1,097 matches
-
mongoloid, malformații somatice, renale și cardiace, stare de idioție. Monomanie: termen ieșit din uz, desemnând tulburări psihice izolate, de regulă unice, sau deliruri parțiale. Moria: tulburare psihică cu caracter jovial-expansiv, limbaj caracterizat prin jocuri de cuvinte, calambururi obscene sau expresii triviale, specific afectării lezionale a lobilor frontali. Mutism: atitudine caracterizată prin refuzul voluntar de a vorbi în absența oricăror afecțiuni centrale sau periferice ale sistemului expresiv al limbajului. Narcisism: atitudine egofilă de „întoarcere către sine”. Comportament individual care are ca scop
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă și dezumanizantă; pe Snedden l-a acuzat chiar în legătură cu eficientismul exacerbat, determinat prin obiective economicizante, pragmatice, triviale. Dar Bode nu i-a iertat nici pe progresiviști. Ținta principală a fost Kilpatrick. După Bode, project method dezorientează elevii, lăsându-i fără nici un ghid care să-i ajute să aleagă obiective, subiecte și teme de studiu pertinente pentru o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar nu se știa... N.I.: Nu se știa nimic. Izolarea noastră a fost perfectă. Un an de zile nu am ieșit din Camera 1 subsol. Măcelul declanșat în camera noastră, dexteritatea cu care mânuiau ciomegele, ura cu care loveau, vocabularul trivial și agresiv dovedeau, fără putință de tăgadă, că aveau experiență colegii noștri și că mai participaseră la astfel de acțiuni și prin alte celule ale închisorii. Prezența lui Țurcanu în camera noastră, măcelul dirijat de el m-au făcut să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai mic decât Al. Lascarov-Moldovanu, lui Camil Petrescu i se va acorda unul de cinci ori mai restrâns decât lui Ionel Teodoreanu, iar lui G. Călinescu trei rânduri: „Modernismul lui Gh. Călinescu se reduce la senzualismul fără de frâu și la trivialul din Cartea nunții. Un progres pe linia descriptivului pitoresc se constată odată cu Enigma Otiliei”. SCRIERI: La Poésie néo-latine et la Renaissance des lettres antiques en France (1500-1549), Paris, 1928; Eminescu și clasicismul greco-latin, București, 1932; Naționalismul lui Eminescu, București, 1932
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
urmă - profesiune de credință a unui discret, evidențiată și de Pompiliu Constantinescu), în tradiția lui Al. Vlahuță și Panait Cerna. Versurilor nu li se poate nega însă tonalitatea gravă, de oficiere înaltă, după cum sunt evidente distincția dicțiunii și oroarea de trivial, transpuse în obsesia formei. Probabil că în aceste trăsături stă și secretul bunelor sale traduceri din tragedia franceză clasică (Corneille, Racine), din Shakespeare, François Coppée și Alfred de Musset, apreciate de criticii vremii drept „poate cea mai interesantă parte din
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
nedreptăți mai vechi sau mai noi. Se cer aici învățătură și cultură pentru toți, „legi drepte și moralicești”, un teatru în limba română. Dialogul e purtat cu vervă, autorul dovedind un dar deosebit de a contura, prin replici spirituale, dar și triviale uneori, tipuri pitorești și mentalități caracteristice epocii. Vigoarea polemică a primelor prefețe a scăzut însă repede. Cele mai multe conțin, pe lângă mărturii autobiografice, obișnuitele îndemnuri și precepte de morală tradițională. Traduceri: [P. Blanchard], Cele dintâi cunoștințe, pref. trad., București, 1828; Marmontel, Aneta
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
Al. Hrisoverghi, Al. Donici. În ceea ce privește teatrul, îl asemăna cu o oglindă în care cată să se reflecte atât moravurile sociale, cât și faptele glorioase de odinioară. Criteriul său fiind acela al verosimilității, cere ca o piesă să fie elegantă, nu trivială, comică, nu bufonă, tragică, însă nu sângeroasă. A realizat, din necesități de repertoriu, prelucrări și traduceri. Doi țărani și cinci cârlani (1849), probabil o adaptare, e o farsă fără aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
gest de împotrivire” la haosul contemporan, o încercare de a risipi „fumul atâtor mirodenii cosmopolite arse la picioarele mediocrităților”, care împreună cu „încrucișarea multicoloră a atâtor reflectoare, trâmbițarea atâtor genii improvizate și prăbușirea atâtor zei adevărați împrumută societății românești o înfățișare trivială, caracteristică doar balurilor mascate”. Gata să-și asume riscul de a fi considerată reacționară, O. nu a putut decât să-și anunțe orientarea și să publice câteva texte meritorii. În articolul Setea de autoritate, Octavian Goga descrie criza socială și
ORIENTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288573_a_289902]
-
nu tocmai decentă. În text aceasta întrupează tot ce poate fi mai abject, mai abominabil, de la răutate bestială la vulgaritate extremă. Ieșită din țigănime, Marea Doamnă Dracula e o tirană arogantă, care tratează oamenii ca pe niște otrepe, le vorbește trivial, neevitând vorbele și expresiile nerușinate și înjurând ca la ușa cortului. Încă și mai necontrolat se exprimă maică-sa. Nonagenară cu picioarele scheletice, pline de gâlme, cu părul cărunt rar, cu obrajii năruiți, cu ochi mici de cucuvea, răspândind un
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ale unor personaje prezentate în dublă ipostază: înainte și după decembrie 1989. Urmărind felurite destine, de la mineri și studenți până la disidenți și miniștri, P. contrapune clișeelor paralizate ale limbii de lemn, expuse până la saturație și anterior, dezinvoltura noilor limbaje, violente, triviale și agramate, într-o viziune la fel de cinică asupra societății pre- și postdecembriste. SCRIERI: Dihorul, București, 1970; ed. București, 2000; O seară de noiembrie, București, 1976; Făpturi neînsemnate, București, 1978; Pricini de iubire, București, 1981; Micelii, București, 1981; Capricii, București, 1983
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
amor provoacă iarăși un dezastru, sluțindu-i chipul. Dyonisia se sinucide, nemaiputând îndura coșmarul unei existențe fără sens. Sexualitatea, ca ispită ce duce în cele din urmă la rușine și dezgust, și iubirea proiectată în absolut, poezia îmbrățișării și beția trivială a simțurilor, extazul și sila sunt polii între care oscilează trăirile pasionale ale pictoriței Tiziana, din romanul cu un titlu riscat, Sexul de peste drum (1934). Excitația tulbure a voluptății, deliciile viciului alungă pentru o vreme fantasmele vârstei inocente. Dorindu-și
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
ea consideră că ar fi un simptom de demență. Andrei va asista, deziluzionat, la scena cuceririi femeii visurilor sale de către Nae Inelescu, donjuanul local, „tipul cuceritorului patetic” (G. Călinescu), și se va sinucide, dând, în felul său, replica supremă mediului trivial în care a trăit. Critica a observat în Brațul Andromedei, ca și în celelalte romane ale lui M., dezvoltarea concomitentă a unei alte teme care structurează universul romanesc și individualizează personajele: bovarismul. Pentru Andrei Lazăr, năzuința către idealul erotic este
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o lungă notă de subsol (op. cit., p. 8, n. 1) adresată „specialiștilor” în teologie fundamentală și istoria Bisericii, promotori ai unui irenism obedient, fără acces la adevăratul logos al teologiei, deși stăpâniți de triviale apetențe. Este vorba despre cei cantonați în disciplina de tip manual a cunoașterii, figuri pasagere care n-au decât puterea de a însemna înciudați filele cataloagelor școlare. Situația de astăzi nu-i va mai surprinde pe cititori după ce vor citi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
foarte ridicat, deoarece Dworkin are de combătut adversari redutabili, universitari ca și el ori „practicieni” cu solidă formație filozofică precum judecătorul Richard A. Posner, preopinentul său în speță, prolific și respectat autor de publicații savante. Asemenea dezvoltări istorice nu sunt triviale, și ele constituie un puternic argument împotriva lui Rawls. Poate mai puternic și mai ușor de tranșat decât alte argumente subiacente ale lui Gray contra lui Rawls, bazate pe premisa că viziunile (mai raționale și mai „obiective”) despre ceea ce este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că formalismul duce la negarea gramaticii și În genere a limbii vii, populare, la crearea unei limbi artificiale, accesibile numai unui cerc restrâns de «inițiați». (Ă). Cel mai brutal aspect al naturalismului În limba literară este folosirea unor termeni vulgari, triviali, obsceni. (Ă). Foarte apropiată de această tendință este predilecția pentru jargoanele de clasă, profesionale etc. (Ă). Am văzut cum disprețul față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și alt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Am văzut cum disprețul față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și alt chip: În locul unei false și periculoase «Îmbogățiri» a limbii literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Hammett și Chandler. Hammett a dat cel dintâi consistență - într-o epocă dominată de geniul propoziției eliptice a lui Hemingway - noului personaj. Detectivul ieșit din infernul primului război mondial era un individ fără iluzii, brutal în gesturi și frust, chiar trivial, în limbaj. Politețea nu intra în setul său de valori. Eroul hard-boiled gândea rapid, acționa din instinct și vorbea pe șleau. Era dur din necesitate, pentru că lumea din care provenea era una lipsită de milă și prea nenorocită pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
malaxorul estetic, de mașinăria dezinvolt-infernală: O industrie cu resurse atât de vaste și cu tehnici atât de magice n-ar trebui să devină plicticoasă atât de repede. O artă capabilă să facă totul, până și piesele foarte bune, să apară trivial și artificial. O artă ce face până și cele mai bune romane să apară pline de vorbărie și imitative n-ar trebui să devină atât de repede ponosită în ochii acelora care încearcă s-o practice fără să aibă altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sistematizarea informațiilor obținute de la victime, alături de Leonida, Mărtinuș, Gheorghieș, Gheorghe Mătase, Juberian și Tudor Stănescu. În aprilie 1951, Cornel Pop a primit prin Dumitru Gheorghieș directiva de la „comitetul” lui Țurcanu de a pregăti „sărbătorirea” zilelor de Paști „cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dumitru Gheorghieș directiva de la „comitetul” lui Țurcanu de a pregăti „sărbătorirea” zilelor de Paști „cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în Zarca Gherlei, deși nu îi cunoștea traseul în demascări. Bănuia după îmbrăcăminte că face parte dintre oamenii lui Țurcanu, dar îl descrie ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este tocmai faptul că poetul a cutezat să introducă în lucrare amănunte «triviale», cum ar fi: socotelile tatălui cu privire la greutățile suplimentare pe care le va aduce necesitatea de a hrăni încă o gură, grija de a da soției gravide o porție suplimentară etc. Deși relativ mai rar întâlnită, există în literatura noastră și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7.xxx Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338), 27 mart
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precepte religioase, înnoindu-se în continuu prin orășenime și prin școlile reformate înființate de aceasta, prin artă, știință și cultură îmbrățișate de cele mai alese minți ale timpului. Ea stârnește deseori vii proteste, nemulțumește acolo unde îmbracă o formă violentă, trivială, umaniștii fiind aceia care atacă religia și clerul, criticându-le. Totuși, în unele împrejurări, papii, tiranii și principii susțineau studiile de filologie, istorie și filosofie, cu toții având nevoie de literatură sau, cel puțin, de un discurs erudit și elegant. Receptarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care comentariile politice sunt periculoase și fără rost, oratorii nu mai au cum să se preocupe de viața reală sau de problemele discutate în tribunale și în Senat. Retorica din ziua de azi nu poate fi decât paradoxală. Oricât de trivial e ma terialul, originalitatea exprimării este singura care contează. Piso a observat bine. Totul a ajuns un potop de vorbe mie roase, agreabil rotunjite. Acțiunea și discursul se confundă de parcă ar fi o prăjiturică presărată cu semințe de mac și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
salvezi ceva, trebuie să tai carnea profund, de pe unde nu vezi nici un început de boală. În același timp, despărțirea se face meschin. Au avut atâtea momente admirabile împreună și, totuși, în ultima clipă, neagă totul, murdăresc totul, își spun cuvinte triviale, care nici nu le sunt obicinuite, se pedepsesc cât mai tare; și aceste clipe, fiind ultimele din viața lor comună, vor fi mereu prezente în minte, oricât ai încerca să te gândești la ceva mai bun. - Și când eram nenorocit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]