743 matches
-
realizându-se între aceștia un transfer de trăsături semantice; presupune un transfer de termeni, posibil datorită conținutului semantic parțial comun al elementului substituit și al celui care sustituie.” (Angela Bidu-Vrânceanu, 1997:289). În tradiția retorică, ea este definită și ca „trop prin asemănare” sau „comparație prescurtată”, prin ea desemnându-se un obiect prin numele altuia cu care are un raport de analogie. Deși metafora este definită, în special, la nivel de termeni, aceasta ia în majoritatea cazurilor forma enunțului, astfel încât vom
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
persuasiunii, se constată astăzi că ea poate fi întâlnită în majoritatea tipurilor de discurs și chiar acolo unde nu ne așteptăm, fiind intrigați că dăm peste ea și în „sanctuarul obiectivității”: discursul științific. Prin urmare „asistăm astăzi la deplasarea acestui trop din spațiul lingvisticii și al retoricii în cel al epistemologiei: problematica metaforei a devenit un topos central în cunoaștere. Metafora a încetat pe de o parte să fie un mit poetic, devenind principiu explicativ în știință, iar pe de altă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament...; o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că „tropul, neînvățându-ne nimic, are doar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că „tropul, neînvățându-ne nimic, are doar o funcție decorativă” (P. Ricoeur, 1984:82-83), neluându-se, astfel, în calcul funcția referențială, repusă în drepturi de întreprinderi contemporan. Chiar dacă unele lucrări și teorii contemporane reconsideră alături de funcția retorică sau performativă a metaforei și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
când am intrat, doar noi doi că pe soldați i-am lăsat afară ca să nu speriem lumea, iar cei 5-6 oameni care se aflau înăuntru s-au uitat la noi împietriți. Parcă eram într-un film de groază: noi, trop-trop- trop pe mozaicul acela de la intrare până la ghișeu, cu telegramele în mână. I le-am dat doamnei de la ghișeu și i-am cerut să-și cheme colegele să o ajute pentru că altfel am fi stat o oră acolo. N-a comentat
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
7, nr. 4/1991. 17 John Hollander, "The poetics of Ekphrasis", în volumul Word and Image, nr. 1/1988, p. 209. 18 " Ce mot-là, en grec, même tardif, n'a jamais signifié " commentaire d'image ", ainsi qu'on l'emploie trop communément aujourd'hui", Michel Constantini, Écrire L'image. Redit-on, Littérature, nr. 100/1995, octombrie, p. 25. 19 Michel Constantini identifică exemple de ekphrasis artistic pe care le datează nu începând cu Homer, ci cu secolul II e.n. În lista aceasta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
labe, și, mai presus de orice, puteau râde, apanajul lui Homo Sapiens. Eroul cărții, după ce poartă discuții ample cu ceilalți membri ai expediției, antropologi și paleontologi, se convinge că troglodiții sunt arhetipuri de ființe umane, pe care el le numește tropi. Neputând să decidă dacă tropii sunt deja ființe umane sau sunt încă maimuțe, se angajează în următoarea aventură: însămânțează cu spermatozoizii lui o troglodită care dă naștere unui copil pe care eroul îl duce la Londra și-l omoară, denunțându
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
orice, puteau râde, apanajul lui Homo Sapiens. Eroul cărții, după ce poartă discuții ample cu ceilalți membri ai expediției, antropologi și paleontologi, se convinge că troglodiții sunt arhetipuri de ființe umane, pe care el le numește tropi. Neputând să decidă dacă tropii sunt deja ființe umane sau sunt încă maimuțe, se angajează în următoarea aventură: însămânțează cu spermatozoizii lui o troglodită care dă naștere unui copil pe care eroul îl duce la Londra și-l omoară, denunțându-se la poliție. Arestat, procesul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA BOGDAN NITA Ontologia operei de artă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: ontologie, estetică, opera de artă, arhitectonică, tropi ontologici "La philosophie trouvera aide dans poésie, art, etc, dans un rapport beaucoup plus étroit avec elles, elle renaïtra et réinterprétera ainsi son propre passée de métaphysique - qui n'est pas passé" (NC: 39). Maurice Merleau-Ponty Cuprins Mulțumiri / 11 Introducere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creația poetică / 146 5.2. Desenul și pictura / 148 5.3. Sculptura / 149 5.4. Fotografia și cinematografia / 151 6. Stratificarea obiectului estetic / 153 7. Opera de artă ca produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să explicăm natura operei de artă ca întreg putem cădea în astfel de pericole. De aceea o stratificare a operei de artă este o condiție ontologică în analiza artei. Existența artei trebuie explicată prin intermediul unei deconstrucții care ne duce la tropii esențiali. În acest sens, Hartmann observă două straturi esențiale: primul strat este prim-planul operei care oferă baza operei (materia operei), iar al doilea este stratul decorativ care e desăvârșit prin experiența perceptuală. Prin intermediul stratificării artei putem ajunge la un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt numite de Ingarden calități ideale (ideale Qualitäten), în timp ce obiectele particulare (individuelle Gegenständlichkeiten) pot fi concrete sau abstracte. Proprietățile obiectelor sunt analizate de Ingarden pe linie husserliană, fiind numite individuali sau momente 25. Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
inclusiv a operei de artă: obiecte particulare, idei și calități ideale. Obiectele particulare sunt acele obiecte care au o natură concretă definind, totodată, și proprietățile acestor tipuri de obiecte. În ultimul caz există o identificare a obiectului cu conceptul de trop, întrucât doar prin el putem înțelege greutatea sau masa unui anumit obiect. Pentru determinarea operei vom folosi ideea de trop ontologic ca proprietate caracteristică artei, ce diferă de la un tip de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
concretă definind, totodată, și proprietățile acestor tipuri de obiecte. În ultimul caz există o identificare a obiectului cu conceptul de trop, întrucât doar prin el putem înțelege greutatea sau masa unui anumit obiect. Pentru determinarea operei vom folosi ideea de trop ontologic ca proprietate caracteristică artei, ce diferă de la un tip de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor particulare putem vorbi de două tiprui de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
caracteristică artei, ce diferă de la un tip de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor particulare putem vorbi de două tiprui de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe, iar utimele ca tropi, dar nu în sensul de trop ontologic. Obiectele individuale independente, ca obiecte fundamentale și obiecte de ordin superior, sunt consituite de pluralitatea tropilor. Prin urmare, opera poate prezenta un obiect real, specific nivelului pre-ontologic, și un obiect ce determină reprezentarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tip de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor particulare putem vorbi de două tiprui de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe, iar utimele ca tropi, dar nu în sensul de trop ontologic. Obiectele individuale independente, ca obiecte fundamentale și obiecte de ordin superior, sunt consituite de pluralitatea tropilor. Prin urmare, opera poate prezenta un obiect real, specific nivelului pre-ontologic, și un obiect ce determină reprezentarea artistică. Acest lucru este posibil astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe, iar utimele ca tropi, dar nu în sensul de trop ontologic. Obiectele individuale independente, ca obiecte fundamentale și obiecte de ordin superior, sunt consituite de pluralitatea tropilor. Prin urmare, opera poate prezenta un obiect real, specific nivelului pre-ontologic, și un obiect ce determină reprezentarea artistică. Acest lucru este posibil astfel: în cazul fotografiei putem vorbi de un obiect real (hârtia sau suportul digital), și de un obiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce este constituent narativității fotografiei. Pe de altă parte, ideile sunt înțelese sub forma unui ideal, adică ele se prezintă ca entități non-temporale (ideea fotografiei). Însă orice idee are un conținut (Gehalt) prin care putem determina tipul de obiecte sau tropi constituenți. Prin intermediul ideilor se determină posibilitatea existențială a unui obiect individual. Iar prin calitățile ideale trebuie să înțelegem universalii transcendentali, ce pot fi înțeleși ca entități non-temporale a căror exemplificare constă în proprietățile individuale. 4. "Creația" sau jocul liber al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu forța redării unei realități ficționale care depășește condiția umană. De aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă punctul de plecare al interpretării operei de artă în istoricitatea sa. De aceea, ideea de mythos este înțeleasă ca originea simbolului și a misticului operei și-o limitează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
când imagina intuițională dispare, imaginea originară a obiectului de artă preia funcțiile cognitive ale subiectului prin văz. Relația dintre imagine originară și subiect duce totodată la înțelegerea acțiunilor artistului, care este identificat în totalitate cu imaginea originară. Imaginea devine un trop ontologic întâlnit în toate treptele existențiale ale operei de artă: în cazul imitației ca punct central al dezvoltării operei de artă ducând la ideea de operă de artă; la nivelul (re) prezentării ca momentum, imaginea se lasă descoperită și funcționează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
parte a lumii, în timp ce, prin intermediul imaginii, arta se deosebește de ceea ce este lumesc. Existența operei de artă este o existență specială ce presupune un mod specific de abordare a artei: suplinirea cercetării ontologice prin intermediul unei epistemologii care să evidențieze funcționalitatea tropilor artei. 1.1. Opera de artă între experiență și produs În cursul istoriei au existat mai multe teorii care au interpretat arta în moduri diferite. Diferența artei constă în flexibilitatea ei ontologică. Cele mai cunoscute metode de abordare a diferenței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prevede și o interpretare dinspre opera de artă spre imaginație. Astfel, prin prisma artei funcția imaginației este de a stabili o conexiune între individ și cosmos. După Blake 16, sinele poate scăpa reprezentărilor schematice și emoțiilor superficiale prin folosirea unui trop specific imaginației: prosopopeia 17. Romantismul consideră, de asemenea, lumea imaginarului singura capabilă să evidențieze sensibilul și pasiunea, eul creativ putând căpăta realitate noumenală doar prin imaginație. La nivel estetic imaginația dobândește un nou statut, cel de forță care poate prezenta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
atât în cazul reprezentării în experiența estetică, cât și a obiectului în sine ca pur existent. Prezența operei de artă este prezența diferenței din opera de artă. Realitatea operei de artă este redată și prin intermediul corelațiilor dintre prezența sa cu tropii ontologici: orice prezență are nevoie de dovadă că este reală. Astfel, există o relație intimă între prezența operei de artă și mitologie. Prin mit și prezență se oferă limitele istoricității operei de artă și ne duce înapoi la originile timpului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul imaginației, pentru adevărurile universale ce nu pot fi supuse judecății numai prin intermediul sentimentului de plăcere. Înțeleasă astfel, opere de artă poate fi supusă cercetării ontologice numai prin contemplație, întrucât contemplația presupune o relație directă a subiectului cu artele. 9. Tropii ontologici ai operei de artă Tipurile de artă dispun de aceleași calități și tropi ontologici care, în ciuda faptului că sunt distincți, sunt convenționali. Elementele componente ale artelor apar în cadrul minții prin intermediul imaginației. Opera de artă, ca produs al imaginației, nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de plăcere. Înțeleasă astfel, opere de artă poate fi supusă cercetării ontologice numai prin contemplație, întrucât contemplația presupune o relație directă a subiectului cu artele. 9. Tropii ontologici ai operei de artă Tipurile de artă dispun de aceleași calități și tropi ontologici care, în ciuda faptului că sunt distincți, sunt convenționali. Elementele componente ale artelor apar în cadrul minții prin intermediul imaginației. Opera de artă, ca produs al imaginației, nu este o copie a realității, ci este înțeleasă ca o armonie între ideile și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]