3,105 matches
-
Occident spre a completa biobibliografiaacestui istoric și cărturar căruia îi datorăm unele descoperiri fundamentale. Literatura sa epistolară, elaborată în română, franceză, germană și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
cel mai scurt timp posibil, informațiile eronate pe care s-a bazat articolul publicat în data de 19.05.2014, cu atât mai mult cu cât articolul aduce grave prejudicii de imagine Consiliului Național al Audiovizualului”, se arată în mail-ul trimis presei de Mihaela Tică, șefa biroului de comunicare al CNA. În galeria de mai sus puteți vedea că imaginea publicată de EVZ nu conține negația ”NU”, iar în cele trimise de CNA negația apare.
CNA răspunde unui articol din Evenimentul Zilei. Cum a dispărut și a apărut un ”NU” într-un document oficial by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30262_a_31587]
-
în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei occidentale. Misivele trimise lui Florin Steriade, jurnalist și biograf al poeților Artur Enășescu și Mihail Steriade, din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în literatura română cu o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat-o și o supervizat-o istoricul și criticul literar Const.
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
care 20 de acte materiale de autorat și 15 acte materiale de instigare), două infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, dintre care una în formă continuată. Procurorii susțin, în rechizitoriul trimis instanței, că Nelu Ioardache a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA de firma administrată de acesta pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson
Iordache iese din arest preventiv după un an și jumătate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32583_a_33908]
-
Dima, Al. Piru, Dimitrie Păcurariu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dumitru Micu, Pompiliu Marcea, Alec Hanță, Ion Rotaru, Al. Tudorică, Ion Diaconescu, Ghiță Florea și mulți alții. Revelatoare, în ceea ce privește viața universitară bucureșteană din anii ’70, mi se par a fi cele două epistole trimise confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul ne slăbește pentru a așterne câteva rânduri către amici. Eu, evident, îmi fac autocritica pentru rarele
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Moldovei: în vara aceasta, a fost distrusă, tot de niște tineri, placa memorială, monument istoric, din fața Palatului Culturii, care marca locul unde a fost Hotelul Petersburg - acolo s-a redactat proclamația de la 27 martie 1848, care conținea lista de revendicări trimisă domnitorului Mihail Sturdza. Se va spune, poate, că acestea sunt fapte accidentale, disparate și ar fi eronat să generalizăm. Totuși, nouă ni se pare că lipsa de instrucție, de educație, slăbirea școlii ne conduc inevitabil spre acest deznodământ: ajungem să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
avut în domeniul culturii, Emanoil Bucuța a stabilit relații epistolare cu Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Const. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Cezar Petrescu, Ion Bianu, Paul Zarifopol, Nae Ionescu, Henri Blazian, Ion Ciocârlan și mulți alții. Revelatoare, sub toate aspectele, sunt epistolele trimise istoricului literar și benedictinului din Neamț G.T. Kirileanu (1872-1960), intelectual distins, personalitate autentică și posesorul unei bogate biblioteci în care existau manuscrise, documente, reviste și cărți rare și foarte prețioase. Epistolele ce se publică, aici, întâia oară, relevă convingător excelentele
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
cunoașterea trecutului literar și cultural al unora dintre confrații lor. Emanoil Bucuța se confesează, în unele epistole, sincer, direct și fără nici o ezitare, așteptând de la învățatul nemțean, mai experimentat, un semn, o aprobare, o infirmare sau o nouă privire. Epistolele trimise, în 1944, lui G.T. Kirileanu conțin stări de neliniște care prevestesc, de fapt, ceea ce va urma curând: anularea tuturor valorilor autentice ale acestui neam atât de terorizat de istorie. * România Ministerul Educațiunii Naționale Casa Școalelor și a Culturii Poporului Nr.
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
îl invită să facă, în prezența lui Mircea Vulcănescu și a lui, cîteva expuneri despre Hegel. Din aceeași perioadă datează un eseu al lui Dragomir despre oglindă, cu notele și observațiile lui Vulcănescu pe un exemplar dactilografiat. Stranie este scrisoarea trimisă lui Heidegger la începutul lui 1947 (s-a păstrat ciorna ei), pesemne în urma imboldului pe care i-l dă Biemel în scrisoarea amintită și a asigurărilor că Heidegger își amintește perfect de el, interesîndu-se cînd și cînd de soarta lui
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
seria Young Adults lansând la Bookfest 2013 primele trei titluri, iar la Gaudeamus alte două. Jurnalul unui adolescent timid de Stephen Chbosky (trad. Constantin Dumitru-Parcus, 256 pag.) relatează încercările din primul an de liceu ale unui Charlie timid, în scrisorile trimise unui prieten imaginar; Sub aceeași stea de John Green (312 pag.) este povestea iubirii adolescentine sub semnul apropierii inevitabile de moarte. Ambele romane au ca modele cărțicult, semnate de J.D. Salinger și Erich Segal, următoarele aparțin unor genuri promovate insistent
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
de exemplu, în țară, după 1990, Eugen Lozovan "cel mai potrivit dascăl în munca de refacere a învățămîntului distrus de vechiul regim"; s-ar fi făcut măcar ceea ce a spus Kipling fiului său, cum amintește Principele Nicolae într-o epistolă trimisă lui Paul Miron: după dezastru adună firimiturile; ar fi putut funcționa un program al legăturilor cu țara, precum cel proiectat în corespondența cu Mircea Eliade, în anii '70; s-ar fi putut să ne lăsăm cuprinși de lucrarea Sihăstriei, "centrul
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
dacă le și trimite) scrisori înalților demnitari responsabili de soarta culturii, unii foști buni prieteni (Traian Șelmaru), ceilalți bune cunoștințe: Leonte Răutu, Iosif Chișinevschi (în 1953 și 1954), Constanța Crăciun (1954). Jurnalul anului 1953 începe, de pildă, cu o scrisoare (trimisă sau nu?) lui Gheorghiu-Dej. în toate epistolele, printre problemele de interes general, M. R. P. strecoară cu subtilitate ideea necesității reabilitării și revenirii sale, făcând risipă de sentimente, elogii, cunoștințe și idei, după destinatar. Lui ,dragă Traiane", bunăoară, îi scrie
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
spun că lungmetrajul în chestie scoate la iveală o organizație studențească de rezistență de proporții mici, numită " Trandafirul Alb". Munca depusă de acești tineri împotriva nazismului e însă impresionantă, avînd în vedere mijloacele pe care le au la îndemînă: manifeste trimise prin poștă, prin intermediul cărora încearcă să "activeze" mai multe orașe. Deconspirarea se produce în momentul în care diseminează un text în universitate, sperînd să declanșeze o revoltă a colegilor lor. Ceea ce urmează este într-o oarecare măsură similar "Cazului Fürtwangler
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
că dosarul meu a fost pierdut. În tot acest timp eram urmărit, mi-era ascultat permanent telefonul, așa că fiecare zi devenise un coșmar. Niciunul dintre bieții deținuți politici nu a fost încadrat undeva în meseria pe care o aveau, ci trimiși numai la muncă de jos, necalificata. Ca să repet descrierea torturilor aplicate deținuților politici din închisorile comuniste, nu ar avea rost, au fost descrise de altii înaintea mea în mii și mii de pagini ale cărților publicate despre holocaustul comunist. Trecând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sînt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip ,messenger" trimise și primite în timpul lucrului la computer, eventual paralel cu mai multe persoane și comunicarea pe bara de conversație în timpul altor activități, de pildă a jocurilor în rețea. Abrevierea devine extremă, formularile sînt standard și nu trădează prin mai nimic personalitatea
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
a conservatorilor, nu a liberalilor ori a pediștilor. A României. Reacțiile la astfel de acuzații sunt, de regulă, egale cu zero. Dedulciți la tot felul de inginerii financiare, la cumetrii vicioase, la hoții la drumul mare, această șleahtă de escroci trimiși să ne guverneze își imaginează că vor spolia întru eternitate și că vor da cu sâc proștilor obișnuiți să înghită și să tacă. Nu de alta, dar banii intrați în buzunarele mari cât un balon de promenadă sunt ai statului
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
cetății. Revelatoare mi se par și cele două misive, recent descoperite, care vin să completeze bibliografia lui G. Călinescu și care aduc unele informații noi privitoare la relațiile sale cu reprezentanții autorităților, firește, din epoci diferite. Cea dintâi epistolă este trimisă istoricului Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), ministru al Cultelor și Artelor (1923-1926, 1927, 1927-1928, 1934-1936), personalitate remarcabilă din toate punctele de vedere, care a susținut, eficient, orice inițiativă culturală privitoare la români și la rolul lor în istorie. Romaț, 1 februarie
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
punte" către continent e, în opinia sa, cea mai de seamă realizare a generației de "dascăli" în cauză, în frunte cu Lucian Blaga și Liviu Rusu. Nu fără sacrificii, cele ale ultimului, mai puțin cunoscute, fiind evocate într-o scrisoare trimisă fiicelor sale: "Eu sînt martorul în viață a ceea ce a pătimit el în anii aceia în care voi erați niște fetițe inconștiente: nu cred că v-a povestit vreodată, nici noi cînd ne întîlneam nu voiam să ne mai amintim
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
trăite de corespondenți și prieteni ai lui Pavel Chihaia, de membri ai familiei sale, antrenați pe itinerarii din afara României, uneori foarte îndepărtate, exotice. Înainte de a vedea alte lucruri ar fi măcar de adus în discuție chestiunea regimului scrisorilor primite sau trimise. Cui aparțin ele de drept? Celui care le emite sau celui care le primește? Cine are libertatea să le publice, dacă dorește, cel care le-a emis sau cel care le-a primit? Se poate ajunge la acorduri între unii
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
la Bonn, Pavel Chihaia poartă discuții privitoare la structura Dicționarului care și acolo îl obseda pe critic. Îi cere prozatorului unele precizări biografice și bibliografice, schimbarea de regim din țară oferind acum lucrării altădată interzise șansele publicării. Scrisori primite, scrisori trimise. Corespondența se desfășoară în multe direcții și un capitol special este acela al scrisorilor către părinți, către Moussy (cele mai multe), cu foarte generoase descrieri de locuri noi și pitorești, de monumente, cu impresii de la vizitarea galeriilor de artă celebre, de la Paris
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
hartie sau cu material de aceiași calitate că și acele ce se pun în comerț sau se predau autorilor ori editorilor. Cînd se va constata că nu se respectă această prescripțiune a legii, bibliotecile sînt în drept să refuze exemplarele trimise iar tipografii și ceilalți proprietari de ateliere de arte grafice rămîn obligați a face o nouă expediție din aceleași lucrări, insă complete și executate pe aceiași hartie sau material după cum se specifică mai sus și după cum prescrie legea. 4. Trimiterea
LEGE din 24 martie 1904 Legea pentru obligaţiunile atelierelor de arte grafice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106060_a_107389]
-
1923), în care naratorul evocă evenimentele la care a participat alături de alți scriitori și intelectuali ruși. Lui G. Ibrăileanu, adept al revoluției, nu i-a produs o impresie tocmai bună, aducând unele amendamente ce se susțin. Remarcabile sunt și epistolele trimise lui Cezar Petrescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Pan Halippa, Demostene Botez, Mihail Sevastos și, desigur, cele adresate mamei sale, Domnica Donici, și fraților săi, Rostislav Donici și Valeria Donici. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt expediate din Paris
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la colaborările acestora în pagina culturală a ziarului Românul de la Arad. Restituim, deocamdată, epistolele trimise lui A.C. Cuza și Ion Ciocârlan, care surprind pasiunea, interesul și, mai ales, dorința lui Romulus Cioflec de a-i avea colaboratori pe cei doi scriitori remarcabili ai literaturii naționale. E necesar să mai precizez, că, deși tânăr, Romulus Cioflec
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
viața politică și de intrigile unei lumi nefrecventabile. Literatura sa epistolară, interesantă și extrem de valoroasă prin notele și precizările pe care le conține, relevă existența unui autentic cărturar dispus să colaboreze numai cu unii dintre contemporanii săi. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Cezar Petrescu (1892-1960), director al revistei Gândirea, căruia nu-i refuză invitația de a fi prezent în paginile unei publicații occidentale. Interesantă și extrem de convingătoare este și epistola, unica, trimisă lui Nicolae Iorga, în care i se destăinuie cu
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]