844 matches
-
lăsat, Săruturi de gheaț-a lipit. d Lăsatu-s-a peste noapte un ger, De brum-orce ram a trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trosnit, Pe spice, foi el încet Săruturi de gheaț-a lipit. e Lăsatu-s-a peste noapte ger greu, O brumă, de crengi au trosnit, Pe spice, foi el mereu, mereu Săruturi de gheaț-a lipit. O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le-ncremeni, La pieptu-i de gheață ea când le așază Amoru, -nghețat, va muri. b Voios trosni una
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi, încet sărută, Încet și tot rînduri-rînduri. a Voioase sau triste - precum le apucă - Astfel ea le-ncremeni, La pieptu-i de gheață ea când le așază Amoru, -nghețat, va muri. b Voios trosni una și altele-n chin, [Cum] le află ea le-nmarmuri, Ea le-năduși la sălbatecu-i sîn: Amoru, -nghețat, va muri. Voioase sau triste, cum le află, Pe loc le și-nmărmuri, Ea le năduși la pieptu-i de ger Amoru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cioban - dar cum El singurel e-n codri-acum? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor privi? COR Amoru, -nghețat, va muri Va muri. IONEL Pare-mi c-aud prin fire Un glas de tânguire... Dar poate ghiaț-o fi trosnit - Oftând în sine s-a gândit ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii-n mii de lături Tot cad, s-așază-n pături! În strai de nuntă strălucit Cerul natura a-nvelit. [ECO] Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îngheață De vreme rea. Plesnire de picuri Răsună abie Și stropii îngheață Din ce în ce. De lungi necazuri Ce le aștept Îngheață gîndu-mi Și viața-n piept. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI (din adînc) O brumă-ncet peste noapte căzu, Trosnit-au codrul, pe gânduri, Și spice, foi ghețos sărută, Încet și rînduri-rînduri. O brumă-ncet peste noapte căzu, Se frânse creanga sunând Și spice, foi ea le sărută Ghețos, pe rând, pe rând. Voioase ori triste, cum le află, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
când [î] văzui că se apropie așa, pățisem biet destule și mă temeam și de altele; însă eram așa de slab încît nu-mi mai trecea prin gând să mă mai scol. Mă apucă de, mâna stângă, și mi-o trosni din toate închietorile, pe urmă mă apucă de mâna dreaptă și iar mi-o trosni și pe aceasta. Îmi lăsă mâinile și se legă de picioare, de genunchi; pe urmă, întocmai cum întoarce cineva aripele unui pui când îl pune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
altele; însă eram așa de slab încît nu-mi mai trecea prin gând să mă mai scol. Mă apucă de, mâna stângă, și mi-o trosni din toate închietorile, pe urmă mă apucă de mâna dreaptă și iar mi-o trosni și pe aceasta. Îmi lăsă mâinile și se legă de picioare, de genunchi; pe urmă, întocmai cum întoarce cineva aripele unui pui când îl pune în frigare, așa îmi suci mâinile la spate și făcu ca să-mi pîrîiască, trosnind, osul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o trosni și pe aceasta. Îmi lăsă mâinile și se legă de picioare, de genunchi; pe urmă, întocmai cum întoarce cineva aripele unui pui când îl pune în frigare, așa îmi suci mâinile la spate și făcu ca să-mi pîrîiască, trosnind, osul spinării. Acum văzui că nu mai e de glumă! Așa mă spăriai încît scosei un țipăt, socotind că mi-au frânt mijlocul, gândii că m-au lăsat schilav. Dar frământătorul meu, mulțumit de isprava sa, lăsă această lucrare și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am folosit să fi fost prea subțiri, se poate să Te fi supărat Doamne pentru că nu am dus la îndeplinire poruncile tale într-un timp destul de scurt, sau destul de bine... Acum însă, Doamne, am nevoie de călăuzirea Ta, fiindcă stâlpii trosnesc din toate încheieturile și îi sperie pe ai mei care nu mai vor să intre în Templu. Ai milă, Doamne, și povățuiește-mă ce e de făcut. În somptuosul său birou de pe Sagittarius, Crey citea cu oarecare îngrijorare raportul lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în piele, cu aur fin pe margini! Fără a uita sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și o țigară de foi, lângă focul care trosnește în șemineu... Aceleași texte pot fi găsite și în franceză modernizată în Integrala de la Seuil, sub titlul de Opere complete. Ediția este îngrijită de Robert Barral în colaborare cu Pierre Michel. Inconvenient : totul este într-un singur volum, așadar un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în secesiunea efectuată undeva la adăpost, în această microsocietate electivă. Lumea trosnește din încheieturi? Civilizația se prăbușește? Războaiele, foametea, abuzurile și corupția minează cotidianul? Politica și politicienii ne dezamăgesc? Bunurile materiale înstrăinează, înșală și jalonează drumuri fără ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în fiecare pahar introdu cu grijă câte un ou de găină. În primul pahar, oul rămâne pe fundul paharului, în timp ce în al doilea, plutește în soluție. Adaugă o linguriță de sare. Ce observi? Toată lumea știe că iarna, când este ger, „trosnesc” pietrele și că o sticlă umplută cu apă și lăsată în congelator se sparge. Mai știm că iarna trebuie protejată instalația de canalizare; dacă în conducte există apă și îngheață, acestea se vor fisura. Puțini știu că forța dezvoltată la
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
inițiate de fiul său școlit în Occident și, cu atât mai mult, căsătoriei acestuia cu o fată de răzeș. Siliți să se întâlnească pe ascuns, tinerii sunt uciși de un sătean gelos și astfel dispare o veche familie. În romanul Trosnesc stejarii (1937) alți reprezentanți ai clasei boierești se autodistrug din lipsa simțului realității, din incapacitatea de a se orienta corect, dintr-o oarecare megalomanie sau din lipsă de energie, din indolență și inabilitate practică. Conform unei puternice tradiții a prozei
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
descendența marilor povestitori moldoveni, de la care a moștenit doar tonul molcom, afectuos, exprimarea simplă, necăutată, tentația rememorării (poetizate) a unor realități demne de atenție, toate în contrast cu extravaganțele formale și tematice moderniste. SCRIERI: Mazuru, București, 1935; Hanul „La urieși”, București, 1936; Trosnesc stejarii, București, 1937; Învinșii, București, 1941. Repere bibliografice: Paul Daniel, „Mazuru”, „Epoca”, 1935, 1838; C. Dan Pantazescu, „Mazuru”, ȚA, 1935, 826; Izabela Sadoveanu, „Mazuru”, ALA, 1935, 746; Erasm [Petru Manoliu], „Mazuru”, „Credința”, 1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118; Virgil Carianopol, „Hanul «La urieși»” , DEP, 1936, 2715; Iz. Sd. [Izabela Sadoveanu], „Hanul «La urieși»”, ALA, 1937, 843; N. Pora, O carte a declinului boierimii, ADV, 1937, 16 377; N.R. [Nicolae Roșu], „Trosnesc stejarii”, CRE, 1937, 3 378; C. Neagu, „Hanul «La urieși»”, IIȘ, 1937, 24; D. P.[Dan Petrașincu], „Învinșii”, VAA, 1941, 78. C.T.
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
în destrămare, apăsat de ploi și moarte. În același timp, se poate sesiza o revenire melancolică în spațiul altădată animat de cuvinte și de ființa iubitei: „O, ce frumos atunci suna / cuvântul, când te viscolea! / Stăteam și ascultam nătâng / silabele, trosnind, cum plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că sorb din Paradis” (Închinare). Versurile din Mereu tristețea (2001) transcriu o regresiune a sentimentelor. Parcurgând o lungă cale de la iubirea adolescentină
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
Între „arborul Satanei” și „clonțul lui Dumnezeu”, Ș. invocă „umbre de arbori nemăsurat de înalți”, cheamă „calul cel negru”, „marea pasăre verde” și reușește spații de coabitare nedefectuoasă pentru imagini („frunzare de păcătuire tot curg și curg”; „trunchiuri de păcate / Trosnesc din încheieturi reumatice ca babele ce, / la amurg, / Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul execută partituri similare, convergente în linia metalului vibratil (Pumnalul și
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
soarele. Sclipesc numai stelele pe cerul înghețat și câteodată luna. Dar de cele mai multa ori, domnește o beznă adâncă, fiindcă luna și stele sunt acoperite de nori, iar viscolul poartă zăpada în vârtejuri, hohotește și chiuie și geme; sloiurile trosnesc de ger; e o spaimă și o urgie de ți se zburlește părul.” (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte; acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă, care se întâlnește în
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce-i?" Nu așteaptă răspuns, pentru că vuietul de afară i l-a și dat. Ridicat în cot din culcușul lui, scurmă în jeraticul de alături cu o crenguță uscată, care dă trosnind o flăcăruie jucăușă, care scoate din întuneric fața-i bărboasă și ochii ațintiți pe urma zgomotului. Și-i șoptește repezit ucenicului: " Apele! sunt apele care vuiesc!" Ascultă din nou și adaugă mai potolit: " Cînd s-o lumina, mergem la ele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mișcau. Legendele budiste consideră că seismele sunt provocate de o broască de aur, care susține pământul: când se scarpină pe cap sau își întinde picioarele. Eschimoșii cred că seismele sunt cauzate de putrezirea stâlpilor ce susțin pământul, care putrezesc și trosnesc, datorită vechimii. Locuitorii din peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
fără tragere de inimă. Panta nisipoasă care trebuia să se deschidă spre răspântie nu se ivea încă. Dimpotrivă, în dreptul ultimilor copaci din pădure, drumul începu să coboare brusc, copitele scoaseră un clipocit ca de ventuze. Ceva mai departe, nuiele uscate trosniră sub pași. Se simțea în apropiere umiditatea unui râu. Trebuia să urce înapoi spre pădure și să se pregătească pentru înnoptare. Nikolai o porni printre copaci, deslușind un luminiș întins îndărătul tufișurilor a căror verdeață fragedă părea albastră în transparența
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dinamic al alternanței sonor - vizual este remarcabil și ca economie a mijloacelor, și ca expresivitate: Dunărea a început să se dezghețe în ultima zi a lui februarie [...] Pe la prânz, enorma punte de gheață care lega malurile fluviului a început să trosnească. Apoi, s-a auzit o formidabilă detunătură, ca și cum ar fi făcut explozie un depozit de muniții. Supusă unei presiuni tot mai mari de apele care se umflau pe dedesubt, gheața a cedat ca un vaier de eră geologică. Toată fața
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vecini puse foc sub gard, să vadă cum ard uscăturile. Focul întinzându-se la gunoaie, speriat, băiatul fugi. Până a prinde lumea de veste, casa era cuprinsă de un fum înecăcios, albastru, care se ridica în suluri cu burta galbenă. Trosniră apoi dogorâtor și pălălăile. înăuntru nu era decât o fată oarbă, nepoata holteiului, care, simțind miros de fum și auzind trosnetele flăcărilor, bâjbâi să iasă și începu a striga și a hăuli prelung. Din câmp oamenii sau adunat îndată și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
În chiroterapie și acum avea În Birmingham un mic cabinet, cu un schelet uman, la care Încă mai plătea rate. Pe vremea aceea chiropracticienii aveau o reputație destul de dubioasă. Oamenii nu veneau la unchiul Pete ca să le deznoade șarpele Kundalini. Trosnea gâturi, Îndrepta coloane și făcea proteze personalizate din spumă de cauciuc. Cu toate acestea, era singurul din casă care semăna cât de cât a doctor În după-amiezele acelea de duminică. În tinerețe Îi fusese extirpată jumătate din stomac și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]