650 matches
-
Ponta; popă; portofel; primește; primi; prinde; prună; rană; rapid; a răpi; romi; roșu; satanic; sărac; scîrbă; a scoate; smintit; spaimă; sta; stat; a sustrage; șmecheri; șmecherii; șoc; a șterpeli; teamă; telefon; tîlhări; tîlhărie; timpul; toți; trăi; trecut; din trecut; trișa; trișează; troleu; trufie; țara; țară; valoare; a vinde; vise; cînd vreau; zîmbet; zură (1); 767/276/79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă; vrăjeală; vrăjitor; vremea; vulpe; zi; zicală; zîmbi (1); 783/276/86/190/6 ghiocel: primăvară (266); floare (140); alb (62); primăvara (56); puritate (22); plăpînd (20); firav (18); gingaș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedepsi; perfect; picat; pierde; prieten; probleme; profesor; răsplată; ratare; recunoaștere; reface; regăsire; regreta; regretă; repară; rețeta; reuși; rezolvare; rușine; separat; sfadă; soluție; soră; spovadă; sta; stop; stricat; succes; sus; școală; știi; fără știre; tăia; teamă; tot; trăda; trăi; trebuie reparat; trișa; tristețe; uită; uman; urî; urîți; ușa; ușor; vai; vers; vine; vită; vînă; cu voia; voie; fără voie; fără voință; voinici; vrea (1); 778/305/99/206/4 greu: ușor (149); dificil (81); viață (21); muncă (14); mare (13); piatră (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10); păcat (10); soția (10); trișa (10); fura (9); durere (8); iubit (8); schimba (8); urît (8); hoț (7); a trăda (7); prostie (7); despărțire (6); femeia (6); greșeală (6); trădător (6); femeie (5); greși (5); a minți (5); nevasta (5); om (5); rău (5); soț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28); prieteni (24); revedere (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten (36); găsi (28); prieteni (24); revedere (20); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30); gîndire (32); înțelepciune (21); gînd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
responsabilități; reuși; reușita; ridica; de rușine; salivă; salva; salvator; salvează; sapă; satisfacție; săpun; săpunul; seminare; sesiune; singur; a sparge; stres; strică; a supraviețui; șansă; teafăr; teferi; telefon; terminare; termină; de toate; toc; totul; trece; trecere; trecut; tren; de tristețe; tristețea; trișa; turma; a nu ține; uită; ultimul; ung; a te ușura; ușura; a fi ușurat; vai; vasul; vază; vărsa; din vedere; vedere; veselie; cu viața; viețui; vorba; o vorbă; zăpăcit; zbura; cu zile (1); 768/313/105/208/0 schimba: bani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a pluti; preciza; puf; răci; a răci; răsuflare; rău; repede; respiro; sărut; în sîn; sclipici; sfat; spulberă; sticlă; a-i sufla femeia; suflantă; suflare; suflă; suflet; sufleur; sufleuri; șoptit; șoșotea; șterge; teatru; test; testare; toamna; trage; trăia; trăim; trecut; a trișa; în trombon; țipa; umfla; urcare; usturime; ușurare; ușurință; viață fizică; în ureche; viață în nări; a viețui; vifor; vin; vine; viscolește; vițel; vîntul în cap; vîntura; vorbăreț; vorbe; vorbește; zbor; a zbura; a zice (1); 782/236/77/160/2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
însă controlul acestora cere timp și experiență; a avea în mod natural „o mână bună” ar fi un avantaj, încă de la primul contact, pacientul dumneavoastră își va da seama de capacitățile pe care le aveți. În ceea ce privește masajul, nu se poate trișa. Trebuie să fiți poziționați perfect, trebuie să fiți relaxați, iar gesturile dumneavoastră trebuie să fie foarte sigure. Mâna trebuie să fie curată, ușoară, fără răni, călduță, iar unghiile trebuie să fie tăiate scurt. Masajul nu trebuie aplicat decât atunci când suntem
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dovedești un talent gospodăresc ieșit din comun și înveți într-o zi cât alte extraterestre în zece; nu forța nota, ține cont de faptul că rezistența la foame a unui extraterestru de nivel mediu este relativ ridicată (mai ales dacă trișează și mănâncă pe ascuns la restaurant); însă, în cazul unei ciorbe nereușite, chiar și cei mai neînfricați masculi pot da bir cu fugiții... Acest lucru fiind stabilit, e clar ca lumina zilei cât de important e să învățăm întâi să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu le mai purtați din cauza grăsimii sunt pătate; nu le spălați inutil, unele s-ar putea să vă fi rămas pur și simplu mici*. Din fericire, extraterestrele care au ambiția să devină gospodine mari, mănâncă doar ce gătesc și nu trișează pe la cine știe ce restaurant nu pățesc așa ceva. * Asta n-o știu din experiența mea, Doamne ferește (am și acum o talie de invidiat, mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
unor carențe de conducere și de incompetență administrativă Individul nu va ezita să-și maximizeze interesul, chiar dacă este conștient că în cazul în care toți ceilalți agenți vor proceda la fel, rezultatul global va fi catastrofal. Individul va căuta să trișeze și să beneficieze de munca altora, precum și de respectul lor pentru regulile și valorile organizației (în engleză, free rider problem). Dacă aceste comportamente se multiplică fără contra-măsuri, organizația va deveni un sistem neguvernabil de relații interesate și de calcule oportuniste
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
este și unul al denunțării falsului. Adevărata impostură aparținuse tinereții. La doar câteva rânduri după ce susține că înșelăciune este cuvântul care îi exprimă „filozofia”, Cioran constată cu nostalgie și dezamăgire: „Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi vine mai puțin să trișez. Vârsta anulează toate șansele farsorului ce-aș fi putut să fiu” (I, 331). Alteori, face o veritabilă poetică a jocului, a măștii. În afara ei, nimic nu are relevanță: „E plicticos orice om lipsit de vanitate, care nu ține să facă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acum, bănuiește că nu-i decât caricatura celui din anii aceia îndepărtați, „de febră și de nebunie”. Așadar, bănuit că e un impostor, Cioran se denunță el însuși drept un „melc prefăcut” (II, 232). Îi blamează pe toți cei care trișează și își denunță, la rându-i, impostura. Față de vremea febrei și a nebuniei, acum se întemeiază prin absență, căci impostura este imposibilitatea de a se identifica cu un crez și, prin urmare, este și iluzia propriei prezențe. Cât despre sensul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
căzut cîteva cărți lîngă picior, ca și cum menirea lor ar fi fost să ajungă într-un loc ascuns vederii, dar nu găsiseră calea potrivită. Ce faci?! a zis Radu nervos. Încerci să ne duci de nas? Nu-mi plac trișorii. Nu trișez. Am făcut doar o poantă, să văd ce ziceți. Ce, nu mai știi de poante? Dac-aș fi vrut să trișez, crezi că n-aș fi reușit? N-ați fi văzut nimica și s-ar fi terminat fără să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
calea potrivită. Ce faci?! a zis Radu nervos. Încerci să ne duci de nas? Nu-mi plac trișorii. Nu trișez. Am făcut doar o poantă, să văd ce ziceți. Ce, nu mai știi de poante? Dac-aș fi vrut să trișez, crezi că n-aș fi reușit? N-ați fi văzut nimica și s-ar fi terminat fără să vă dați seama, că doar nu eram atît de prost să scap cărțile chiar așa, undeva unde să le vadă toată lumea și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să stau cu mîna întinsă, că obosesc. Nu, le-am amestecat bine în timpul cît am vorbit și acuma nu mai rămîne decît să le împart. Ai văzut și tu cît de bine le-am amestecat și că n-am putut trișa. Te las de data asta, dar să știi că am să fiu cu ochii pe tine. Marcu a împărțit cărțile, cîte patru de fiecare, și a tras cartea de deasupra teancului de dinaintea lor. A tras fiecare de îndată ce-i venea rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
care cer răspunsul „da” sau „nu”, trebuie să ghicească obiectul la care s-a gândit colegul. Rugați elevii să numere întrebările pe care le pun. Apoi rolurile se inversează. Dacă elevilor poate să le fie frică că partenerii lor vor trișa, îi puteți ruga să deseneze sau să scrie denumirea obiectului la care s-au gândit chiar la început. Discutați cu elevii: Cât de multe întrebări ați pus pentru a ajunge să ghiciți obiectul la care s-a gândit colegul vostru
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ca și cum ar fi pe arcuri. Toate gesturile sunt disperant de senzuale. Sunt gesturile unor infirmi care iubesc exploziv și care își devorează până la os neputințele, sfidând orice handicap. Acești schilozi cu abces cicatrizat pe inimă fură vieții clipe de intimitate, trișându-și boala 361. Spectacolul lui Radu Afrim surprinde cuvintele pe care personajele le transmit din spatele ghipsului, dar după ce iubirea lor se consumă, trupurile îndrăgostiților devin ,,rămășițe", urme a ceea ce au fost odată, asemenea personajelor-simbol din tabloul lui Munch. 5.1
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
absenței, morții spiritului". Deținuți pe care Tabori nu putuse să-i salveze, nu avusese cum să câștige toate partidele jucate cu torționarul Frisch. Care mizase pe moartea în proporție geometrică a consângenilor adversarului său. Tabori nu-și putea îngădui să trișeze, pierzând. Trebuia să câștige. Cât mai multe partide. Cât mai multe vieți. Iar după război, trebuia să câștige partida. Cu marele maestru german al morții. În cele din urmă, Varianta Lüneburg își va avea continuatorul european în tânărul Mayer, aflat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aventure parisienne, în La parure, p.228]. 20 După Flaubert, situația contemporană a Parisului se degradează odată cu timpul, din ce in ce mai mult: Parisul este o lume din ce in ce mai dominată de afaceri (altă prostituție, în viziunea sa): nu se mai poate trăi fără a trișă, este un laitmotiv care circulă în carnetele și în corespondență scriitorului. 21 Printre primele imagini ale timpurilor moderne este gravura republicana care o reprezintă pe zeița Rațiunii că madona și tabloul lui Eugène Delacroix Liberté guidant le peuple, incarnare inegalabila
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
da ideii poetice noi sensuri. Limbajul este ceea ce Roland Barthes numea "limbaj coercitiv", pentru că "puterea se insinuează, oriunde apar forme ale schimbului social. Și doar literatura, proliferând semnificantul, s-ar putea opune stagnării, osificării, naturalizării rostirii. Numai ea ar putea trișa limba, scoțând-o în afara puterii"242. Coerența se instituie prin utilizarea prezentului continuu, la puținele verbe existente, care redau, în cel mai autentic mod posibil, dar și în cel mai liric, realitatea. Conținutul e destul de explicit, deși e alegoric. Aversiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ascult muzică ori migălesc un aranjament de flori. Seara îmi iau porția de televizor, un film și când sunt turnee de tenis, profit din plin. Îmi place și Snooker-ul. Sunt sporturi cu reguli instructive, interesante, în care nu se poate trișa. 8) Ce înseamnă atitudine, implicare civică pentru un scriitor contemporan? Atitudine civică ar trebui să aibă fiecare român. Este o atitudine care lipsește poporului nostru, cum istoria supunerii la rău o spune. Spiritul civic de revoltă al scriitorului când acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca o acțiune voită de deformare a adevărului, domeniile în care se poate manifesta fiind numeroase (ontologic având conotațiile de a iluziona, a obtura, a plăsmui; (epistemo)logic însemnând a falsifica, a substitui, a voala; axiologic cu înțelesurile de a trișa, a amăgi în plan moral, a imagina, a fabula în plan estetic și a înșela, a fura, a sustrage în plan juridic; praxiologic înțeleasă ca ocultare, deghizare în spațiul cultural, ca deformare, degradare, metamorfoză în spațiul socio-economic și ca mistificare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]