2,801 matches
-
adversarilor politici ai liberalilor care văd în dispozitivul legislativ și financiar instituit de partid o exploatare calculată a statului în favoarea protejaților lor și desprinderea unei industrii liberale și non-naționale. Primele semne ale alegerilor liberale s-au manifestat chiar înaintea începerii tratativelor de pace de la Paris, cînd guvernul decide să, treacă la confiscări în sectoarele de interes petrolier germane și austro-ungare. Această operațiune căreia i se sustrag cîteva mari societăți germane care realizează transferuri în Elveția transformă peisajul proprietății din domeniul petrolier
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
necesare pentru a-i împiedica să acționeze pe cei care tratau cu comanditarii străini pentru că ei nu puteau să construiască infrastructura unei industrii moderne fără să recurgă la capitalul străin. Poziția liberală se erodează în 1926 cînd guvernul Averescu duce tratative cu guvernul italian pentru a obține un împrumut. Ca urmare, capitalul italian este introdus în mai multe companii petroliere: Prahova, Petrolul București și Atlas Petrol. Această erodare s-a accelerat odată cu formarea, în 1926, a Partidului Național-Țărănesc, care proclamă în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
economice franceze și, în sfirșit, în urma recunoașterii sale de Londra și Paris în 1924 -, marea putere a Estului, factorul unui echilibru european mereu sensibil la amenințarea unei redresări germane. Diplomația Bucureștiului, în măsura în care aceasta se dorește a fi europeană, trece la tratative, apoi spre o înțelegere cu Moscova. Jaloanele reluării negocierilor sînt sincrone cu ordinea europeană care se afirmă încă din 1925 și cuprind garanții de neagresiune mutuală, incluzînd respectarea frontierelor. Pentru București, esențialul rămîne ca neagresiunea să implice recunoașterea suveranității românești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stabilit drept teritoriul pe care statul își exercită autoritatea, fără ca frontiera din 1920 să fie evocată direct. Admiterea URSS în Societatea Națiunilor, în 1934, și semnarea tratatului franco-sovietic din 1935 accelerează și confirmă dialogul româno-sovietic. Simbolic, în 1935 se angajează tratative care privesc circulația feroviară sovieto-română și repararea unui pod pe Nistru. Anul 1936 marchează consacrarea deschiderii, dar și eșecul acesteia. O convenție semnată la 20 iulie recunoaște formal întinderea teritoriului român. Acest text apare prea tîrziu sau în contratimp cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la mijlocul lui noiembrie 1938 este emblematică. Vizita la Londra, împreună cu fiul său Mihai, apare ca un succes de prestigiu fără un sens precis. El merge, de asemenea, la Sigmaringen și se oprește la Berchtesgarden, în vederea unei întîlniri cu Hitler: tratativele economice de aici sînt importante. La reîntoarcere, regele îl numește pe Grigore Gafencu la Afaceri Externe, acesta fiind fidel alianței cu democrațiile occidentale. Însă în 1939, el subscrie la un acord economic cu Reich-ul. Acest acord este rezultatul negocierilor care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și-i face cunoscut ambasadorului Germaniei în România, Fabricius, voința țării sale de a intensifica relațiile cu Reich-ul. Răspunsul primit de la Berlin, la 2 iunie 1940, nu este prea încurajator. Bucureștiul este întrebat în ce măsură românii sînt pregătiți să intre în tratative cu URSS în privința Basarabiei. La 26 iunie, orele 22, Moscova adresează, prin intermediul lui Molotov, un ultimatum guvernului român, în termenii căruia evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord este cerută într-un răgaz de cinci zile. Ziua de 27, marcată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Anglo-saxonii își declară și își afișează solidaritatea cu sovietele, iar Roosevelt reia negocierile secrete. Sovieticii însă iau inițiativele. Contactul căutat de Moscova trece pe la ministrul României la Stockholm, Nanu. Or, englezii n-ar fi fost puși la curent cu aceste tratative, care durau de mai multe luni, decît în iulie 1944. Sovieticii mențin o linie dură: România trebuie să recunoască frontiera stabilită prin ultimatumul din iunie 1940, adică abandonarea Basarabiei și Bucovinei. Molotov este categoric: ori se acceptă frontiera definită prin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luni, decît în iulie 1944. Sovieticii mențin o linie dură: România trebuie să recunoască frontiera stabilită prin ultimatumul din iunie 1940, adică abandonarea Basarabiei și Bucovinei. Molotov este categoric: ori se acceptă frontiera definită prin acordul sovieto-român din 1940, ori tratativele sînt întrerupte. Antonescu nu putea accepta asemenea condiții, iar tratativele de la Stockholm se soldează cu un refuz din partea sa. Refuz fără ruptură: discuțiile purtate de Nanu cu sovieticul Semonov, apoi cu ambasadorul URSS, Alexandra Kollontaï, vor dura pînă la 23
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
România trebuie să recunoască frontiera stabilită prin ultimatumul din iunie 1940, adică abandonarea Basarabiei și Bucovinei. Molotov este categoric: ori se acceptă frontiera definită prin acordul sovieto-român din 1940, ori tratativele sînt întrerupte. Antonescu nu putea accepta asemenea condiții, iar tratativele de la Stockholm se soldează cu un refuz din partea sa. Refuz fără ruptură: discuțiile purtate de Nanu cu sovieticul Semonov, apoi cu ambasadorul URSS, Alexandra Kollontaï, vor dura pînă la 23 august 1944. La 2 iunie 1944, ambasadorul reîncepe negocierile pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O delegație de șase persoane, condusă de Pătrășcanu, merge la Moscova, iar armistițiul este încheiat pe 12 septembrie. La reîntoarcerea de la Moscova, pe 14 septembrie, Pătrășcanu face o prezentare sumară în fața Consiliului Miniștrilor în privința felului în care au fost duse tratativele. El este nemulțumit, iar Coposu îl găsește sceptic, în ciuda trecutului său kominternist. Pătrășcanu a avut, la Moscova, relații tensionate cu Jdanov: condițiile armistițiului nu se discutau. Frontiera româno-sovietică este restabilită așa cum fusese aceasta fixată în iunie 1940. Basarabia și Bucovina
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ingineri pentru Israel. Este cam mult!" Un joc analog se derulează în privința destinului minorității germane. În funcție de starea relațiilor economice ce se desfășoară între România și Republica Federală Germania, Bucureștiul autorizează sau refuză emigrația, adică întoarcerea germanilor. În 1956 sînt deschise tratative; 12.500 de germani părăsesc România. Mișcarea, blocată cîteva luni în 1959, este reluată și vizează 15.000 de persoane în septembrie 1960. Inițiativele Bucureștiului se înmulțesc ca și cum sensul ocaziilor favorabile ar fi pătruns în inima unei viziuni despre dezvoltare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mențină o cvasi-blocadă, în timp ce președintele Kennedy se arată favorabil unor deschideri selective. Johnson, în discursul său asupra stării Uniunii, din 8 ianuarie 1964, optează deliberat pentru o liberalizare a schimburilor comerciale Est-Vest. Conducerea politică românească profită imediat de această șansă. Tratativele româno-americane au loc între 18 mai și l iunie și conduc la un acord care începe cu deschiderea la București a unui Birou comercial american, iar legația din Washington este ridicată la rangul de ambasadă. Johnson era convins să susțină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la lichidarea armelor nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune. Trebuie avut în vedere și acordul dintre Moscova și București asupra perspectivelor de dezarmare convențională și înțelegerea confirmată asupra transformării Balcanilor în zonă denuclearizată. Comunicatele românești, informînd asupra conținutului tratativelor de la Moscova, insistă în privința unei viziuni comune a Moscovei și Bucureștiului asupra lumii: "Analiza situației economiei mondiale a pus în evidență cerința de a se organiza o conferință mondială care să conducă la măsuri în vederea lichidării subdezvoltării și găsirea unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Nu este surprinzător că, într-o astfel de atmosferă, întîlnirile oficiale româno-ungare s-au soldat cu un eșec. La 28 august 1988, ungurul Karoly Grosz și românul Ceaușescu se întîlnesc la Arad. Ceaușescu și Kadar se văzuseră în 1977 pentru tratative bilaterale. În 1988, Ceaușescu a luat inițiativa acestei întîlniri de lucru, despre care comentariile oficiale afirmă că manifestă un spirit deschis și de tovărășie. Felul de a califica convorbirile româno-ungare este foarte apropiat de acela care descria dialogurile sovieto-române din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sfîrșitul lui ianuarie Frontul este stabilizat în Moldova de sud; dușmanul ocupă 3/4 din țară Primăvară-vară Reluarea ofensivelor armatei române Toamnă-iarnă Dezintegrarea armatelor ruse. România nu mai are mijloace de a continua efortul de război Decembrie Guvernul român începe tratative de pace 1918 Ianuarie Trupele române intră în Basarabia la chemarea elementelor moderate din Sfatul Țării, instanță apărută în urma revoluției 3 martie Rușii semnează pacea de la Brest-Litovsk cu germanii Martie Sfatul Țării din Basarabia votează unirea cu România Mai Guvernul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ultimatum sovietic dat României: Moscova cere evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în cinci zile 27 iunie Consiliul de Coroană de la București cedează în fața ultimatumului Moscovei Iulie Guvernul român renunță la garanțiile franco-britanice din primăvara lui 1939 August Începerea tratativelor româno-ungare 19 august Deschiderea Conferinței de la Craiova: frontiera României cu Bulgaria este restabilită pe traseul său din 1912 30 august La Viena, Ribbentrop și Ciano impun ungurilor și românilor un arbitraj: toată Transilvania de Nord, cu Oradea Mare, Clujul și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Foarte bine. Tov. Nicolae Ceaușescu: Trebuie să facem chiar o listă să fie scoase din atribuțiunile ministerelor. Tov. Stănescu Ion: Aș dori, tovarășe Ceaușescu, să informez: am fost recent în Austria și am intrat și eu în delegația care ducea tratative. Aș vrea să informez cum s-au purtat austriecii, câtă grijă au manifestat, ne-au dat un film, ne-au dat câteva explicații cu caracter general, din care prea mult n-am priceput, și cu asta s-a terminat vizita
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
29.05.1979 NOTĂ Fabrica de drojdie Corabia, datorită unor dificultăți tehnologice funcționează cu mult sub parametrii proiectați (30 tone/24 ore proiectat și 4-5 tone/24 ore în fapt). Printre măsurile inițiate conducerea Centralei de resort a intrat în tratative cu firmele „DEMAG” din R.F. Germania și „RONIPROT” din Japonia, care au făcut vizite la Fabrica de zahăr Corabia. În această afacere reprezentanții firmei japoneze - cu ocazia vizitei la Corabia - au avut o atitudine din care reieșea că ar fi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
care cauză drumul se lungește prea mult. El propunea să se taie coturile prin canale și să se întocmească planurile necesare. În primăvara anului 1841, în dorința de a relua lucrările de cercetare a râurilor noastre, guvernul Moldovei a dus tratative în vederea angajării în acest scop a lui Hommaire de Hell. Acesta din urmă vine în țară și începe lucrările în toamna anului 1841, fiind ajutat și de către inginerul Fuks. De data aceasta, guvernul Moldovei intenționa să extindă cercetările și asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
favorabilă, guvernul din Viena s-a străduit să pună în aplicare planul său. La 30 septembrie 1854, generalul Coronini se adresa Sfatului Administrativ al Moldovei, aducându-i la cunoștință că a fost însărcinat de către Ministerul Imperial de Comerț să înceapă tratative cu guvernele celor două Principate, în vederea prelungirii liniei telegrafice de la Kronstadt, în Transilvania, la București, cum și de la Cernăuți, în Bucovina, prin Herța și Botoșani, la Iași...”, adăugând că „...Iașii vor intra în nemijlocită comunicație telegrafică cu Viena, Berlinul, Parisul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
devenise o chestiune vitală. Telegraful în țările noastre avea o însemnătate cu atât mai mare, cu cât lipseau căi de comunicație și mijloace rapide de transport. Răspunsului favorabil al Sfatului Administrativ al Moldovei i-au urmat, la cererea lui Coronini, tratativele care au avut loc la Cernăuți între reprezentanții guvernelor celor două părți. Negocierile au avut drept scop să stabilească condițiile de colaborare între Moldova și Austria, în vederea introducerii telegrafiei în Moldova. Austriecii și-au manifestat dorința de a avea o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sud de Dunăre și prezența inginerilor francezi la Giurgiu, urmărind să pună în executare un proiect de linie telegrafică între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să redea Porții, contra unei sume de bani, Moldova și Muntenia. Douăsprezece zile mai târziu, von Solms îl înștiința pe rege că Panin îi era recunoscător pentru înlăturarea „principalei pietre de încercare” - Principatele. Desigur, pentru rege și partenerii săi de tratative, viitorul românilor nu conta decât în măsura în care favoriza interese proprii, vorace. Este însă de subliniat că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în raporturile politice internaționale ale acelui moment. În cele din urmă, după consumarea rezervelor paroxistice, dezvăluirea tratatului de subsidii a avut darul, între altele, să tempereze pornirile excesive și iraționale și să grăbească întrunirea beligeranților și a mediatorilor la masa tratativelor în Focșani. La așa-numitul congres din acest oraș, miniștrii mediatorilor, deci ai Austriei și Prusiei, nu asistau la ședințe, ci primeau numai dări de seamă, pentru a interveni apoi cu bunele lor oficii. În Rusia se înfruntau două tendințe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]