemnată de statul debitorului. Acționând în limitele puterilor conferite de către creditor, instituția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Prezenta Convenție operează doar pe teritoriile părților contractante. Creditorul pensiei de întreținere înaintează o cerere autorității transmițătoare din statul unde se află, cererea va fi însoțită de toate documentele pertinente și, dacă este posibil, de o fotografie a debitorului. Autoritatea transmițătoare trimite dosarul instituției intermediare desemnată de statul debitorului. Acționând în limitele puterilor conferite de către creditor, instituția intermediară ia, în numele creditorului, toate măsurile potrivite pentru asigurarea obținerii pensiei de întreținere. În afara unor dispoziții contrare din prezenta convenție, legea care reglementează acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
toate măsurile potrivite pentru asigurarea obținerii pensiei de întreținere. În afara unor dispoziții contrare din prezenta convenție, legea care reglementează acțiunile autorităților este legea statului debitorului, inclusiv în materie de drept internațional privat. Nici o remunerație nu poate fi percepută de către autoritățile transmițătoare și instituțiile intermediare pentru serviciile pe care acestea le prestează, potrivit dispozițiilor convenției (art. 9 Scutiri și facilități). Orice parte contractantă va putea denunța prezenta convenție printr-o notificare adresată secretarului general. Denunțarea va fi efectivă după trecerea unui an
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de fiecare actor în termeni de prietenie. De exemplu, actorul 4 l-a nominalizat drept prieten pe actorul 1. Pentru a reprezenta această nominalizare, o săgeată pornește de la 4 către 1. În acest caz, despre 4 se spune că este transmițătorul (the sender), iar despre 1 se spune că este receptorul (the sink). Așa cum se poate constata în această situație, săgeata este unidirecțională. Adică, aceasta arată că 4 l-a indicat pe 1 drept prieten, însă 1 nu l-a indicat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prieten, iar 1 l-a nominalizat, la rândul său, pe 2 drept prieten. În această situație, săgeata bidirecțională indică reciprocitate în ceea ce privește opțiunile de prietenie. Altfel spus, în relația 1 2, fiecare dintre cei doi actori este atât receptor, cât și transmițător. Sau, fiecare dintre cei doi actori îl consideră prieten pe celălalt. Aș sugera să reținem faptul că Moreno este dacă nu primul autor, atunci măcar unul dintre primii autori care au promovat vizualizările grafice de tipul rețelelor stea. În plus
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
De exemplu, individul reprezentat prin punctul A primește cinci legături: de la E, J, B, C și F. De la același individ, A, pornesc trei legături: către B, C și D. Indivizii (nodurile) care transmit sau de la care pleacă săgeți se numesc transmițători (sources of ties). Indivizii care primesc săgeți se numesc receptori (sink nodes). În figura 2.7, putem constata că relațiile de prietenie sunt asimetrice. De exemplu, E îl consideră pe A prieten (din acest motiv, de la E pornește o săgeată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
folosind un lanț de prieteni și cunoștințe. Această idee a fost investigată prin două studii desfășurate în SUA: Studiul Kansas și Studiul Nebraska. În fiecare dintre cele două studii de teren, Milgram a folosit o singură țintă și mai mulți transmițători. În Studiul Kansas, mesajul era trimis din Wichita, statul Kansas, și trebuia să ajungă la soția unui student din localitatea Sharon, statul Massachusetts. În Studiul Nebraska, mesajul era trimis din localitatea Omaha, statul Nebraska, și trebuia să ajungă la un
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tință (cel care trebuia să îl primească) existau, de cele mai multe ori, cinci intermediari (cunoștințe sau prieteni); cel mai scurt drum găsit implica doi intermediari, iar cel mai lung avea zece. Totuși, trebuie precizat, în contextul acestor rezultate, că nu toți transmițătorii inițiali ai mesajului au reușit să atingă ținta. De exemplu, în Studiul Nebraska, doar 29% dintre persoanele de la care a pornit mesajul au atins ținta (Milgram, 1967; Travers și Milgram, 1969). Eșecurile în transmiterea mesajului au primit două explicații: (a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
trebuiau să le trimită mesajul astfel încât acesta să se apropie de țintă. Din această cauză, Milgram acceptă posibilitatea ca, în medie, distanțele dintre cei care trimit mesajul și țintă să fie puțin mai mari. Distanța medie de cinci intermediari între transmițătorii mesajului și țintă poate fi interpretată într-un dublu sens. Pe de o parte, poate fi considerată ca fiind una destul de scăzută raportat la intuițiile oamenilor privitoare la distanțele dintre oricare două persoane. Pe de altă parte, poate fi considerată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lui c are drept consecință transmiterea unor beneficii către a. O astfel de rețea de schimb generalizat are o structură de dependență indirectă și implică o dilemă socială: blatismul. De exemplu, b (receptorul) poate primi beneficii de pe urma acțiunii lui a (transmițătorul) și poate alege să nu transmită la rândul său beneficii către c. Această problemă, susțin Yamagishi și Cook (1993), poate fi rezolvată printr-o strategie generalizată în care a poate decide să oprească temporar transmiterea beneficiilor către b, atât timp cât acesta
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din literatura de specialitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicării axat asupra situației și dezvoltat de-a lungul unei axe activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra situația în educația permanentă în care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra situația în educația permanentă în care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește și evaluează propriul traiect instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește și evaluează propriul traiect instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite de mesaj: 1) mesajul care există în mintea emițătorului (regăsit ca atare în gândurile acestuia); 2) mesajul care este transmis de emițător (definind modul în care transmițătorul codează mesajul); 3) mesajul care este interpretat (decodat de receptor); 4) mesajul care este reamintit de acesta (afectat de selectivitatea receptorului și de modalitățile de respingere a elementelor indezirabile pentru el). Printre aceste modalități regăsim și filtrarea, ce se definește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
când cadrul didactic le spune elevilor că vor primi premii în urma realizării unor activități mai puțin atrăgătoare pentru aceștia, elevii vor fi tentați să se centreze mai degrabă pe prima parte a mesajului; - asimilarea - receptorul atașează mesajului înțelesuri pe care transmițătorul nu a intenționat să le transmită; este o barieră serioasă în calea comunicării educaționale, implicând de obicei și un factor preconflictual (un profesor care îi va cere unui elev indisciplinat să vină cu părinții la școală va focaliza gândirea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele patru tipuri de mesaj prezentate mai sus există fenomene de distorsiune treptată (spre exemplu, de la primul mesaj la cel de-al doilea putem observa diferențieri importante); în acest mod, anumite etape sunt „sărite” (deși ele au fost parcurse de transmițătorul mesajului în construirea raționamentului propriu-zis), deoarece ele par acum extrem de simple și de evidente. Astfel de omisiuni, care îi pot produce dificultăți receptorului în urmărirea logicii și coerenței interne a mesajului, sunt destul de frecvente în activitatea instructiv-educativă (pentru mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbitor, când în realitate nu fusesem decât un excelent ascultător, încurajându-l pe el să vorbească” (Carnegie, 1991, p. 65). Una dintre achizițiile importante în ceea ce privește optica asupra rolurilor îndeplinite de parteneri în actul educațional o reprezintă schimbarea de accent de pe transmițătorul informației asupra receptorului acesteia. O astfel de direcție de acțiune metodologică se sprijină și pe noile concepții asupra comunicării, care depășesc modalitățile tradiționale de explicitare a fenomenului prin diada emițător-receptor ca factori de prim rang în comunicare, propunând focalizarea demersului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să filtreze informațiile primite (asupra filtrării ca proces comunicațional ne-am oprit deja în primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură reflecție asupra celor auzite (înainte ca transmițătorul să termine de transmis mesajul său). A sări direct la concluzii înainte de a poseda toate informațiile despre un fenomen este una dintre greșelile frecvente de ascultare; în școală, un astfel de elev/student poate să aibă o influență negativă importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conduce spre modul în care emițătorul a dorit să prezinte respectivul conținut. Mai precis, este necesar nu doar ca receptorul să rețină elemente-cheie importante, dar disparate, fără o legătură structurantă între ele, ci să-și însușească și procedeul prin care transmițătorul a pus în relație aceste elemente (care caracterizează în fapt amprenta personală, de interacțiune a ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de cercetare, să desfășoare și acțiuni culturale („forța de iradiere științifică și culturală a învățământului contemporan superior a crescut”); prin prestigiul, competența și chiar statusul lor ei sunt purtători de valori, societatea contemporană le reamintește faptul că nu sunt simpli transmițători de cunoștințe, ci „prin excelență formatori (educatori) și în formația lor trebuie să se regăsească o componentă cultural-pedagogică” (Văideanu, 1987). Virgil Bărbat formula, cu șase decenii în urmă, pentru asociația pe care o crease și slujitorii ei, obiective asemănătoare: întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în vederea efectuării corecturilor. După fixarea acelui textus receptus iudaic, care nu conținea vocale, cercurile rabinice au început să lucreze în vederea păstrării acestui text și a modului în care se citea. Cei implicați în această lucrare istovitoare se numesc masoreți sau „transmițători” (derivat de la aramaicul rsm, care înseamnă „a transmite”). De-a lungul secolelor au făcut mai multe copii ale textelor, cu tot felul de indicații și verificări pentru a fi siguri că textul va fi copiat corect. În pasajele următoare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Ionesco. Aceștia sunt exemplare ale culturii "înalte", capabile de a comunica dincolo de granițele naționale, prin mijloace moderne, care coexistă cu o cultură traditională, ortodoxă, rurală și "autentică". Această competiție tacită se traduce prin încercarea elitei de a se impune ca transmițătoare a "specificului românesc", în detrimentul culturii populare (în sensul de "a poporului"), perceput ca păstrătorul natural al specificului românesc. Așa se naște o formă de conservatorism, care împiedică modernizarea societății românești, reticentă la schimbare de teamă să nu-și piardă identitatea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
uit. Iată-ne pe toți, miniștri sau civili, locuitori din Madrid sau Delhi, la egalitate în fața evenimentului transmis, într-o echivalență spațială și temporală fără precedent. Există însă un singur om mai egal decât ceilalți, cel prin care evenimentul parvine, transmițătorul. Eroii acestui sfârșit de secol sunt mesagerii lui*. Sfârșitul spectacolului De ce am vedea în imaginea video policromă ruptura capitală? Din două motive cumulate. Mai întâi, tubul catodic ne-a făcut să trecem de la proiecție la difuzare sau de la lumina reflectată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și critic conștiente, și o înțelegere și un entuziasm pentru conținutul, discursurile și valorile intelectuale asociate cu științele din care derivă disciplinele (sau ariile curriculare) pe care ei le predau și în conformitate cu contextele specifice în care ei predau: fiind atât transmițători cât și interpreți critici ai cunoștințelor, înțelegerii, deprinderilor și valorilor asociate cu ariile materiei lor; recunoscând că adesea cunoștințele sunt contestabile; dezvoltând programe care să implementeze deplin resursele și obiectivele curriculumului relevant al școlii - având plăcerea de a preda elevilor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]