825 matches
-
înfipt cu putere, brusc, dinții ascuțiți în palma șintărului. Acesta, luat prin surprindere și urlând de durere, a prins fulgerător animalul cu ambele mâini, l-a ridicat deasupra capului și icnind din toate măruntaiele l-a repezit cu o forță turbată spre pământ. Puterea izbiturii a fost atât de violentă, încât pentru câteva secunde pisica a rămas inertă pe solul uscat, presărat cu pietriș. Un firicel de sânge se scurgea din botișorul traumatizat, înroșind pământul. Cu un efort incredibil, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fiecare seară, ci s-a năpustit ca o brută, direct prin geam. Domnișoarele au încremenit de spaimă, fiindcă fiara urla ca scoasă din minți și, dacă nu ar fi duhnit atât de strașnic a samahoncă, ar fi crezut că a turbat. După ce le-a scuipat pe amândouă și le-a zgâriat până la sânge, s-a aruncat asupra eucaliptului din care, într-o clipă, n-a mai rămas nici o frunză, atât de grozavă a fost furia bețivului. Gelozie, nu a fost altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deși de semn opus. Una era aceea a lui Roger Câmpeanu, care asculta vociferările directorului și deodată, fără a-l preveni, izbucnea cu o vehemență care o întrecea pe aceea a interlocutorului său: — M-ați înnebunit, domnule director, m-ați turbat, așa nu se mai poate, pur și simplu nu-se-mai-poate. Pe mine să nu mai contați, căutați-vă altul! Se întâmpla uneori ca tocmai atunci să intre în birou cineva din afara redacției, un neprevenit care, contrariat, întreba în șoaptă: — La cine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cărbunele conține fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice. Cenușa este rezultată în exclusivitate din combustibilii solizi. Proporția sa variază între 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu arderea mai completă) și 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă). Cenușa se compune din: “*” compuși minerali puternic înglobați în masa cărbunelui. În această categorie sunt cuprinși compușii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu și/sau sulf; “*” impurități (cenușă mecanică) provenite din roca în care se află înglobat zăcământul. Cenușa rămâne
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
vezi dumneata, preferințele, nu prea ascunse și mărturisite ca În glumă, ale soțului pentru femeile cu pielea pigmentată.) A fost ceea ce se numește un coup de foudre! Tot restul verii și toată toamna a colindat prietenul meu, ca un câine turbat după cățele, orașele și târgurile din Moldova, după câteva vagi indicații ce avea despre fetișcana tuciurie, fata portarului de la o fabrică dintr-un târguleț oarecare, pe care o și luă de nevastă, o plimbă peste ocean, Îi făcu vilă la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la bufet, coniac, i-a sărutat mâna, a mân gâiat-o; se Încălzise bine. Costică o chema mereu sub scară să o Îmbrățișeze, dar ea refuza. La ora 12 noaptea s-au dat jos măștile. Râsul a fost homeric, dar Costică turba de necaz: Ptiu, fir ai a dracului! Tu erai?“ Ca bărbat, Constantin Beldie n-a fost ușă de biserică! A cu nos cut viața din plin și recomanda și altora același lucru. De aceea amintirile sale sunt atât de atrăgătoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Haideți dornici în arene... Blânzi soldați fără de arme și cu lanțuri ferecați... Azi cădem în cruntă luptă cu lei, tigri și hiene... Ochi și suflet către ceruri cu mândrie ridicați! Sună cornuri și cimbale... se ridică bariere... Fiare crunte și turbate de prin tainiți se răpăd Sus cu gândul Frați de Cruce, pentru Cer la revedere: Să cântăm suprema rugă în al nostru trist prăpăd... O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, de pe tronu-ți blând privește, Către ceata din arene, ce-ți
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Acu', la Stambul, e liniște. Ciuma să trăiască! Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții "că-s turbat"... "Turbato?!" Nooo! protestează Don Batista, păturindu-și sculele. Vitoria! Coraggio!... Eroico! se înclină el și dă să-i sărute dreapta, dar Ștefan și-o retrage. Ce-s eu, față bisericească?! Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râs. Să fii văzut atunci ochi boldiți și guri căscate... Câțiva au pus mâna pe săbii, dar le-au băgat repede în teacă; cetatea era înconjurată de vitejii mei. Când a fost vorba să înapoieze pământurile hrăpite cu japca... Dumnezeule! Turbaseră! Au încercat vechile lor figuri: cu pumnalul, cu otrava, cu borșul... Prea târziu! Toată Moldova se adunase în jurul meu. Au strigat după oaste străină. A venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și-o labă cu gheare i-a zgâriat adânc fața. Cu tot tratamentul medical acordat, a rămas până-n ultimele zile ale vieții cu o lungă cicatrice lângă urechea dreaptă. De atunci nu se mai apropia decât tatăl de el. Parcă turbase, așa era de furios. Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-au băgat și i-au oprit pe descreierații ce voiau să mă azvârle în groapa de fântână săpată de curând. Veni și Gheorghiță de la cai și povesti și el că, cel mai înverșunat era văru-său Ion care parcă era turbat, striga la frate-su „dă-i la cap, Gheorghe, aruncă-l în groapă de viu, să se sature de pământ”, urla cât putea Ion al Mariței. Ion Barzu și oamenii lui i-au prins de brațe și i-au domolit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Tatăl prea sever, mama fără efuziuni sentimentale îi creează nevoia de a căuta refugiul afectiv în altă parte, la mătuși sau prin străini. Când băiatul e mușcat de un câine, părinții nu-i fac tratamentul antirabic: „A socotit probabil că turbat din născare eram eu, deci eu cel vinovat, nu bietul animal.“ Departe de a-și judeca familia, Negoițescu rememorează scenele din copilărie din perspectivă pur estetică și cu bucuria evenimentului insolit. La școală mediocru până târziu, la sporturi leneș, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ca teren de joacă, deși circulația nu era de neglijat. O dată, m-a mușcat rău de pulpa piciorului un câine necunoscut și mult m-am mirat întotdeauna, apoi, că părinții nu m-au supus tratamentului antirabic: au socotit probabil că turbat din născare eram eu, deci eu cel vinovat, nu bietul animal. De apartamentul nostru și de colocatari nu-mi prea amintesc - mai țin minte doar bucătăria, pentru că mama pregătea acolo des scrumbii la grătar, de-mi lăsau gura apă. Port
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Grecu S.Daniel Guțu Gh.Andreea Luca I.Ioana Murguleț J.Bogdan Petru Negru V.Gabriela Onea O.Ancuța Poghircă I.Loredana Elenă Prepelița I.Lăcrămioara Smaranda Rînzescu V.Irina Ruja E.Remus Scîrlat V.Mădălina Simion I.Laura Liliana Turbatu D.Dana Țâmpu L.Alina Țocu P.Ștefan Zărnică V.Ramona Ibidem Clasa a XII-a Filologie 2 Acasandri P.Corina Afloroaei I.Victor Andrei Bălan J.Ionuț Cazan I.Gianina Mihaela Căpraru M.Mihaela Loredana Chiriță T.Angela Ciobanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Profesor 53. Popovici Alină Elenă Profesor 54. Săcăleanu Costel Profesor 55. Stan Robert Profesor 56. Szekeres Valeria Profesor 57. Talașman Adrian Profesor 58. Talașman Elenă Profesor 59. Tănasi Lavinia Lăcrămioara Profesor 60. Teclici Daniela Profesor 61. Țipordei Irina Profesor 62. Turbatu Dana Profesor 63. Ursache Manuela Profesor 64. Vasluianu Constantin Profesor 65. Zugravu Angela Profesor 66. Ambăruș Gică Administrator financiar 67. Ungureanu Cristina Secretar-șef 68. Popa Elenă Laborant 69. Popa Claudia Laborant 70. Stoica Gabriel Analist 71. Chetran Ioan Manuel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în situația de a fi rivalul tatălui său, toți o iubeau cu patimă. Henri de Laval se întâlnea adesea la ea cu tatăl său, ducele de Laval; rezista și nu se dădea dus, ceea ce îl făcea pe bunul duce să turbeze și, cum era un om de spirit, îi scria Doamnei Récamier în chipul cel mai agrea bil din lume: „Fiul meu este el însuși îndrăgostit de dumnea voastră, despre mine știți că sunt; este de altfel soarta celor din neamul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sud. Forța lui este mult diminuată de zidul gros al munților care ne protejează. Apariția lui ne-o anunță norii goniți cu putere, precum și vuetul sinistru al codrilor de deasupra satului. Prin temperatura lui ridicată topește zăpada și uneori e turbat încăt frânge or desrădăcinează copacii. Tot cam de pe acolo ne vine Austrul, câteodată aspru și rece, alteori cald și uscat, ca și Guranul. Și în sfârșit tot local suflă și vara și iarna Sorețul . Dacă vom mai arăta că dintre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rău scroafei, așezând-o cu gândul, bucăți pe jăratec. și de la gând la faptă a fost puțin. "Părinte, zice unul, am văzut un câine care a mușcat scroafa; ar fi bine s-o tai cât mai e timp ca să nu turbeze!" Popa nu se îndura să facă treaba asta iar preuteasa nici nu voia să audă. Văzând ei că împotrivirea e prea mare l-au rugat pe agentul sanitar să înfingă un ac în spatele gâtului scroafei. Scroafa, în urma “mușcăturii" a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lăsăm să moară creștinește când o cuprinde-o cu totul!" Iar cu totul, aproape o săptămână "turbăciunea" a trecut spre cele veșnice sub formă de fripturi, sarmale, răcituri. și cum preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când Mișa a divulgat popii secretul acesta a râs de nu mai putea și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fier, în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
se poate relua fără poluarea mediului. S-ar părea că descompunerea apei în hidrogen și oxigen, se poate produce și sub acțiunea directă a luminii solare. c. Renunțați total la arderea combustibililor fosili (gaze naturale, derivați ai petrolului, cărbuni și turbă), la arderea lemnelor, a resturilor vegetale, a combustibililor preparați din vegetale, la arderea țigărilor și a lumânărilor. Pentru arderea lor se consumă oxigen și din arderea lor rezultă oxid și bioxid de carbon. Oamenii folosesc focul pentru prepararea hranei de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
un an de zile, plus taxele pentru avize. Avizele, taxele și birocrația constituie o frână în calea progresului și favorizează derularea apocalipsei. Dacă conducătorii omenirii vor înțelege și vor accepta utilizarea energiei solare în locul combustibililor fosili (gaze naturale, petrol, cărbuni, turbă), a lemnelor, a deșeurilor vegetale, a combustibililor extrași din plante și din animale (seu, grăsime), se poate opri distrugerea condițiilor de viață de pe pământ, prin poluare cu oxid și bioxid de carbon și prin epuizarea rezervei de oxigen. 3.2
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
d. Din utilizarea energiei solare nu rezultă nici un fel de deșeuri sau reziduuri, deci nu poluează mediul înconjurător, mediul de viață al ființelor vii. 3.2.1.5. DE CE TREBUIE ABANDONATĂ (RENUNȚAT LA) ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI (GAZE NATURALE, PETROL, CĂRBUNI, TURBĂ), LEMNELOR, DEȘEURILOR VEGETALE, COMBUSTIBILILOR EXTRAȘI DIN PLANTE ȘI DIN ANIMALE Trebuie renunțat la arderea combustibililor fosili, lemnelor, deșeurilor vegetale, combustibililor extrași din plante și din animale pentru că: a. Pentru arderea lor se consumă oxigen. b. Din arderea lor rezultă oxid
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
și intensifică desfășurarea ei, prin: A. Oprirea generatorului (producătorului) de oxigen, prin: tăierea copacilor (defrișarea pădurilor), prin lăsarea în paragină (necultivat) a terenurilor. B. Mărirea consumului de oxigen, prin: B.1.Arderea: combustibililor fosili (gaz metan, derivați din petrol, cărbuni, turbă), a lemnelor, a deșeurilor vegetale, a combustibililor extrași din vegetale, în autovehicule, în termocentrale, în electrocentrale, în procese industriale, în sobe casnice și centrale de apartament, la aragaze. B.2. Arderea lumânărilor. B.3.Prin fumat. Cantitatea de oxigen disponibilă
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
lat. de, engl. to cu sensul ablativ de referire la ceva. Astfel sl. delo este treaba pe care o face cineva; în rom. treabă primele două consoane reprezintă reducerea a două cuvinte silabă din tarabă, cf. tărăboanță și roabă; a turba și rabie; a derege, a drege și a regla; înalt, arbore și sl. derevo „copac“, rom. tărie „înălțime, altitudine“. Baza lichidă, în variantele l/r/zero, a generat prin afixare forme precum alpis - oros - gora - mons „munte“. Unul dintre derivate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]