2,235 matches
-
ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. Acțiunea este de: 1. rotația toracelui de aceeași parte, 2. flexia toracelui față de bazin sau invers în funcție de locul unde ia punct fix, 3. mușchi expirator. MUȘCHIUL CREMASTER Originea este pe mușchiul oblic intern, pe mușchiul transver și pe tubercului pubian. După ce au luat naștere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserția terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe ultimele VI cartilaje costale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pacientul acuză: febră mare, splenomegalie, hepatomegalie, cianoză, și are o stare generală gravă. Se pot întîlni, în această variantă și diseminări meningiene (constatate mai ales la copii de vîrste mici, sub 3 ani, în cazul infectării cu M. bovis), precum și tuberculi coroidieni, cu prilejul unui examen oftalmologic atent (Moisescu, 1977). Pe radiografia pulmonară a pacienților cu tuberculoză miliară se pot observa numeroase opacități micro și macronodulare, de diferite intensități, al căror diagnostic diferențial este deseori dificil, în lipsa unor argumente ferme pentru
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii anteriori C6-C7 și inserția pe coasta I și cupola pleurală. Mușchii scaleni înclină lateral coloana cervicală și pot participa la respirație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii anteriori C6-C7 și inserția pe coasta I și cupola pleurală. Mușchii scaleni înclină lateral coloana cervicală și pot participa la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii anteriori C6-C7 și inserția pe coasta I și cupola pleurală. Mușchii scaleni înclină lateral coloana cervicală și pot participa la respirație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7 și se inseră pe fața externă a coastei II. Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii anteriori C6-C7 și inserția pe coasta I și cupola pleurală. Mușchii scaleni înclină lateral coloana cervicală și pot participa la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai m mari acoperind, în parte, tuberculii q quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este neted - lisencefal - - prezentând regiunile auditive deosebit de în întinse în detrimentul celor vizuale, care sunt re reduse. Tuberculii quadrigemeni sunt bine dezvoltați, la n nivelul acestora, mai ales la nivelul celor posteriori, înregistrându-se variații de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spinării. Caracterele reaionale ale vertebrelor Vertebrele cervicale au: - corpul mai mic și alunait transversal, - procesul spinos scurt și bifid, - procesele transverse străbătute la bază de aaura transversală (foramen transversarium) prin care trec artera și vena vertebrală, - vârful împărțit într-un tubercul anterior (tuberculum anterius) și unul posterior (tuberculum posterius), - în partea superioară a procesului transvers șanțul nervului spinal (sulcus nervi spinalis). Vertebrele toracale au: - corpul vertebral alunait în sens anteroposterior, - procesul spinos mai voluminos comparativ cu cel al vertebrelor din alte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul feței articulare anterioare a atlasului; - o față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați postero-interni de fiecare parte; -aăurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrați; -tuberculi sacrați postero-externi (tuberculii conjuaați). Fetele laterale sunt larai în partea superioară și înauste în partea lor inferioară și prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați postero-interni de fiecare parte; -aăurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrați; -tuberculi sacrați postero-externi (tuberculii conjuaați). Fetele laterale sunt larai în partea superioară și înauste în partea lor inferioară și prezintă pentru descriere: -o suprafață auriculară (facies auricularis), în formă de pavilion de urechea situată în porțiunea anterioară și superioară, de fiecare parte; prin intermediul acesteia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lunaă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) (eminentia intercondylaris) reprezintă un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele și care este format din: - tuberculul medial (tuberculum intercondylare mediale) și lateral (tuberculum intercondylare laterale); - mica incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunahiulară, maleolă externă, situată într-un plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: -obază, care se confundă cu osul; -un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră liaamentul peroneocalcanean; -față postero-externă, sub forma unui șanț prin -care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; -ofață laterală, cutanată; -ofață medială, care prezintă de sus în jos: - suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor tibio-peroniere; - fațetă articulara
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; Inserția terminală: fasciculele formate se unesc și se inseră pe tuberculul de pe fața superioară a coastei I. MUȘCHIUL SCALEN POSTERIOR (m. scalenus posterior) Originea este pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se unesc și se inseră pe tuberculul de pe fața superioară a coastei I. MUȘCHIUL SCALEN POSTERIOR (m. scalenus posterior) Originea este pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală se realizează pe fața inferioară a porțiunii bazilare a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG AL GÂTULUI (m. longus capitis) Originea: - porțiunii verticale: este pe corpurile primelor vertebre toracice și la nivelul ultimelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG AL GÂTULUI (m. longus capitis) Originea: - porțiunii verticale: este pe corpurile primelor vertebre toracice și la nivelul ultimelor trei vertebre cervicale; - porțiunii inferioare: este pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porțiunea oblică superioară: pornește de la tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală: - porțiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4 - porțiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebre cervicale; - porțiunii inferioare: este pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porțiunea oblică superioară: pornește de la tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală: - porțiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4 - porțiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. MUȘCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI (m. rectus capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unde ia punct fix, - mușchi expirator. Inervația este posibilă prin nervii: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MUȘCHIUL CREMASTER (m. cremaster) Originea este produsă prin fasciculul lateral din mușchii oblic intern și din cel transvers precum și fasciculul medial ia naștere la nivelul tubercului pubian. După ce au luat naștere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserția terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea organelor respective. Rădăcinile subțiri sunt retezate /la răsaduri). Uneori, sunt atacate și semințele în faza încolțirii. La atacuri puternice, răsadurile de legume trebuie înlocuite
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
striuri transversal fine. Larva matură are în jur de 25 - 30 mm lungime. În primele stadii de dezvoltare are culoarea ocru, cu capul negru-închis. În ultimul stadiu capul este verde, cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]