1,983 matches
-
dispus cu Marele Armaș, care-i rânduise puștile în funcție de informațiile pe care le avea de la Marele Hăitaș. Cu puțin înainte însă de apariția fiarelor, regele zâmbi puțin stingherit și, plasând cu eleganță o mică glumă regală, se retrase într-un tufiș pentru o necesitate strict omenească, dar care nu-i ocolește nici pe împărați. Ajuns la adăpost de privirile suitei, sprijini superba armă cu trei țevi de trunchiul unui copac și începu să-și descheie pantalonii, ignorând ușoara amețeală ce o
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
cărți de poezie și-a pierdut mințile. (mică pauză) Alții se schimbă altfel. Tu ai rămas același, Costache. Țăranul oltean, cioplitorul, care confundă arta cu pământul, cu dealul pe care-l urcă până în vârf săpând. (cântecul privighetorilor izbucnește într-un tufiș care trebuie să se afle sub fereastră) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Am și eu clipe grele, de chin, de durere , când mă pierd în fața pietrei, câteodată simt cum îmi este frică, alteori îmi este teamă să nu înnebunesc, dar îmi trece. (după
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
camerei, cu picioarele goale pe podeaua cleioasă. Răcni și o zbughi afară! Contesa o privi cu înțelegere. - Biata de tine, de unde să știi tu că oamenii își fac nevoile în hârdaie, sau în oale? Tu ești obișnuită să faci în tufișuri. Ei, hai, o să te duc afară, cum vrei tu. O luă de mână și, râzând, o duse afară, în curtea din spate, unde îi recomandă un loc cu iarbă ceva mai înaltă. Disperată Silvia se hotărî să ignore privirile destul de
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
de roci tari și ascuțite, sunt expuse vederii, ca rezultat al milioanelor de ani de alunecări de teren. Cu cât cobori mai jos, tot mai uscat și mai cald e aerul. Pinii „Ponderosa”, lasă loc pinilor răsuciți și jnepenilor, apoi tufișurilor de deșert. La un moment dat simți orizontul închizându-se deasupră-ți. Poți coborî și călare pe catâri care se „închiriază” de dimineață și pleacă în grup de vreo douăzeci, pe poteca strâmtă, deseori tăiată în peretele de piatră, până jos
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
poem - / Dresate cuvinte, puse în lesă, mă urmează pe străzi, / Amușinând în stânga și în dreapta, / Mârâind ușor, / Dar fără să mai muște pe nimeni. În fiecare dimineață, îl scot la plimbare, / Îl dezleg / Și-l las să zburde în voie, printre tufișuri, / În căutarea unei iluzorii prăzi - / O pisică, un câine al străzii, / Orice nu e după chipul și asemănarea mea. Nici n-ai crede că, după atâta vreme, / Chemarea străbunilor nu mai înseamnă nimic, / Că nu mai are amintiri, / Că nimeni
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Un refugiu pentru doi oameni scăpați din brațele grele ale apei. -Nu ai o țigară? îl întreba pe Raul, fără să se gândească că nu avea de unde să aibă un pachet uscat la el. Apoi și-a strecurat privirea între tufișuri ca să descopere un pâlc de muncitori retrași la umbra copacilor, de la munca drumului, în arșița zilei. -Nu-mi dați și mie o țigară? - se ruga Ana de ei. -Dar numai Mărășești avem domnișoară, și fără filtru! Nu cred că vă place
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe malul Dunării; Stoiț Ionel (Novisad, Serbia), 1. Deșteptarea Neoplantei, 2. Tufișul de lângă bătrânul Danubius;Strungă Mariana (Timișoara, România), 1. Dunăre, Dunăre, 2. Reverie dunăreană, 3. Dunăre, templu de vis, 4. Ea trece mayestoasă, 5. Dunăre, solie de pace și înfrățire; Țene Al. Florin (Cluj Napoca, România), 1. Drumul - Danubius, 2. Pe-o
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Articolele Autorului Mi-e dor de tine, sat îndepărtat, Natalul meu Purani-sanctuar de pace , Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise pe netede cărări. Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
de minte' dintr-o carte, un anunț, o mărturie vie sau de alt gen. La 10 km de neștiuta localitate cu același nume, de fapt - a cătunului- pentru că este compus nu mai mult de 10 familii, 'ascuns' parcă prin vreun tufiș, locașul de cult se află mai aproape de satul Târgușor, la o distanță de numai 3 km. Este foarte vizitată atât de pelerinii creștini cât și de cei mai putin, datorită așezării ei miraculoase pe dealul cel mai înalt din ținut
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
moară câinele nostru drag. Calul îl simțise. Noul stăpân îi dăduse drumul din lanț socotind că nu mai are putere să plece. Dar câinele și-a adunat ultimile puteri ca să vină acasă și nemaiputând să meargă, a căzut lângă acel tufiș. Tata l-a luat în brațe, l-a mângâiat și l-a adus acasă. Nu mai voia să mănânce, parcă înțelesese că el trebuie să dispară. S-a uitat la noi cu înfrigurare, dar și cu blândețea dintotdeauna, cu duioșie
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
Și-un cântecel cu vrajă Prinde a se naște În această oază Unde-o turmă paște Și copacii-s falnici Încărcați de floare În zăvoi prin lunci Cântă o privighetoare Colo-n luminiș Ochiu' ți-l încântă Căci lângă un tufiș O dulce fată cântă Culegând o floare Ea calcă ușor Plină de candoare Pe moalele covor Eu ușor m-apropii Cu pasul tremurător Asemeni unei stafii Și o sărut ușor Dar ea uitându-se timidă Și-n spăimântată foarte Voia
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
de despărțire pe care le putea visa. Un singur lucru i-a reproșat Preda totdeauna: că nu l-a lăsat pe el să plângă pe stradă în voie, că l-a luat de mână și l-a ascuns în spatele unui tufiș, să nu-l mai vadă nimeni, că i-a fost, adică, rușine de lacrimile lui. "Lui - glonțul dragostei i-a ars inima, prăbușindu-l peste lungi scrisori de iubire în care se dăruia, fără să-i pese că se pierde
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
liniștea cădea tot mai grea, nici macar răzmerita nu se mai aia în direct la tembelizorul omniprezent că un zeu egipțian pe hotarele patriei, nici mieunatul, nici nechezatul nu sporeau încremenirea, basca lătratul mioritic, inutil și el, cuveitul și sadamii și tufișurile zăceau în nemișcare, stelele străluceau pe cerul senin senin și etern etern și doar pîrîul se lovea de pietrele lustruite și bolborosea ceva în barbă, făcîndu-ne să ne înfioram de grozăviile colorate cu antrax în cartea cu povești de pe vremea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
le făcuse cinste un individ aproape dubios, pentru că nici nu le pipăise, nici nu le făcuse avansuri și nici măcar nu răspunsese la semnalele lor discrete și la naivitatea cu care l-au întrebat, la plecare: Precis nu vrei ceva-n tufiș?! Și așa s-au născut acele șlagăre nemuritoare: Fetele vor în tufiș, Ce vrei să-mi faci cu măciuca, Tu ce tot te uiți cruciș, A venit cucul la cuca, Mă ia noaptea pe la spate, Aoleo, da' o ai mare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
nici nu le făcuse avansuri și nici măcar nu răspunsese la semnalele lor discrete și la naivitatea cu care l-au întrebat, la plecare: Precis nu vrei ceva-n tufiș?! Și așa s-au născut acele șlagăre nemuritoare: Fetele vor în tufiș, Ce vrei să-mi faci cu măciuca, Tu ce tot te uiți cruciș, A venit cucul la cuca, Mă ia noaptea pe la spate, Aoleo, da' o ai mare, Mașină cu patru roate, Mi-am tras-o tare la mare. Ideea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
să știu cât este ceasul, și apoi căutam pe măsuță biletul de la mama, în care ne scria instrucțiunile pentru ziua aceea. Azi, mama scria:” De trei săptămâni curca nu mai ouă acasă. Urmărițo! Vedeți că are obiceiul să meargă în tufișurile de pe margini din Dadeșu “. Era palpitant. Trezeam frații. Mâncam ceva în fugă și ieșeam în curte. Deși era prânzul, adică umbra salcâmului era la baza trunchiului mărului, pâcla de ceață nu se ridicase de pe Dadeș. Prima dată dădeam să mănânce
CURCA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356941_a_358270]
-
un mărăcine. Noi, cu mâinile strașină să nu ne intre soarele în ochi, am așteptat un sfert de ceas, care ni s-a părut cât un”car de vreme “, Când a ieșit, am lăsato să plece și noi ... țuși în tufiș. Acolo minune, un cuib, frumos construit, cu douăzeci de ouă mari, pistruiate. Eram în culmea fericirii. Le-am adunat în poală și victorioși, de parcă cucerisem Roma, ne-am îndreptat spre casă. Sera, mama ne-a sărutat și ne-a făcut
CURCA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356941_a_358270]
-
fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt umed și rece bătea dinspre mare, ducând în stepă melodia visătoare a valurilor care fremătau de-a lungul țărmului și foșnetul tufișurilor din apropiere. ...Umblă și privește în jurul tău, iar când te-ai săturat de privit, culcă-te și mori( Maxim Gorki). -------------------------------------------------------------------------------- Referință Bibliografică: Băiete, acum ești matur / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
cum seamănă veverița cu o pisică! Numai că e mult mai mică decât aceasta, în schimb are o coadă mare și stufoasă pe care o mișcă neîncetat dintr-o parte în alta. Și cât de zglobie a țâșnit dintr-un tufiș, cățărându-se repede repede într-un brad înalt de pe crengile căruia a trecut fără nici un fel de dificultate în bradul următor, până când a pierdut-o din ochi. Rică porni din nou la drum închipuindu-se nici mai mult nici mai
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Fundeni aveau o sclipire fantomatică ce te înfiora. Câmpurile de gunoaie se întindeau înspre București, tăcute, pieptănate de vânturile itinerante ale nopții de vară. Locurile aveau ceva mortuar, fioros; nici măcar javrele fără stăpân și fără de speranțe nu se aventurau printre tufișurile acestor câmpuri, ce semănau cu niște cimitire de sinucigași. Mamulea și Francisc discută de-ale lor și, in treacăt, aflăm că toată lumea știa cine era tatăl Marucăi: Ajutându-se de hârleț, Mamulea sări sprinten din groapă. Era un om de
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
Chiar și regele m-a luat la întrebări. - Sper că acum nu te urmărește nimeni! Balaurul ridică unul dintre capete, adulmecând aerul umed al nopții. Mâncarea asta acoperă alte mirosuri. Ai dat de vrăjitoare? Regele își pipăi sabia, ascuns printre tufișuri. Se apropie mai mult de gura peșterii, ca să nu-i scape nimic din ce se petrecea între balaur și tânărul slujitor. - Vrăjitoarele se adună la palat numai dacă regele le cheamă. Nu am aflat încă unde locuiesc cu adevărat. Unii
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
că tocmai te supune la probe, madam ,,Einstein”, așa că păstrează-ți cumpătul,dragă!” Din acest moment încep să devin atentă, să nu mai fiu luată pe nepregătite. Nu aștept prea mult, când aud un scâncet ca de copil și din tufișul din spatele colinei țâșnește una din pisicile bătrânei, urmată de un motan negru, cred că un vagabond îndrăgostit. Pisica era de rasă persană, un exemplar superb. Realizez, că zgomotele erau reale de această dată și nu create, cum crezusem. Îmi spun
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
și doamne, îmbrăcați elegant. Ospătari cu tăvi lungi, tixite de bunătăți, mișunau printre mese. Atâta puteam noi vedea de mai jos, adică de la nivelul nostru... Promenada era mai înaltă, iar noi copiii mai mici, mai la vale, prin iarbă și tufișuri, adulmecam mirosurile îmbietoare ale bucatelor de pe mese. Mai adia câteodată un miros de ceva tare bun... iar nouă ne lasa gura apă! Veselia era întreținută și de o fanfara militară. Muzică bună, valsuri la modă, de la „Valurile Dunării” a lui
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
ne atârna burțile într-o parte, fiind copii gospodari ne-am gândit și la „ziua de mâine” și cum drumul spre școală trecea prin parc pe lângă păduricea amintită, am dus multe tăvi cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
imaginile pe-ntinsa mare... Arma fricii Apar fantomele din ziduri cenușii În cercuri dansând în orele târzi, Gândul trimite săgeți de durere Nimerind câte-un măr sau o părere. Apar fantomele din vitralii furiș Precum iepurii speriați de umbră din tufiș, Eu păzesc castelul din spațiu atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]