622 matches
-
o poezie la rece urmărind sensul propriu, nemetaforic al cuvintelor, fără să te lași invadat de muzica ei. Astfel de oameni pot citi tomuri din scoarță în scoarță, de la note de subsol pînă la ultimul rînd de bibliografie fără să tresalte la frumusețea nici unei propoziții și fără să intuiască că, dincolo de informația livrescă, mai există și altceva într-o carte. Referindu-se la această specie de intelectuali handicapați, Călinescu folosește termenul de "împiegați specializați". Pe scurt, cei care nu simt melodia
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
care a rămas o amintire. Cu puțini ani în urmă, mai circulau 20 de garnituri din cele concepute și construite de el acum câteva decenii. Deși are un Mercedes de toată mândrețea, inginerul Bihoi călătorea cu „tramvaiul lui” și-i tresălta inima de bucurie că mai rezista bine după atâția ani. „Am fugit de decibelii tramvaielor vechi și acum... ”, concluzia trebuie s-o trag eu. Inventatotul cu 9 brevete nu mă lasă cu una, cu două... Se consolează că mai sunt
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
trecut, nu-i așa? Mutsuko a continuat apoi cu o voce care trăda încordarea pe care încerca să și-o stăpânească: - Acum suntem în mai. Oare ce urmează să mi se mai întâmple? Vocea ei era joasă, dar pieptul îi tresălta de parcă abia respira. * Mutsuko ieși din baie înfășurată într-un prosop. Un fior mi-a străpuns inima la vederea profilului ei în timp ce închidea ușa de la baie. Își ținea spatele drept. Părea că în ea se dădea o luptă care o
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
noaptea și nopțile următoare, ca o santinelă sau, mai curând, ca un înger păzitor care să vegheze asupră-mi. Dar, în alte seri, neliniștea dispărea și așteptam nerăbdătoare plecarea mamei ca s-o șterg de acasă. Coboram scara, cu inima tresăltându-mi în piept, de parcă m-aș fi dus la o întâlnire. Nu mai era nevoie să-i spun vreo minciună portăresei, să găsesc scuze sau să cer voie. Cui? Și pentru ce? Cunoscusem o fată puțin mai mare decât mine
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
îmi dau seama că acea creștere în greutate și acea formidabilă calitate a cărnii mele au fost, fără îndoială, cele dintâi simptome. Directorul lanțului de parfumerii ținea într-o mână sânul meu drept, iar în cealaltă contractul. Îmi simțeam pieptul tresăltând: era emoția de a vedea acel contract atât de aproape de a fi semnat, dar mai era și acel aspect, cum să zic eu, pneumatic al cărnii mele. Directorul îmi spunea că, în domeniul parfumurilor, esențial este să fii întotdeauna frumoasă
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
insuflată de mame, că tații lor au murit. Singurele persoane care își mai aduc aminte de ei, chiar și după ce numărul anilor petrecuți în temniță ajunge să fie scris cu două cifre, rămîn propriile mame. Iar dragostea acestora face să tresalte din nou niște inimi în care focul oricărui sentiment părea să se fi stins definitiv. Atunci cînd se face auzită, recunoștința pentru mamă este, cu adevărat, impresionantă: "Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
de iradiere, cu caracter fatal. În pofida tuturor strategiilor analitice, imaginarul său dizolvant îi restituie coeziunea, în perspectiva bucolismului transilvan, ale cărui sucuri izvorăsc de mai departe de Blaga, din Coșbuc, Iosif, Goga. Obîrșiile nu sînt abandonate, ci reformulate. Satul primordial tresaltă în asprimile sale îmblînzite, în culorile și miresmele sale cuprinse de combustia propriei lor naturi, învecinîndu-se cu utopia: "Ai grijă cum apropii degetele de struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
început, de la unirea semințelor înseși și până la completa dezvoltare a fătului<footnote Tertulian, Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci și
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
s-au rătăcit bagajele, care mai ajung sau nu, după câteva zile, la adresa lăsata pe geamantan. Din Malaga, mai iei un auto buz sau taxi, dacă găsești, până la Nerja, unde începi să simți că altfel bate briza mediteraneană, iar inima tresaltă și ea mai veselă de ceea ce simte venind din eter. Paradisul din sudul Spaniei mai are ”egale” doar insulele grecești și Hawaii, după părerea mea. Cum ai călcat acel pământ parcă prinzi viață, ai vrea să cucerești lumea zburând peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul vulgar al unei mierle. DIMINEA}| ROMAN| E-o dimineață atât de clară și calmă, încât aud, ca pe niște clopoței de argint, tresăltând, ding-ding, sânii unei fete care aleargă, foarte departe de mine, pe strada asta lungă, pustie, printre arcadele-nalte, confundată de rouă cu o cărare pierdută-n ierburi. F O R UM Iată și un mac înflorit exact în dreptul unei corole
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile case-lor, hainele, trupurile, iar ei o sorbeau însetați și se simțeau ușori și cu inimile împăciuite. Efluviile-i tămăduitoare i-au umplut pieptul și lui Anghel Furcilă, făcându-i-l să tresalte. Adulmecându-le din mijlocul bătăturii, la fel de nesățios ca toți ceilalți, el n-a rezistat ispitei și, înfrângându-și temerile, s-a hotărât să se ducă la Parapet, să vadă, cu orice preț, minunăția pe care viile o înfăptuiau doar pentru
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
stoluri negre se vor ridica. Să arhivez și iarna asta - undeva, în minte, natura mea e înzăpezită. Restul sunt numai apa și lumina traversând orașul. Muzica sare răscolitor din timpane; bulbul ei neted deasupra noastră, cu învelișul îngroșat. Imaginea mea tresaltă - afișajul video arată un pixel așezat prost. Din capătul șoselei, pornește o mașină - în boxe, ploaia face gâl-gâl! și două molii zboară încrucișat, de jos în sus, în șanțuri suspendate. Nu știu cum rezistă. Într-un colț întunecat al camerei Undeva, într-
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
din vremurile acelea de demult nu mai era în viață și nimeni nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea o ocolește, că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îngerașul a putut înțelege că acolo era visul cel frumos al lui Fabian, visul de a fi sănătos. Dintr-o dată, băiețelul se simți bine, boala dispăruse. Medicul a venit și i-a spus că Dumnezeu a făcut o minune. Îngerașul tresălta de bucurie, iar Fabian spuse țopăind: - Acum știu cum se numește surpriza din cutie: MINUNE! Din clipa aceea, Fabian și îngerașul au plecat spre casă și s-au jucat cu toți copiii din vecini. Le-au dat și lor steluțe
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
lege nimeni, s-o scape de lagăr intrând el în locul ei, o pândea și era-n război cu astălaltă, cu nora. Între ele se-ntemeiase-n tăcere războiul soacrei și nurorii, hărțuiala și pânda înverșunată. Când o vedea plecând, îi tresălta inima de bucurie. Poate se duce, și dusă rămâne. Poate are, poate-și găsește pe cineva! Atâta pagubă! Pagubă-n ciuperci! Cărare bătută! Când o vedea plesnind de sănătate și de voie bună, cu dinții ei care-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu capul slobozit în zăpadă, lingea un drob de sare. Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de tatăl său, le duce cu sine ascunzându-le sub pernă. Ajuns la anumite pasaje, inima îi tresaltă și cu gura întredeschisă, respirând doritor, își întrerupe pentru o clipă lectura. Oare va dormi după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale. Așteaptă somnul și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
iar Gaittany angajă imediat un șofer recomandat de madam Pomponescu. Reacțiunea lui Gonzalv Ionescu merită și ea a fi consemnată. La aflarea morții lui Bogdan, Gonzalv avu o tresărire, din păcate nu de indignare. De câte ori murea un profesor universitar, el tresălta la ideea unei catedre vacante. Dan Bogdan deținuse catedra de acustică și optică, nici în clin, nici în mânecă cu geografia lui Gonzalv. Totuși, a doua zi chiar, Gonzalv veni cu o propunere uimitoare: să se desființeze Bietul Ioanide catedra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu degetul la coperta revistei colegului de bancă. Pe ea era o blondă într-un costum de baie, și pe ea se-ncolăcea un șarpe. Thaw deschise gura să nege, apoi se încruntă și tăcu. — Haide, zise Coulter, nu-ți tresaltă pula cînd vezi poza? Recunoaște că ești la fel ca noi. Thaw se duse în clasa următoare într-o stare de neliniște și confuzie. „îți tresaltă pula cînd vezi poza. Recunoaște că ești la fel ca noi.“ își aminti și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
deschise gura să nege, apoi se încruntă și tăcu. — Haide, zise Coulter, nu-ți tresaltă pula cînd vezi poza? Recunoaște că ești la fel ca noi. Thaw se duse în clasa următoare într-o stare de neliniște și confuzie. „îți tresaltă pula cînd vezi poza. Recunoaște că ești la fel ca noi.“ își aminti și alte cuvinte pe care le mai auzise, dar pe care le ignorase total: „Nu m-ar deranja să-i pipăi burta pe întuneric“. Știa încă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cunoscut pe sine. Fiecare om, o replică separată într-o piesă atât de mare și de lentă, că nimeni n-o poate auzi. Timpul e doar un etalon de măsură pentru durere. Iar el are tot timpul din lume. Uneori tresaltă, aducându-și aminte, înnebunit, să se ducă, să repare, să desfacă. Cel mai adesea stă liniștit, cu semnalele lumii debranșate zumzăindu-i pe dinăuntru ca un roi de țânțari pe care ar vrea să-i prindă și să-i omoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Încrederea lui nu mai suportă alte teste. Ea traversează camera și-l îmbrățișează. În brațele ei, se descompune. Un pumn aflat la baza creierului său se deschide într-o palmă. Se înalță pe culmea dopaminei, pe crestele endorfinelor, cu pieptul tresăltând. Cele mai nebunești cercetări în cea mai nesăbuită revistă... S-a făcut bucăți și e atât de bine că nu se poate spune în cuvinte. Nu mai există nici scriitorul, nici cercetătorul, nici profesorul, nici soțul, nici tatăl. El a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu studiile de caz- să devină la fel de vinovat ca ea, atâta doar. Și totuși, cuvintele care-i ies din gură ucid până și această posibilitate. —Trebuie să ne întoarcem. Ea nu poate disimula fracțiunea de secundă de frică. Umerii ei tresaltă, în capcana ei. Oh, suflete! spune ea. Al cui e numele ăsta? Alintul altcuiva. Vreo evadare mai veche cu care-l confundă. Nu-l vrea pe el; vrea doar să nu fie descoperită. Încearcă să obiecteze: —Casa mea e așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ele transportau carne pentru partid. „În țara noastră se face revoluție permanent. Trebuie să fim vigilenți cu capitaliștii, altfel riscăm să ne bombardeze cu antricoate și cu Nutella”, glumea tata cu Pietro. La douăsprezece ne întorceam acasă. În vârfurile palmierilor tresălta vântul și, dacă o mașină de poliție făcea taatii-taa-tii, atunci tăcerea se spărgea în țăndări. Era cald. Tata transpira pe la subsuori. Avea nevoie de mai multe cămăși pe zi. De obicei, signora Maria ne aștepta. Ochii îi erau serioși, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Hannah începe să se miște! Să se legene înainte și înapoi! Închid ochii și ce văd! Pe Lenore Lapidus, care are cele mai mari balcoane de la mine din clasă, alergând să prindă autobuzul după școală, cu povara ei impresionantă, intangibilă tresăltându-i vizibil sub bluză, ah, le conjur să mi se arate de sub cupele sutienului ei, să se reverse ȚÂȚELE ADEVĂRATE ALE LENOREI LAPIDUS, și-n clipa aia îmi dau seama că mama zgâlțâie furioasă clanța. Clanța ușii pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]