11,705 matches
-
Pentru acest scurt spectacol, dansatorii se antrenează pe tot parcursul anului și își pregătesc cu minuțiozitate carele alegorice, dar și exoticele costumații. M. D. M. Întrecerea „corăbiilor deșertului” l Localitatea turcă Selcuk, magnet pentru turiștii din toată lumea În secolul XXI, turcii, unul dintre cele mai războinice popoare din istorie, se mândresc cu organizarea luptelor între cămile, cunoscute încă din vremurile glorioșilor sultani. Acestea reprezintă și astăzi spectacolul favorit al locuitorilor din vestul Anatoliei, localitatea Selcuk, situată pe malul Mării Egee (în locul unde
Agenda2006-08-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284789_a_286118]
-
cele mai multe firme, respectiv 22, au fost înființate de italieni, lor urmându-le germanii cu 19 firme, austriecii cu nouă firme, francezii cu cinci firme, nord-americanii cu trei firme și belgienii, elvețienii, luxemburghezii, englezii, olandezii, sirienii, sârbii, slovenii, spaniolii, suedezii și turcii cu câte-o singură firmă. Și tot potrivit tradiției, germanii sunt pe primul loc în ceea ce privește participarea străină la capital - 24 070 369,86 USD. Lor le urmează americanii cu 244 543,83 USD și francezii cu 131 829,71 USD
Agenda2006-09-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/284796_a_286125]
-
L-a antrenat pe Eusebio, l-a învins pe Pele și și-a câștigat primul apelativul de „Mister”. Este timișoreanul Elek Schwartz. Japonezul care este la un pas de seppuku, francezul de o sexualitate incertă pe care îl încearcă leșinul, turcul aflat în pragul infarctului. Sunteți familiarizați, cu siguranță, cu pitoreștile personaje ale clipurilor ce fac publicitate unor carduri bancare, ilustrate cu imaginea unor celebrități mondiale. Adică, în ordinea pomenită, Nadia, Ilie Năstase și Hagi, confundați de japonez, de croitorul francez
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
Seimanu, îndemnând preoții să colaboreze pentru îngrijirea răniților în luptă: „Reverenzi domni preoți ai tractului Ciacovei! Frații noștri de un sânge cu noi, din Țara Românească, de un timp încoace se luptă crâncen pentru eliberarea creștinilor de sub jugul tirănesc al turcilor și se sângeră, deci cu inima simțitoare, doamna Iulia Rotariu născută Drăghici, dară și din semn de umanitate, la o colectă de scame, de cârpe de fâșii și după putință și în bani de ajutor să le stăm ne provoacă
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
a se ascunde de persecuția romană, de aceea, bisericile creștine din Goreme (ceea ce înseamnă „nu (ne) puteți vedea aici”) și orașul vecin, Urgup, sunt printre cele mai vechi din lume. Goreme este, de fapt, numele pe care l-au dat turcii arealului creștin de la Cappadocia, însă peste tot este afișat numele Cappadocia, fiindcă acesta atrage de sute de ani pelerinii și, mai nou, turiștii. Muzeul în aer liber este de fapt un complex domestico-monastic. O dată cu prigoana creștinilor, Cappadocia s-a umplut
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
cel spitalizat. În ceea ce îl privește pe Daniel P. , nu poate fi vorba de legitimă apărare, pentru că nu a fost lovit l Întrucât nu li s-a permis ieșirea din țară, pentru că nu aveau viză de intrare în Serbia, doi turci au încercat să iasă ilegal, fiind reținuți de polițiștii de la Lunga, la mai puțin de trei sute de metri de frontieră. În seara zilei de 10 iunie, un paznic la o fermă de animale a anunțat oamenii legii că două persoane
Agenda2006-24-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285058_a_286387]
-
berberilor din Matmata, ruinele Cartaginei sunt mărturiile unei culturi de peste 3000 de ani. Țara a fost încă din cele mai vechi timpuri locul de întâlnire al Orientului cu civilizația mediteraneană. A fost martoră trecerii fenicienilor, romanilor, vandalilor, bizantinilor, arabilor, spaniolilor, turcilor și, în final, a francezilor. Au venit ca fugari sau aventurieri, să cucerească sau să pretindă, războinici sau misionari, comercianți sau agricultori, fiecare lăsând o parte din povestea lor în piatră sau mozaic pe dealurile Cartaginei sau la marginea Saharei
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
necunoscuți, siluindu-mă. Străinule! Ucigașul pădurii Străinul cu fața lată Cu nume de iarbă verde Urcat În scrânciobul puternicilor zilei A pus drujbele pe pădurile Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
nu s-a vorbit mai puțin decît în vremea noastră despre Cer. Chiar în hulitul secol al nouăsprezecelea, Napoleon III făcea războaie împotriva intereselor sale, pentru o ideie; pentru a apăra libertatea țărilor mici. Cînd Ștefan cel Mare lupta împotriva Turcilor, avea sentimentul că-și apără țara dar și toată creștinătatea, împotriva unor păgîni. Cruciadele se făceau poate nu numai pentru a libera Sfîntul Mormînt -, dar se făceau mai ales pentru asta. Acum vreun an și jumătate, auzeam spunîndu-se, cu seriozitate
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
din romanele istorice. Cartea Șoaptelor va rămâne una dintre marile cărți ale genocidului armean, parte din scrierile sfinte, ca proclamația profetului distrugerii care prevede capitole din elegia poporului său, încearcă să înțeleagă secretul existenței străbunilor săi, urmărește masacrele comise de turci, grozăviile care se petrec în convoaiele deportaților, toate scrise într-o limbă reținută, cu o durere care frânge inima. Scriitorul încearcă să explice sensul întâmplărilor și de ce acestea se exprimă în șoaptă, și nu în țipăt. Paginile cărții scriu o
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
să raportezi, la fel de bine ca și la preparatul băuturii, ți-am cerut un whisky și tu cemi dai?! Dar jur, nu are apă! Sunteți primul client care ne reproșează asta. Și eu cred că nu-i de la mama lui... de la turci îl aducem. Nu prea rentează. La început, clienții au fost curioși, dar a doua oară nu au mai comandat, s-au întors la rachiurile noastre. Dar nu vă supărați, sunteți de la...? Măi băiatule, ți-ai greșit cariera, serios, nu te
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ar fi trimis o circulară prin care solicita autonomia teritorială a comunei și dacă nu s-ar fi constituit organizația locală a FSN, care a solicitat sprijin de la județ. Petrache nu a venit, era la București sau, dacă nu, la turci. Două sau trei drumuri a făcut Petrache la turci, a încărcat mașina cu rulmenți și pastile vidia, Dumnezeu știe ce sunt alea, și s-a întors cu blugi. A umplut nevastă-sa Combinatul...În orice caz, a scos bani frumoși
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
teritorială a comunei și dacă nu s-ar fi constituit organizația locală a FSN, care a solicitat sprijin de la județ. Petrache nu a venit, era la București sau, dacă nu, la turci. Două sau trei drumuri a făcut Petrache la turci, a încărcat mașina cu rulmenți și pastile vidia, Dumnezeu știe ce sunt alea, și s-a întors cu blugi. A umplut nevastă-sa Combinatul...În orice caz, a scos bani frumoși, pe care i-a transformat în valută. Nu-i
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
duc la ei pentru că nu îmi cer nici un buletin, nu-mi cer socoteală, nu-mi cer nimic. Eu le dau euro, ei îmi dau lei. Simplu, fără chitanță, fără nimic. Intru. Ca de obicei, dincolo de geamul securizat stau cei trei turci, probabil frați, afacerea fiilor cred, care au zis că ei sunt deștepți și că nu au de ce să plătească statului român din banii pe care ei îi muncesc. Fiecare dintre ei a primit un nume de la mine. Puștiu - cel din stânga
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de la Baia și cu Matei Corvin, cu care s-a împăcat. A avut contacte cu Senatul Veneției, hanul tătarilor, cu marele cneaz al Moscovei, al Lituaniei, cu Papa de la Roma și alți principi creștini. Pentru a lupta cu succes împotriva turcilor s-a apropiat de Uzun Hassan, hanul turcoman din Persia. Legăturile de familie cu țarul Moscovei au întărit și mai mult relațiile politice mai vechi. Ideea necesității de solidarizare a țărilor creștine împotriva pericolului otoman, a determinat pe domnul Moldovei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la Dunăre(1396), au devenit o amenințare pentru Țările Române și pentru statele Europei Centrale. Stabilirea turcilor aici, a inaugurat pentru români “lungul și durerosul șir al luptelor pentru apărarea ființei statale, etnice și religioase”. În această situație transmiterea cât mai rapidă a știrilor devenise o necesitate vitală. În caz de primejdie, știrea era transmisă cu repeziciune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Țării Românești și Moldovei la Istambul “capuchehaia”, care asigura legătura permanentă cu conducerea otomană. După apariția acestei funcții, s-a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii pe care Poarta îi va trimite cu scrisori adresate Principelui, nu vor trece Dunărea, ci se vor opri pe malul opus al acelui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița Moldovei. Tratatul încheiat în 1529, între Moldova și Turcia prevedea: “Turcii pe care Poarta îi va trimite cu scrisori adresate Principelui, nu vor trece Dunărea, ci se vor opri pe malul opus al acelui râu, dând depeșele în mâna guvernatorului de Galați, care le va trimite Principelui și asemenea se vor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și răspunsul de la acesta”. O perioadă îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță îi ieși în cale sosind în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și de cai”. În continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia este luată de la turci și anexată temporar de Austria
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia este luată de la turci și anexată temporar de Austria(1718), iar Moldova de nord este cedată de Poartă Imperiului habsburgic(1775). Cu toate acestea, pe vremea habsburgilor (1718-1739) și fanarioților (17111821), au loc schimbări pozitive, inclusiv în organizarea și funcționarea serviciului poștal. În Oltenia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost folosită și înaintea secolului al XVIIIlea. Cronicarul Ion Neculce, în ,,Letopisețul Țării Moldovei”, arăta că: "Antonie Vodă ține menzilul din Ștefănești păn în Camenița"(Antonie Ruset Rosetti, 1675-1678), în urma obligațiilor ce căzuseră asupra țării după cucerirea Cameniței de către turci, printre care și asigurarea unei comunicații cu noua posesiune din Polonia. Aceste obligații au continuat și sub Duca Vodă (Gheorghe Duca, 1678-1683): "Atunce era greu în țară, pentru zaharale și meziluri la drumul Camenițâi și cheltuială cu schimbatul pașilor din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sunt acum părăsite, schimbate în pustiuri, căci toți sătenii au fugit, și numai la oarecare distanță de drumurile mari țara este locuită". Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, comerțul a rămas monopolizat de Poartă. Numai produsele care nu trebuiau turcilor puteau fi exportate în alte țări vecine. Abia după anul 1774, când Rusia reușește să impună Turciei slăbirea monopolului, Moldova a putut face comerț peste graniță, să exporte vite, porci etc. și să importe pe scară mai largă, aducându-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]