811 matches
-
a fost atent, și-a dat și singur seama că nu degeaba am vorbit eu aicea. Lucrurile se Înșiră și se pun aproape singure cap la cap. Tatapopii a făcut găuri În coasta dinspre Dunăre a satului ca să caute lutul trebuincios fabricării cărămizilor și a chirpicilor. Avântul său economic a slăbit solul și acesta a luat-o la vale, cu tot cu amărăciunea de gospodărie a unui rudar. Despre unele consecințe am discutat deja. Cea mai importantă Însă, din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Între picioare avânturile armăsărești ale negustorului și Împunsăturile mădularului său ce ar fi putut-o străbate până la gât. Femeia se arătă gata să Încerce cele spuse de Tatapopii, Însă se Îndoi că, la sfârșit, targa i-ar fi fost ei trebuincioasă. Lăudărosul ar fi dat dovadă de prevedere dacă și-ar fi pregătit sicriul, căci, după Încăibărarea cu ea, n-avea cum să rămână În viață. Bătrânul nu-i Întoarse vorba și o luă, domol, către fundul autobuzului. Abia după ce făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inactivitate și așteptare pasivă a tot ceea ce este orânduit de voința ființei supreme. Din contră l-a făcut să înțeleagă că viața aici pe pământ este o continuă încordare, o muncă grea pentru a-și agonisi cu sudoarea frunții cele trebuincioase vieții. Voința, deci, nu a fost anihilată, ci stimulată, n-a fost neutralizată ci încurajată". Vezi Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, p. 379. Dimensiunea rațională (în măsura în care se poate vorbi despre o raționalitate a unei religii) a creștinismului este
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din pricini morale, mai ales în ochii cetățenilor convinși de justețea ideologiei comuniste. Într-o anumită măsură, nu existența cozii este cea care are efect delegitimator, ci structura ei. La limită, dacă toată lumea ar sta la coadă pentru procurarea celor trebuincioase traiului zilnic, ar fi greu de trăit, dar regimul nu ar fi imoral. Dacă regimul ar cădea în această situație, ar fi doar din cauze pur economice, fără nici o conotație morală. Chestiunea este că bunurile adunate la centru nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perversă a castrării? Hedonismul presupune, atât cât este practic cu putință, supunere față de impulsul imprimat de Natură - celălalt nume al lui Dumnezeu. Sexualitatea derivă din formele luate de divinitate în lume. Când aceste relații duc la procreație, botezul nu-i trebuincios. în afară de faptul că sacramentele nu servesc la nimic în logica acestui panteism hedonist, nu există nimic care să ți se ierte în faptul de a întreține relații fizice și de a procrea în afara unor constrângeri cum ar fi căsătoria - o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numindu-l zănatic. Supărat, Magellan a apelat la dușmanul Portugaliei, Spania. Pe tronul acesteia se afla un rege adolescent Carol Quintul, cu care portughezul a încheiat un contract, dar după doi ani de insistențe. Regele oferea cinci caravele și alimentele trebuincioase călătoriei, dar lua 95% din aurul pe care îl vor descoperi. Cuceritorii dobândeau privilegiul de a face comerț în teritoriile nou descoperite. Unul dintre căpitanii flotei, Juan de Cartagena, avea rangul de conjucta persona, părtaș la comandă, care arată neîncrederea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
acestui manual, tot ceea ce trebuie să știe, tot ceea ce trebuie să transmită, tot ceea ce nu s a urmat bine până atunci și are acum nevoie de îndreptare: „În parteacea dintâi s-au pus foarte pe scurt oarecarele din céle mai trebuincioase și mai de folos ale sfintei beserici și ale sfintelor / taine, carele sânteți datori să le știți și să le păziți nu numai voi, ce și bieții creștini prin mijlocul vostru“. „În partea a doao s-au pus învățătura asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
evita ca în casa lui să se întâmple așa fapte de rușine. Prin urmare, ar avea datoria să se ocupe de tineri și, ar trebui să se angajează că timp de trei ani „le va purta grija cu toate cele trebuincioase“ și o va înzestra pe fată; astfel căsătoria s-ar putea face. În nici unul dintrecele două cazuri nu se pre cizează vîrsta partenerilor, se poate lesne remarca interesul soborului pentru capacitatea bărbatului de a prelua responsabilitățile unei familii; în ultimă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lă. Iată cum sună jalba alcătuită de Maria preoteasa din mahalaua sfân tul Ilie: „Mă rog Măriei Tale, fiindcă am o copilă de vârstă și am făcut și învoială cu un june de a o căsători. Fiind că din cele trebuincioase ale căsătoriei îmi lipsește și alt mijloc de ajutor nu am, după milostivul Dumnezeu, năzuiesc la îndurătoarea milă a Măriei Tale și mă rog să fie revărsată și asupra scăpătăciunii mele și să fiu și eu împărtășită din noianul milei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tul su prem constituindu-l chiar scrisoarea nu mi tei cucoane conținând termenii cus cru și noră. Or, „dreptate a avut Ru sin a se re ză ma întru aceste temeiuri și a face cheltuieli ce au fost următoare și trebuincioase în pricina aceasta“. Și cu toate acestea sentința lui Vodă este mai blândă, obligând pe cucoană să plătească numai jumătate din sumă, pentru că hainele ce le-a făcut tatăl pentru fiica lui îi vor fi oricum de trebuință mai târziu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prestigiului, rangului și puterii economice a familiilor. Socrii mari și mici pun tot sufletul în pregătirile de nuntă. Într-o primă fază și unii, și alții încep cheltuielile pentru haine și bijuterii, pentru mâncare și băutură, pentru daruri, pentru cele trebuincioase într-o casă, pentru reparațiile ce se impun în pripă la porți, la acoperiș sau la prispa casei, că doar va veni atâta lume și nu se cade să găsească casa nearanjată. Dar cea care face podoaba nunții este mireasa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cumpărăturilor. Astfel, des pomenită este mătușa Bica, rudă cu familia Oteteleșanu și aflată cu locuința în București. Cele două familii, în frunte cu feciorii din casă, sunt într-o continuă alertă pentru a procura hainele miresei și toate celelalte lucruri trebuincioase unui ospăț. E iarnă, e frig și lucruri le nu merg întotdeauna așa cum ar vrea boierii noștri. Dru mul până la București e lung, adesea trăsurile rămân blocate în troiene, negustorii se arată copleșiți de mulțimea cererilor și nu pot răspunde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tărie de zid“. Îi recomandă domnului mănăstirea Căldărușani care „este mănăstire cu în gră diș tare de zid și poate fi mai cu bună pace și de o sebit să poate ori și ce a să căuta și cu cele trebuincioase“. În aceeași situa ție se află și mănăstirile de femei, la Viforâta, de exemplu, fiica Eca te ri nei Ciu bu cioa ia ris că să moară pentru că, bolnavă fiind, călugărițele nu se ocupă de ea și nici nu știu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ține temnița, în speță protopopul, episcopul sau ispravnicul și care pot ajunge la înțelegere cu condamnatul. În capitală, sistemul de organizare pare, cel puțin la prima vedere, ceva mai bine pus la punct. Și totuși, „strimte, dărăpănate și fără de trebuincioasele împrejmuiri“, „fără de îngrădirea curții lor precum se cade“, temnițele nu reprezintă încă un obstacol pentru cei care vor să evadeze. De altfel, „în două rânduri s-au spart temnița nopatea de către vinovați și au fugit câți au putut scăpa de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
astfel momentul (în baza materialului etnografic primit de la colaboratorii săi din diferite părți ale țării și păstrat, probabil, în arhiva Muzeului memorial de la Suceava): „După ce a ridicat acum copilul, după ce i-a legat buricul și după ce a dat femeii ajutorul trebuincios, ca să nu i se întîmple nici un rău, ia moașa o vănuță sau o covățică numită altminterlea și albie, mai pe scurt, vasul care mai înainte de aceasta au fost în stare să-l pregătească părinții; așază vasul undeva pe o laiță
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sale"69. El explică acest instinct de sociabilitate appetitus societatem arătând că acesta este un lucru pe care pur și simplu îl dorim cu toții și l-am dori chiar dacă n-am avea nevoie de ajutorul celorlalți pentru a obține cele trebuincioase vieții 70. Faptul că ne urmărim interesele personale nu exclude sociabilitatea. Și, de vreme ce ne înțelegem prin intermediul limbajului și avem capacitatea de a cunoaște, de a acționa conform cu principii generale, ne dorim un fel de societate cu totul diferită de cea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nordul acestui râu și care munți îi fereau de a fi încunjurați. Lupta ce se dădu aici fu foarte sângeroasă. Se spunea mai târziu între soldați, că nemaiajungând pânza pentru legatul rănilor, Traian își rupsese hainele pentru a procura cârpele trebuincioase. Dacii fură învinși și din cauza unei furtuni ce izbucni în timpul luptei, încât ei care considerau zeul furtunei ca dușmanul lor, crezuseră că și cerul venise în ajutorul Romanilor. Să căutăm acum a determina după localitățile de astăzi drumul urmat de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și vorbă. Se întâmpla și ca trei-patru ziduri să avanseze în paralel, după care să se unească rond, sau în unghi. În fundăturile astfel formate, la adăpost de privirile celorlalți, meșterii lor continuau uneori să caute unul într-altul inspirația trebuincioasă. N-ar fi greșit să vedem în țesătura complexă a zidăriei lăsate în urmă amprenta evoluției relațiilor lor; la gura peșterii, un păianjen acefal și plin de picioare în fuga unele după altele, sau unele de altele, își țesea astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
merge până la capăt. Refuzând tranzacția ar fi frustrat pe nedrept în primul rând așteptările echipei sale merituoase, care se dedicase exemplar lucrării - spre a nu mai vorbi de nenumărații contribuabili anonimi la cheltuielile edilitare, ca și la capitalul de încredere trebuincios unei ameliorări a contextului social general. Dar chiar avea sens să fie dusă cu sforțări la bun sfârșit o inițiativă de care autorii fuseseră privați cu nerușinare suverană? Cu o judecată temeinică se simțea dator lumii, iar cu una de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
birului a celor morți și fugiți, adică șasă morți și patru fugiți, care acești nu se află nicăini și, al doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe an, cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne rugăm Înălțimii Voastre ca să fie poruncă către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina". Sosirea la târg mai ales cu prilejul iarmaroacelor, puteau „săracii să-și vândă prisosul și să-și cumpere cele trebuincioase", se scrie în „Cronica Ghiculeștilor", p. 291. Atunci se puteau găsi cele mai variate produse agricole, aduse de sătenii din satele din apropierea orașelor, dar și mărfuri sosite de la mari distanțe, pe care cărăușii, în fruntea cărora se găsea un vătav
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a țării, introduce și unele reguli la administrația bisericească, cu implicare și asupra învățământului. Astfel, Mitropolitul și Episcopii, cei care dădeau „cinul preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți (culți) și să poată citi orânduiala bisericii după cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă școlile, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, însuși să aibă de grijă Mitropolitul a-i scuti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să nu lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că în „diferitele inspecțiuni făcute serviciului poștal de cai" s-au constatat „lipse și nestatornicii", atât în cai, materiale cât și în personalul grajdier, „stare de lucruri care nu se mai îngăduie". Li se cerea prefecților să precizeze suma neapărat trebuincioasă spre aducerea serviciului poștal „în stare bună". La 22 ianuarie, cu nr. 1591, Kogălniceanu, preocupat de rezolvarea problemei, revenea către prefecți reamintindu-le că „prin toate despărțirile drumurilor poștale, caii se află în cea mai proastă stare, lipsă dintr-înșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]