1,633 matches
-
în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-arată toți cu degetul: - Golanii! Ne dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348075_a_349404]
-
și să își ia adio de la cei vii. Spunea că vrea să scrie despre taica și multe neștiute, dar spusul se oprește în țărâna bătucită de joaca noastră ... Acum am rămas eu ca să scriu despre tine, prieten bun, c-ai trudit mult în istețime, spre culmile lumești, și rog pe Dumnezeul viu să dea odihnă sufletului tău zbuciumat, Iulică dragă!... Ion Muțiu Referință Bibliografică: IULICĂ ! de ION MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
pilă, să merg la balamuc. Dacă-ți este milă, caută-mi vreo boală, Pune-mi o ștampilă, că-s bolnav de oală! Că am ajuns, fă țară, acum sărac lipit; Brațele-mi vânjoase nu-s bune de nimic. Cât am trudit în viață, pe tine-am risipit, Căci m-ai trădat, ingrato, cu cel mai bun amic! Părinții sunt pe ducă și nu mai sunt spitale, Cu pensia caducă trăiesc din trei parale; Ograda e pustie și-n casă pute-a
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi, Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi! Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ți mască, fă-te blând, Pleacă-ți fruntea ta cucernic, bate-ți pieptul
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TU, FERICIRE, CU BRAȚE FRUMOASE! Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul trudit de-atâta jale Și fluturi albi la tâmple-mi dau de știre, Tristețea azi în mine se prăvale Îndură-te, dă-mi mâna, fericire! E cerul înnorat și-amarnic plânge, De chinul meu și stelele suspină Iar trupul printre umbre
TU, FERICIRE, CU BRAŢE FRUMOASE! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347712_a_349041]
-
boli, lăcomie, sau războaie, iar lucrurile nu le mai făceau de mântuială ci temeinic, inventând mai mereu alte unelte considerate mai bune, sau mai ușor de folosit. Uitaseră de înțeleptul concept: „las-o, bă, că merge și-așa” iar acum trudeau ca proștii zi și noapte ca să le fie, chipurile, mai bine. Sărmani dezaxați! Acumulaseră bunăstare și uitaseră că asta aduce trufie, ură, dorință de jaf din partea celor tradiționaliști, războaie și, în ultimul timp, imigrație. Pe lângă alte cataclisme: cutremure, potopuri, uragane
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
cu o mică parte din sumă lucra la imagine. O chestiune foarte importantă pentru un actor. Câteva zile după primirea sumei de la contabilul primăriei care-l mai dijmuia de ceva pentru: „o beriță maestre, că merităm și noi, ăștia care trudim acilea-șa și nu ne știe nimeni”, ieșea dimineața la o terasă din centru, se așeza la o masă vizibilă de pe toată strada, comanda o cafea și un pahar mare cu apă plată care, de la distanță, putea fi confundat cu unul
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DE CÂND LUMEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În cetatea noastră delatorii și sicofanții trudesc zilnic încărcând vorbele cu venin pe care le agață apoi de stâlpii celor mai frumoase case faptul că ei mai dăinuie, de pe o zi pe alta nu înseamnă că prezența lor este absolut necesară Referință Bibliografică: De când lumea / Ion Untaru
DE CÂND LUMEA de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362109_a_363438]
-
voi, păcat, păcat de toți, păcat de noi... întoarceți-vă, frați, acasă, unde aveți din nou de coasă. v-așteaptă satele, casele părăsite, femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți lași! veniți-napoi din băjenie
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
dat dovadă primul ministru Victor Ponta în fața probelor mai mult decât evidente de plagiat, seninătatea miștocărească cu care le-a ignorat și firescul cu care a rămas pe post, precum și cariera de „martir” a pușcăriașului Adrian Năstase, la consolidarea căreia trudesc din greu o seamă din fidelii săi tovarăși de idei!) Ruina de azi a României nu poate fi pusă pe seama îmtâmplării ori a fatalității. Ea este rezultatul logic al tuturor guvernărilor postdecembriste, ele toate - într-o măsură mai mare sau
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Universul” Ți-a găzduit în pagini “”versul”” “Porunca Vremii”,”Noul Drum” Cu fabule, cu satul, omul bun... Ai scris în versuri și “Psaltirea” Să ne ușurezi citirea Te-a premiat “Academia” Înaltul for din România! Un sfert de secol ai trudit Și-o mare carte ai “zidit” “Zidirea noastră cea Divină” Citind-o, să ieșim din”tină” N-ai vrut să scrii osanale Pentru atei și haimanale Făcând să fie și mai triști Conducătorii antichriști ............................................... Nesuferindu-L pe IISUS La Ocne
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
de către dl. Al. Fl. Țene, al superbului său poem: Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
-l la lumină cunoștinței celei adevărate...” (Condacul al 7-lea). Cu multă evalavie, poetul protosinghel închină „Stihuri de laudă” poetica Sfanțului Martir: „Dar eu știu că Domnul nu trece cu vederea/Ruga smeritului Sau rob, Antim,/Care pentru El a trudit îndelung/pentru popor s-a rugat!” („Septembrie vine”, Repere și idei, 23 septembrie 2016). Anul trecut, părintele a avut bucuria de a merge în pelerinaj la locurile sfinte în urma căruia a scris și publicat un jurnal de călătorie de o
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
puternică peste față. Nu a putut auzi îndemnul celui care l-a lovit, de a pune mâna pe carte, datorită năucelii, dar nici nu era neapărat nevoie să audă. A luat materia de la începutul primului an de liceu și a trudit asupra ei fără să mai apeleze vreodată la ajutorul lui. Prezența lui, acum, era deranjantă dar trebuia să o ignore și chiar a reușit până ce, la ieșire, Lică la fel ca și ceilalți prezenți, l-a asaltat cu întrebări asupra
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
răspunde de activitatea lor, are alte treburi. Are încredere în ei. Dealtfel, cu supraveghere sau nu, activitatea nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
în râs valorile partidului. A comandat, pe dată, încetarea cântecului * Pauză de masă ! O oră din cele zece, petrecute pe șantier. După ce servesc masa au suficient timp să se tolănească pe câte un petec de iarbă. Își merită odihna. Nu trudesc ei, din greu, dar muncesc cu seriozitate, alfel, trecerea timpului ar fi îngrozitor de lentă. Lângă grupul lor s-a aciuiat un tânăr inginer constructor, stagiar sau cu stagiul abia terimat. Brigadierii îi tolerează prezența. Numai că, inginerul are chef de
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
rămași împreună, ar fi pierdut totul. În acea noapte, cea mai lungă noapte trăită, a găsit de cuviință să creadă că viața unui om nu este decât asemeni unei pânze de păianjen nevăzută, pânză la care sufletul și mintea fiecăruia trudesc din greu să o întrețină, să o mărească și mai ales să o ancoreze continuu cu „odgoane” de puncte de sprijin. Odată o legătură ruptă trebuie refăcută alta. Atunci când prea multe legături se rup deodată, pânza dispare; ori este împrăștiată
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
Al.Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
nu mai pot cumpăra din talcioc alte vise limbile clopotelor sunt în mine păsări ucise... Nu mai știu să te prind, poate nici tu nu mai știi limpede jocul, au trecut hăulind peste noi toamnele bruma norocul și ne-ntoarcem trudiți în cochilii trudind lut și patimi și moarte. Iubito, pe drumul meu nici clopotul parcă nu bate, sau poate nu-l mai aud... sunt aici...sunt departe... Leonid IACOB Referință Bibliografică: nici un sunet / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NICI UN SUNET de LEONID IACOB în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364975_a_366304]
-
cumpăra din talcioc alte vise limbile clopotelor sunt în mine păsări ucise... Nu mai știu să te prind, poate nici tu nu mai știi limpede jocul, au trecut hăulind peste noi toamnele bruma norocul și ne-ntoarcem trudiți în cochilii trudind lut și patimi și moarte. Iubito, pe drumul meu nici clopotul parcă nu bate, sau poate nu-l mai aud... sunt aici...sunt departe... Leonid IACOB Referință Bibliografică: nici un sunet / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 993, Anul
NICI UN SUNET de LEONID IACOB în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364975_a_366304]
-
călător“, mereu însetat de-atâta așteptare. Măcinat de doruri și iubiri ce s-au „pierdut / în aspra încleștare de răstimpuri“, de „cumplitul dor nemângâiat“ și de lupta perpetuă cu timpul care-i dă, oră de oră, „vestirea lui vicleană“, încearcă, „trudit“, să afle misterul „clipelor ce pleacă / rostogol“, însă primele taine aflate sunt dezamăgitoare: N-are timpul, timpul n-are / nici iubire nici picioare / și nici ochi pentr-o secundă, / că-i secund și-n nori s-afundă. / Și tot trece
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
gândul, Te chem, Copilărie, și curge, curge rândul!. . . =25 MARTIE 2002= Poezie scrisă azi de Bunavestire, la aniversarea zilei de naștere a lui Marcel, cu nostalgia și regretul că prea repede au trecut acele clipe minunate. Nu pot uita cât trudea mămuca din zori în seară, să nu ne lipsească nimic, să zburdăm și să adormim fericiți! A zburat și copilăria mea, a zburat și copilăria lui Marceluș! Parcă ieri se juca toată ziua cu motanul cel galben și un urs
COPILĂRIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366572_a_367901]
-
al gândului ei nestemat. Prinde bobița jucăușă a razei ce se strecoară printre uluci iar pe pânză ia viață ancestralitatea însăși, cu cele de lângă casă de-acum dar și cu zmeie și greuceni, cu feți și ilene, miorițe și ciobănași trudind și tihnind pe plaiurile noastre de altădată și de azi. Ridică cu luare aminte privirea spre zări spălate de rouă ori de alte miresme ale pământului plin de roadele Domnului, diminețile miros a cer ud și nori vaporoși și storși
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Publicat în: Ediția nr. 559 din 12 iulie 2012 Toate Articolele Autorului PARFUMUL TOAMNEI Parfumul toamnei-mbălsămat, îl sorb din amintire. . . Întreg văzduhu-i îmbătat, cum sunt eu de iubire! În pragul tău, mă aflu înc-un an, să-ți văd haina cârpită, Trudesc pe-acest pământ american, lângă a mea iubită. . . Aici mereu e totu-amestecat și împotriva firii. . . Că AI VENIT, puțini au observat, din cauza. . .nesimțirii! Nici nu aud, nu văd decât DOLARI în goana lor nebună, Iar tu când vii și lași
PARFUMUL TOAMNEI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366772_a_368101]