1,293 matches
-
tabăra. După ce i-a prins pe creștini în cursă pe platou, departe de orice sursă de apă, Saladin și trupele sale le-au înconjurat tabăra, hărțuindu-i toată noaptea cu strigăte de triumf și cu zgomotul asurzitor al tobelor și trompetelor. La lumina focurilor, cruciații îi vedeau pe sarazini oferindu-le în batjocură apă, pe care o vărsau în nisip în momentul în care întindeau mâinile. La grozăvia situației se adaugă prezența scorpionilor și a păianjenilor veninoși, care se strecurau sub
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Competition". Concursul se adresează artiștilor de jazz, instrumentiști și vocaliști cu vârstă până la 35 de ani. Din 1994 până în prezent, "Jeunesses International Music Competition Dinu Lipatti", abordează alternativ în fiecare an câte o disciplină precum: vioara, flaut, clarinet, pian, corn, trompetă, violoncel, canto, precum și compoziție. Participanții se pot înscrie în 3 categorii de vârstă: de la cele mai fragede până la categoria master a unui concurs internațional (limita maximă fiind de 30 de ani). În 2015 disciplină de concurs este vioara și competiția
EUROPAfest () [Corola-website/Science/327496_a_328825]
-
în 1991; o "sinfonietta" pentru ansamblu de suflători; un "Concert pentru violoncel" interpretat de Yo-Yo Ma și Orchestra Simfonică din Boston la Tanglewood în 1994; concerte pentru flaut și vioară înregistrate de Orchestra Simfonică din Londra; și un "Concert pentru trompetă", care a avut premiera în intepretarea Orchestrei Simfonice din Cleveland și a trompetistului principal Michael Sachs în septembrie 1996. Concertul său pentru fagot, "Five Sacred Trees", care a avut premiera în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din New York și a lui Judith
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
preludii (1971); pentru trei trompett și pian - Piesă (1975); pentru vioară și pian - Dânsul moldovenesc (1960); pentru violoncel și pian - Două piese (1976); pentru alt și pian - Vocal (1960), Balada (1976; pentru clarinet și pian - Scherzo (1972), Humoresca (1976); pentru trompeta și pian - Suita (1975); pentru trombon (sau trompeta) și pian - Preludiu (1975); pentru contrabas - Humoresca (1976); pentru voce și pian - Romanțe, texte de Robert Burns și poeți moldoveni; Cântece pe textele poeților sovietici, inclusiv Rodina tvoia (text N. Dorizo), Pamiati
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
1975); pentru vioară și pian - Dânsul moldovenesc (1960); pentru violoncel și pian - Două piese (1976); pentru alt și pian - Vocal (1960), Balada (1976; pentru clarinet și pian - Scherzo (1972), Humoresca (1976); pentru trompeta și pian - Suita (1975); pentru trombon (sau trompeta) și pian - Preludiu (1975); pentru contrabas - Humoresca (1976); pentru voce și pian - Romanțe, texte de Robert Burns și poeți moldoveni; Cântece pe textele poeților sovietici, inclusiv Rodina tvoia (text N. Dorizo), Pamiati (text M.Tank), În Moldova mea frumoasă (text
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
scurtă. În noiembrie 1934 a fost trimis de părinți în Transilvania pentru a fi înrolat copil de trupă la muzică unității militare din Sfântu Gheorghe. Aici, la vârsta de 12 ani, a fost inițiat în tainele muzicii. A cântat la trompeta, dar a invatat în același timp țambalul, pianul și acordeonul. În toamna anului 1935, întorcându-se acasă în concediu, a găsit în satul sau o adunare creștină nou formată, denumită „Oastea Domnului”, pe care a frecventat-o cu interes deosebit
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
locul #8. Cel de-al doilea album al Rasmus, "Playboys" a apărut în august 1997, care, împreună cu single-ul "Blue", a primit un nou disc de aur. Albumul, asemănător celui anterior, includea totuși elemente noi (muzicieni cântând la saxofon și trompeta), apărând că un amestec de rock, funk și ska. Formația a lansat și un videoclip pentru cântecul "Playboys", regizat împreună cu noul său producător, Ilkka Herkman. Spectacolele live ale formației au devenit tot mai numeroase, de amintit fiind apariția la un
The Rasmus () [Corola-website/Science/313619_a_314948]
-
diplomat. Aflat într-o permanentă febră a scrisului, cum și afirmă într-o scrisoare către un prieten: "Demonul din călimară nu-mi dă pace" ca atare, fidel adept al scrisului zilnic, se simte "ca un cal bătrîn care la auzul trompetei de asalt o ia la galop", va continua să scrie pînă în ultima clipă a vieții, cu gîndul la țară; preocupat de realitățile românești, considera că "există o singură religie care mai cere sacrificii omenești: religia Patriei". La fel ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
a ratat tot ce era de ratat ( cariera, familia, marea iubire), trecut încetișor, pe nesimțite, de la statutul de mare speranță, cu viața în față, la cel de matur deziluzionat, cu privirea îndreptată tot mai des spre opțiunile greșite ale trecutului. Trompeta lui Miles se tînguie, iar tu te gîndești la tes vingt ans. Atunci nu aveai probleme cu inspirația. Erai ludic, șarjai, aveai impresia că știi totul, nu era loc de incertitudini. Fredonai cu Juliette Greco, Non, Monsieurs, je n’ai
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
pus în valoare tocmai prin autocontrol și un just echilibru între influențele asumate (în primul rând, Maria Tănase) și creativitatea proprie. Rețineți numele tinerilor ei acompaniatori, capabili să realizeze polenizări încrucișate între melosul moldo-român și swing-ul autentic: Petru Haruță/trompetă, Vlad Colesnicov/chitară, Alex Calancea/bas, Vadim Tichișan/baterie. La fel ca la edițiile precedente, festivalul a culminat cu formația Trigon. Recitalul din septembrie 2008 a fost primul în care grupul basarabean a apărut într-o formulă de cvintet. Împreună cu
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
septembrie 2008 a fost primul în care grupul basarabean a apărut într-o formulă de cvintet. Împreună cu violistul Anatol Ștefăneț, a cărui muzicalitate frizează genialitatea, au evoluat bravii săi discipoli: Dorel Burlacu/instrumente cu claviatură, muzicuță; Vali Bogheanu/sax, flugelhorn, trompetă, caval, fluiere, bas, voce, claviaturi; Gari Tverdohleb/baterie, percuție, xilofon. Din nou, intuiția lui Ștefăneț s-a dovedit imbatabilă, prin cooptarea "sta-ru-lui în ascensiune" Alexandru Arcuș, un poliinstrumentist deja profilat, deși abia a împlinit 22 de ani. Reprocesând melosul nostru
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
partide câștigătoare. Nu mai contau faptele, cărțile adică, ci apartenența la un anumit grup de interese care, în lipsa unui termen mai potrivit, se numește partid. Cei cu bani și cu putere au învățat atât de repede legile locului, cumpărându-și "trompetele", lăudătorii, încât, citind unele texte postrevoluționare, Ceaușescu ar muri încă o dată - de invidie. Alții, care nu au cărți și nici fapte de cultură care să merite atenția opiniei publice, au ieșit la bătaie cu vârsta care, în sine, nu este
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
lui Isus“ din Timișoara-Elisabetin, sâmbătă, 3 decembrie, de la ora 19, va avea loc un concert de Advent. În program figurează piese din creația compozitorilor Adolphe Adam, Cezar Franck, Franz Gruber, Georg Fr. Händel, soliști fiind Ana Badea (soprană), Valentin Badea (trompetă) și Teodora Matei (orgă). Intrarea este liberă, însă orice donație pentru repararea orgii bisericii este binevenită. ( L. S.) Calendar fiscal Calendarul obligațiilor fiscale ale angajatorilor și ale celorlalți plătitori de venituri pe anul 2005 prevede pentru plătitorii de venituri din
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
O Altă Poveste de Dragoste” pentru suflători (1982) 35. Simfonia nr. 1 - pentru orchestră mare (varianta I), (1982) 36. Trio nr. 1 - pentru coarde (1981, rev. 1983) 37. “Ebony Mass” - pentru cor și orgă (1985) 38. Două preludii - pentru clarinet (trompeta) și pian (1986) 39. “Pace” - mini cântată pentru cor de copii și orchestră (1987) 40. Simfonia nr. 1 - varianta a doua, “În Memoriam”, (1988-89) 41. Dublu concert - pentru violoncel (violă), pian și orchestră (1990) 42. Simfonia nr. 2 - “Sacra” pentru
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
peccari dolofani, de vreo treizeci de kile bucata, tăvălindu-se În mîlul unui arroyo. Aude urletul unui coiot. Poteca urcă pe perete unui canion plin de cactuși țepoși; ocotillo, „gardul viu“; tufișuri; și covoare de gălbenele, verbină și sacra datură, „trompeta Îngerilor“. Un miros de slavie și creozot plutește peste toate. Șoimi și vulturi se rotesc pe cer. Împușcătruile se aud la intervale regulate, dar nimeni nu trage În el. Nu mi-e dată, cugetă Wakefield aproape cu tristețe, onoarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
distrau de minune ei între ei. Doamne-Dumnezeule, m-am gândit în clipa în care am realizat ce se-ntâmpla cu mine, deci e oficial. Sunt atrasă de Adam. Sau, mai exact, SUNT ATRASĂ DE ADAM!!!!! Oare ar fi trebuit ca trompetele celeste să se pornească să sune? Oare ar fi trebuit ca dintr-odată să văd lumea în nuanțe de roz? Oare ar fi trebuit să merg sau, mai degrabă, să alerg ca să-l întâlnesc cu încetinitorul? Pentru ca apoi el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Gottlieb’s, parodiind limba sacră a Manifestelor atribuite lui Andreae... Ah! exclam eu (s’écria-t-il), de-acum cu conștiința lucidă, dar prea târziu și În van, În timp ce inima Îmi pulsează vizibil sub dantelele corsetului: iată de ce m-a prădat de trompetă, de amuletă, de talisman, de legătura cosmică ce putea porunci demonilor. Oare ce-o fi punând la cale În Casa aceea a lui de Solomon? E târziu, Îmi repet, de-acum i-a fost dată prea multă putere. Se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și cu pancreasișoarele lui...“ „Doamne sfinte, câte spline are? Ce, e Rosemary’s Baby?“ „Așa vine vorba. Dar trebuie să fim pregătiți să-l primim chiar și cu două capete. „Cum să nu? L-aș Învăța să cânte duete pentru trompetă și clarinet... Nu, că ar trebui să aibă patru mâini și ar fi prea mult, deși gândește-te ce mai solist de pian ar ieși din el, altă viață decât vreun concert pentru mâna stângă. Brr... Însă atâta lucru știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
reînceapă cu Abulafia, dar fără să Îndrăznească să recupereze rândurile astea și să le supună umilinței electronice. Citindu-le, ți se pare că urmărești o Întâmplare bine cunoscută, cele petrecute la *** Între 1943 și 1945, unchiul Carlo, partizanii, oratoriul, Cecilia, trompeta. Cunosc prologul, erau temele obsesive ale unui Belbo Înduioșat, ale unui bețiv dezamăgit care suferea. Literatura memoriei, o știa și el, era ultimul refugiu al oamenilor de nimic. Dar eu sunt un critic literar, Încă o dată sunt Sam Spade, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tăiată. Fanfara primăriei tot asta făcea de-o viață Întreagă, dar pentru țâncii de la oratoriu fusese o adevărată probă. Ținuseră piept ca niște eroi, don Tico bătea cu cheia lui În aer, clarinetele scheunau epuizate, saxofoanele behăiau asfixiate, trombonul și trompetele scoteau țipete agonice, dar nu se lăsaseră, până În sat, până la poalele costișei care ducea la cimitir. De câtva timp Annibale Catalamessa și Pio Bo doar se prefăceau a cânta, Însă Jacopo Își onorase rolul lui de câine păstoresc, sub ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din nou către cimitir, unde aștepta o furgonetă. Urcaseră În ea gălăgioși, și deja se aflau toți Înghesuiți, În picioare, izbindu-se cu instrumentele, când ieșise din cimitir același comandant și zisese: „Domnule reverend, pentru ceremonia finală ne trebuie o trompetă, știți, să sune cum cere ritualul. Chestie de cinci minute“. „Trompetă“, zisese don Tico, profesional. Și nefericitul titular al acestui privilegiu, deja asudat din pricina Înghețatei verzi și adulmecând de departe mâncarea de acasă, țărănoi nepăsător, impermeabil la orice freamăt estetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
gălăgioși, și deja se aflau toți Înghesuiți, În picioare, izbindu-se cu instrumentele, când ieșise din cimitir același comandant și zisese: „Domnule reverend, pentru ceremonia finală ne trebuie o trompetă, știți, să sune cum cere ritualul. Chestie de cinci minute“. „Trompetă“, zisese don Tico, profesional. Și nefericitul titular al acestui privilegiu, deja asudat din pricina Înghețatei verzi și adulmecând de departe mâncarea de acasă, țărănoi nepăsător, impermeabil la orice freamăt estetic și la orice solidaritate de idei, Începuse să se plângă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se Întoarcă acasă, că nu mai avea salivă, etcetera etcetera, punându-l În Încurcătură pe don Tico, care aștepta rușinat În fața comandantului. Și În momentul acela, Jacopo, Întrezărind În aureola amiezii imaginea suavă a Ceciliei, spusese: „Dacă-mi dă el trompeta, mă duc eu“. Lumina recunoștinței În ochii lui don Tico, transpirație de ușurare a bietului trompet titular. Schimb de instrumente, ca Între două sentinele. Iar Jacopo Înaintase În cimitir, condus de psihopompul cu panglicuțe luate la Addis-Abeba. Totul În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
spusese șeful, „tu te așezi aici, alături de mine, și la comandă suni pentru Drepți! Apoi, tot la comandă, pe loc repaus. E ușor, nu?“ Foarte ușor. Numai că Belbo nu mai sunase niciodată nici drepți, nici pe loc repaus. Ținea trompeta cu brațul drept Îndoit, pe lângă coaste, cu capătul ușor Îndreptat În jos, cum ții o carabină, și așteptase, cu capul sus, pântecul supt și pieptul În afară. Terzi tocmai rostea un discurs sec, cu fraze foarte scurte. Jacopo credea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]