945 matches
-
calcare). - Depresiunea Brașov, în nord, care are origine tectonică și un relief de șes întins (cultivat cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr), prin care curge Oltul cu mai mulți afluenți (între care Râul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea și Oituz) și trecătorile (pe Olt și Buzău) se află de regulă la altitudini reduse, servind căilor de comunicație. DE REȚINUT Depresiunea Brașov este una din cele mai întinse unități de presionare din Carpați; Carpații de Curbură sunt alcătuiți predominant din roci sedimentare (gresii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
parțial transversale; culmile prezintă platouri netede întinse, cu pajiști folosite vara ca pășuni; la peste 1 800 m altitudine, au existat ghețari lungi care au creat circuri și văi glaciare în care există lacuri, praguri cu cascade etc.; pasurile și trecătorile sunt puține la număr, dar au fost folosite încă din Antichitate de locuitorii aflați de-o parte și de alta a lor; Transalpina (Munții Parâng) și Transfăgărășanul străbat munții la peste 2 000 m. c. Diviziuni Carpații Meridionali sunt alcătuiți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m altitudine, fiind cei mai înalți munți din România; Carpații românești au altitudinea maximă în vârful Moldoveanu (2 544 m); sunt alcătuiți predominant din șisturi cristaline; sunt străbătuți transversal doar de Valea Oltului; se întâlnește frecvent relieful glaciar; pasurile și trecătorile sunt de joasă altitudine; sunt străbătuți de două drumuri de altitudine: Transfăgărășanul și Transalpina (Munții Parâng). AMINTIȚI Vă formele reliefului glaciar. RELIEFUL 13 II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă. 1. Munții Ceahlău sunt alcătuiți din .......................................................... 2. Depresiunea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Bușteni, Băile Olănești, Ocna Sibiului, Buziaș etc. Orașele se diferențiază nu numai după vechime, ci și după alte criterii: • mărime (numărul locuitorilor); • poziția geografică (pe țărmul mării, pe un câmp întro vale sau o depresiune, într un pas sau o trecătoare, pe un versant, la contactul munte - deal, deal - câmpie etc.); • structură, forma pe care au dobândit-o în timp; • funcțiile pe care le îndeplinesc (specializate, mixte etc.) După mărime orașele românești se grupează în: Orașe mici (sub 25 000 de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
casele oamenilor bogați se găseau cupe cu desen în relief; aceste case erau prevăzute cu cămări bogate; se făceau vânători cu câini de vânătoare; la lucrări în vie, oamenii se foloseau de cot ot; „valahii” purtau ceafa rasă; porțile domniei, trecătorile, erau păzite de străjeri ; la granițe se cereau acte care trebuiau să po arte pec eți speciale; tineretul își manifesta bucuria prin aplauze; fetele poartă la cosițe beteală de aur; fetele mai poartă în mâni ramuri verzi și cununi de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene prin persoana a treia (voalurile-i, ochiul ei, privind-o) este situată, prin numele calității (Făptură fără drum) apoi prin apostrofă, în postura unei interlocutoare imaginare (tu, te, o, tu!). La aceste mărci trebuie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE DE LA 160 METRI ACCIDENT În urma unei ieșiri de pe carosabil ieri dimineață între trecătoarea de la Oberalp și Sedrun (Grisons), un cabriolet a plonjat de la 160 de metri. Rănită la spate, pasagera a fost transportată cu elicopterul la Spitalul cantonal din Coire, a comunicat poliția cantonală grizonă. Cît despre conducătorul auto, acesta a scăpat cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la performațele noii Manta i240 cu motorul ei tumultuos cu injecție [...]. În T25 și T49, CÎT DESPRE semnalează trecerea la o altă persoană: T25 Un cabriolet cade de la 160 de metri ACCIDENT • În urma unei ieșiri de pe carosabil ieri dimineață între trecătoarea de la Oberalp și Sedrun (Grisons), un cabriolet a plonjat de la 160 de metri. Rănită la spate, pasagera a fost transportată cu elicopterul la Spitalul cantonal din Coire, a comunicat poliția cantonală grisonă. CÎT DESPRE conducătorul auto, acesta a scăpat doar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
finală-Pn5 este asumată de ultima frază (P8). P9 este o simplă indicație peri-textuală specifică, cu rolul de a semnala o trimitere la articolele din interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P2: trecu. • Evaluare centrală - Reacție Pn3: versurile 6-8. A treia frază amestecă imperfectul și, în ambele relative, prezentul cu valoare generică. În această primă parte a sonetului sînt puși în scenă doi agenți. În timp ce P2-Pn2 este consacrat în întregime femeii trecătoare, Pn1-Pn1 și P3-Pn3 pun în scenă un subiect desemnat succesiv prin meu (v. 1), apoi eu (v. 6). Prezența unui "nume propriu de locutor" (Benveniste 2000: 172) face să apară cu claritate naratorul ca subiect al enunțării, în spatele subiectul enunțului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și legată de actualitatea enunțătorului-narator. Alternanțele diagonale, între polii <1> și <4> sau <2> și <3>, care fac să varieze parametrii într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, O FEMEIE trecu prin fața mea PS Pol Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. [EA] <4> Eu mă-mbătam privind
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
V. prin Chichiliane. Familia nu a dispărut cu totul, însă nimeni nu se mai cheamă V.: nici crâșmarul, nici băcanul și nici nu este înscris undeva pe o piatră de mormânt. Sunt niște V mai încolo, dacă vă duceți până la trecătoarea Menet (și, de altfel, drumul vă face să treceți prin întinderi verzi în care puteți vedea peste o sută de fagi uriași sau foarte frumoși, dar care nu se compară cu fagul de la băcănia lui Frédéric), dacă coborâți la vale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
munți, constituirea de grupuri de acoperire în principalele trecători. Misiunea grupurilor de acoperire: Bistrița, Bistricioara, Bicaz, Ghimeș, Uz, Oituz era să debușeze la vest și nord de munți,iar marile unități urmau să asigure controlul asupra văilor Oltului, Mureșului. Astfel, trecătorile ar fi fost de la început în mâinile armatei noastre ar fi ușurat concentrarea forțelor și mijloacelor. Dar Statutul grupurilor de acoperire a fost obiectul de dispută între Marele Cartier General și Constantin Prezan. Bun tactician, generalul a cerut Marelui Cartier
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Divizia 2 cavalerie ,,să apere singură cel puțin trei zile defileul Oituzului, până ce va sosi Divizia 15 din Dobrogea”. Prezan, l a avertizat pe generalul Eremia Grigorescu că, deși are un inamic foarte puternic, trebuie să apere cu orice preț trecătoarea, că o ,,retragere ar implica grave neajunsuri”. Generalul i-a răspuns ferm, utilizând cuvintele care au rămas celebre în istoria neamului : ,, Cunosc situația, domnule general. Pe aici inamicul nu va trece!”. Pentru apărarea trecătorii Oituz, trupele române au dat dovadă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
6 rusă, să declanșeze ofensiva. Armata 1 română trebuia să atace pe direcția Râmnicu - Sărat, iar Armata 6 rusă spre Brăila pentru a deschide comunicația pe Dunăre. În privința Armatei 2 română, generalul Prezan aprecia, că aceasta trebuia să pătrundă prin trecătoarea Oituz, spre Brașov. Deci, în concepția lui Prezan, ofensiva trebuia să ducă la eliberarea unei părți însemnate din teritoriul românesc. Aprecierile generalului Averescu asupra planului propus de Prezan, au fost negative. Trimițând un ,,Memoriu” Marelui Cartier General, acesta detalia concepția
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
sumbru, inspirat, violent, teribil, războinic"10. Or, același diptic se regăsește mai cu seamă la Roma, cu aceleași opoziții și aceleași alternanțe: pe de o parte opoziția între Luperci - tineri alergând goi de-a lungul orașului și atingându-le pe trecătoare cu o fâșie din piele de capră, pentru a le fecunda - și flamini, preoții prin excelență; pe de altă parte, structurile și comportamentele diferite ale primilor doi regi ai Romei: Romulus, care întemeiază cele două culte ale lui Jupiter cel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mijloc astfel încât textul său să se adreseze deopotrivă ambelor categorii de public, și cititorilor care apreciază o poetizare a existentului, și celor care "simt enorm și văd monstruos". Tot mai adesea Poetul se prezintă în ipostază mesianică ("Mai e o trecătoare în muntele palid/ care își așteaptă unsul", Nemoarte). Vizionarismul, obsesia unui tărâm al poeziei se reflectă și în poemul care a dat titlul volumului Cetățile albe: "Cetățile albe, cetățile îndepărtate, numai bănuite,/ De unde nimeni n-a coborât, nimeni niciodată...". Se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
spațiul parizian, impregnat de mitul dragostei, întâlnirea este inevitabilă. Savoarea imaginilor contemporanilor și ale romancierilor transmite emoția întâlnirii cu o ființă deosebită. Pariziana este o surpriză care destabilizează și fascinează. Întâlnirea cu o Pariziana este asemenea transcenderii miraculosului în cotidian. Trecătoarea din faimosul sonet al lui Baudelaire poate să servească, în cazul de față, drept exemplu-tip: privirea să transmite un șoc306. Nimic nu atrage și nu excită că întâmplarea, atât de legată de capitală și de femeie. Femeia este tulburător
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naturală și la modă: francezii nu s-au mulțumit s-o adore, ei au inventat-o. 69 Charles Baudelaire imortalizează întâlnirea unei femei pariziene în poemul A une passante în ciclul Tableaux parisiens din Fleurs du mal că mit al Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parfum qui fait rêver aux oasis lointaines, Oreiller caressant, ou corbeille de fleurs?" Trecătoarea, pe care poetul o califica, cu elocventa, "fugitive beauté", se prezintă că o alegorie a frumuseții moderne, teoretizata tot de Baudelaire în Peintre de la vie moderne. Trecătoarea fără nume, sugerează Cl.Leroy, nu este altcineva decât "la muse Modernité" [ibidem, p.37]. Femeia reprezintă pentru Baudelaire atracția infinitului. Vom rezumă, ca sonetul se pretează mitului, deoarece propune o fabula exemplara și o povestire a originilor (cel al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]