2,347 matches
-
ochilor se transformă în fulgi de zăpada. Totul este reversibil asemeni anotimpurilor, zilelor săptămânilor, lunilor, anilor. Regenerarea vieții, renașterea cugetului curat ivit din limpezimea ochilor, a imaginației ...al fulgului de nea transformat în lacrimi și sclipiri de stea. Nu plânge! Tribut lui Michael Jackson 2010 Referință Bibliografică: NINGE CU LACRIMI / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NINGE CU LACRIMI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348084_a_349413]
-
sau a unei reviste, pagină cu pagină, simțind în fiecare filă prezența autorului și a erudiției sale. Așa cred că e bine și pentru revista noastră, să fie în formă apropiată de carte. Noi, toți - cei care am dat acel tribut al costului dar și al valorii prin scris și imagine am simțit acest lucru. Și... mi-am amintit ce a însemnat pentru cei dintâi o asemenea apariție a cărții. Este vorba de acele cărti sfinte pentru care erau gata să
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]
-
stare să te cumpere pentru prețul cerut de mine”. Norocul meu a fost că nu a durat prea mult, alteia venindu-i timpul a fi sacrificată, pe măsură ce Bulibașa vedea în ea împlinirea și sosirea timpului. Fiecare trebuia să-și dea tributul jertfindu-se stăpânului. Asta nu însemna că avea voie să-i permită vreunuia din șatră să se apropie de ea, cu toate că erau mulți care ar fi dorit-o. Aveam, povesti în continuare un băiat frumușel foc care se ținea de
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
toate sunteți credincioși. Dorința noastră este aceea de a distruge nu numai vampirii, ci și balaurul otoman de la răsărit. Pentru ca neamul românilor să nu piară, este nevoie să ne plecăm frunțile în fața sultanului de la Înalta Poartă și să-i plătim tribut. Este prea puternic ca să-i ținem piept și jertfele mult prea mari ca să ne mai războim cu el. Avem nevoie de un răgaz mai mare ca să devenim mai puternici și să-l zdrobim. - Așa vom face, căpitane! - rostiră în cor
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
bunăvoință și pe loc îl numi domn pe „Papură - Vodă”. Și ca să nu-i fie zădărnicită porunca, trimise o ceată numeroasă ca să-l însoțească la cetatea de scaun și să-l alunge pe actualul domnitor care refuzase să-i plătească tributul. Și astfel Papură - Vodă ajunse mare voievod al principatului mult râvnit, sub oblăduirea a doi boieri foarte bogați și cu mare trecere în fața Măritului Sultan. Acești boieri vicleni reușiseră prin șiretlicuri să întunece mințile celor doi căpitani Arnăutu și Sasu
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
se întâlnesc, se contopesc și dau naștere unui alt soi de viitor și a unei altfel de viață. E o viață care se primenește continuu, trăind un „prezent” mai proaspăt, cu mai multe noutăți, chiar dacă este câștigat cu prețul unui tribut mai mare, cu o mai largă privire asupra lumii, cu alte orizonturi și alte înțelesuri. Dar trăim și un „trecut”, cu un inimitabil patos fără patimă, mai frumos și mai îndulcit, strecurat prin sita vremii. Retrăim pe îndelete amintirile, adevărate
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
Irosit metri întregi de peliculă, ecranizare după propria viață. Înrămat chitanța. Însă o durere fără margini plutește peste toate acestea, o suferință atroce, pentru că ați înțeles, poate, la fel de bine ca și mine că semnarea formală a condicii absurdului își cere tributul. Tribut materializat în toate faptele demoniace, în toate blasfemierile inconștiente, în toate cimitirele omenirii. Baudelaire le-a adăugat și un pic de geniu, dar, mă rog, el a fost o excepție. Ați înțeles de ce atunci când înfigi un pumnal de gheață
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
metri întregi de peliculă, ecranizare după propria viață. Înrămat chitanța. Însă o durere fără margini plutește peste toate acestea, o suferință atroce, pentru că ați înțeles, poate, la fel de bine ca și mine că semnarea formală a condicii absurdului își cere tributul. Tribut materializat în toate faptele demoniace, în toate blasfemierile inconștiente, în toate cimitirele omenirii. Baudelaire le-a adăugat și un pic de geniu, dar, mă rog, el a fost o excepție. Ați înțeles de ce atunci când înfigi un pumnal de gheață într-
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
o excepție. Ați înțeles de ce atunci când înfigi un pumnal de gheață într-un om de zăpadă țâșnește mult, mult sânge fierbinte? Mărturisesc că și eu am probleme cu acest subiect. Dar tind să cred că e încă o dovadă că tributul nu e simbolic, chiar dacă viețile noastre ar putea fi. Nu știu de unde ai apărut, ce truc a mai fost și acesta. Cert e că m-am îndrăgostit de tine atunci când acest sentiment pierise cu desăvârșire în interiorul meu, când privirea înghețată
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
Săptămânile care au urmat au fost de coșmar, atât pentru micuța Louise, cât și pentru părinții ei. După zile întregi de rugăciune, a urmat resemnarea. Moartea, sinistră, rece, calculată, deși nu își făcuse simțită prezența, își anunța sosirea, își cerea tributul. - Louise, draga mea, îngerul meu, lumina ochilor mei, spune ceva, îți voi oferi tot ce vrei, orice poți să-i ceri lui tata, dar vorbește, vorbește, prințesa mea... - N-am ce să-ți cer, răspundea Louise absentă, apoi se închidea
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această mare lucrare, acest edificiu imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această mare lucrare, acest edificiu imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
în Țara mea, urlam aseară de gât cu-n Huligan, vreau să mor la mine acasă, călău să-mi fie Decebal, iar eu lui veșnică mireasă! Vreau să mor în Țara mea! de grinda carpaților, ... spânzurată cu a mioriței năframă, tribut sângele-mi să curgă rădăcinile smulse cu sevă de mamă. Vreau să mor spintecată de Sabia Sfântă a lui Ștefan să dispoi rușinea îngroșată pe obarjii de înaltă cinste al Marelui meu Neam! Vreau să mor înecată în Lacul parfumat
VREAU SĂ MOR ÎN ŢARA MEA! de MARIA COZMA în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361947_a_363276]
-
will be one. Days of waiting Blossomed tree line There's no greater joy than Mother coming Like a shadow, to her son. [4] UN TIMP S-așterne timpul peste timp Clepsidra vremuiește veacul Pribeag prin tinerețe trec Și dau tribut acestei îndrăzneli. Cu mâna stângă te cuprind Cu dreapta semne fac la îngeri Și-n amintire-mi rămâi precum catifeaua unui vis în agonie. Sunt strigatul din coaja Unui copac Și obosit pe pernă ta albă la noapte voi veni
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
ieri. Bucurați-vă! Gen. (r) doctor MIRCEA CHELARU, vicepreședinte al Ligii Culturale Române Nota red. Mesajul și fotografiile au fost transmise presei, inclusiv cotidianului „Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, miercuri, 26 septembrie 2012. * „Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii - Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblețe, de amor de patrie și libertate
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
apolinic, întoarcerea spre „fenomenele originale”. Magia versului eminescian prelungește și la Bacovia două atitudini lirice: o perspectivă pesimistă, distrugătoare a lumii prin suferință și disperare și erosul bacovian care seamănă cu romanța eminesciană. Cu volumul „Comedii în fond” Bacovia plătește tributul cel mai însemnat al muzicii eminesciene. Numai ruperea ritmului îi deosebește câteodată: vezi: „Și dacă ramuri bat în geam...” (Eminescu) și „De-aș fi artist/ Eu ți-aș descri/ A tale mândre gesturi,/ Din al meu dor ar mai pieri
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
lasă-mă să-mi pun obrazul, Să mă cufund în mângâieri cuminți Și cu blândețea lor să potolești talazul Ce-mi zbuciuma sub tâmplele fierbinți. Numai în palmă ta cea aspră și muncita Îmi aflu calde mângâieri de catifea, Aduc tribut sărut pe palmă ta sortită Să schimbe-n armonii năluci sub fruntea mea. Mai înfioară-mă c-o dulce mângâiere, Alunga demoni ce mă vor în stăpânire; Când timpul va sosi de veșnică tăcere În palmă ta să-mi aflu
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
palmă ta mai lasă-mă să-mi pun obrazul,Să mă cufund în mângâieri cumințiși cu blândețea lor să potolești talazulCe-mi zbuciuma sub tâmplele fierbinți.Numai în palmă ta cea aspră și muncităîmi aflu calde mângâieri de catifea,Aduc tribut sărut pe palmă ta sortităSă schimbe-n armonii năluci sub fruntea mea.Mai înfioară-mă c-o dulce mângâiere,Alunga demoni ce mă vor în stăpânire; Când timpul va sosi de veșnică tăcereîn palmă ta să-mi aflu somn spre
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
sat.... XV. VĂRATECA DORINȚA, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 603 din 25 august 2012. Nu mă privi febril cu-așa mirare. E vară! Deci m-am dezbrăcat. Bizar? Am pus pe umeraș tot timpul care L-am dat tribut clepsidrei-vechi tiran. Șuvița alb-am strâns într-o mânușa Și-am dat cu cheia, ascunzând fugar În șifonier toți anii, după ușa Trei riduri le-am ascuns într-un fular. Și mă gătesc frugal în păr c-o floare, Pe
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
un dor Ce se-ntețește când se-arată seară Și umblă trubadur pe sub pridvor. Citește mai mult Nu mă privi febril cu-așa mirare.E vară! Deci m-am dezbrăcat. Bizar?Am pus pe umeraș tot timpul careL-am dat tribut clepsidrei-vechi tiran.Șuviță alb-am strâns într-o mănușăși-am dat cu cheia, ascunzând fugarîn șifonier toți anii, după ușăTrei riduri le-am ascuns într-un fular.Și mă gătesc frugal în păr c-o floare,Pe buze-mi pun petale
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
am luptat cu hula cea turbată Mai abitir decât se luptă marea. Tu mi-ai adus în viață iar lumină Și-n bezna de tăceri, nu de tristeți. Așa cum orice zi este senină ! Cu soare ce răsare-n dimineți. Plătesc tribut cerut în astă viață Doar lumii ce n-a vrut cumva să știe. Că sunt un om ce nu vrea o prefață Să-i fie spunsă-n vers de poezie. Iar în secunda-n care n-oi mai fi Sau m
PLAN PENTRU VIAȚĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365331_a_366660]
-
fi Sau m-o-nghiți al neființei hău. Un ultim ceas acum eu aș dori Să îl petrec cumva la pieptul tău. Căci trist găsesc că-mi este ceasul sorții Dară gândesc c-așa este mereu. Chiar de-oi plăti tribut în fața morții Te știu minunea sufletului meu. Eu disperat vă spun acuma vouă - Nu am plătit în viață niciun ban ! Chiar dacă nostalgia mai și plouă Eu m-am ghidat mereu după un ... plan ! Brăila, septembrie 2016 Referință Bibliografică: PLAN PENTRU
PLAN PENTRU VIAȚĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365331_a_366660]
-
de închisoare. Legenda nr. 5 Povestea continuă. Cum pe vremea aceea, regatul lui Minos era cel mai puternic din regiune, i-a înfrânt pe atenieni în război și l-a obligat pe regele Atenei, Egeu, să-i trimită periodic drept tribut șapte flăcăi și șapte fecioare, pentru a-i potoli poftele Minotaurului. Teoretic pofte gastronomice, nu sexuale, dar poți să știi ce se petrecea în străfundurile Labirintului? Motivul oficial al războiului cu Atena se cunoaște, dar nu merită să-l povestim
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
nu am furat nimic de la alte popoare, nu ne-am îmbogățit pe seama altora. Noi însă am fost jupuiți și de piele: romanii au plecat cu carele pline de la noi, apoi ne-au cotropit migratorii, ceva mai târziu tătarii, am plătit tribut sute de ani la turci, ne-au jefuit fanarioții, austro-ungarii, naziștii, bolșevicii, comuniștii, iar de la Revoluția (confiscată) din 1989 încoace ne-au tâlhărit sistematic securiștii metamorfozați în politicieni. Am fost nevoiți adesea să ne incendiem recoltele, să ne otrăvim fântânile
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
parcursul acelei relații, s-au prăbușit și bucăți din aceste ziduri, dar cum altfel s-ar fi putut naște dorurile, dacă nu așa! Doar așa s-ar fi putut naște fericirea care suferise, și iubirea care dorise să-și ia tributul. Știu că de multe ori s-a surpat și dușumeaua de sub picioare, și-a trebuit s-o reparăm ca mai târziu să putem întregi totul cu forțe noi. Apoi ne-am dorit să punem și mobilă în casa sufletelor noastre
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]