5,540 matches
-
ne-a sosit probabil din greșală, am găsit și o poezie. Neștiind cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
Popescu, Codlea) * Că un fel de reparație, adaug lângă textele de rândul trecut poemul întoarcerea acasă, descoperit într-o scrisoare mai veche, din 8 noiembrie 2008: "Către sat plopii sprijină/ tremurând și subțiri/ fierbințeala amiezii/ pașii lipăie în praf/ că turme de cuvinte/ trec prin sita amintirii/ Copile asculta/ cum din lințoliul pădurii/ cresc apele repezi/ ce vor înecă nisipul luncii/ și rădăcinile uscate și arămii/ odată cu visele noastre/ într-o năvalnica creștere/ spre cantul de argint/ al nopților cu luna
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
Simona Vasilache Să fii miop e, potrivit unei credințe care vine de prin Renaștere, o binecuvîntare. Miopii au suflet bun. Să fii, însă, un miop adolescent poate da coșmaruri. Ironiile, glumele, aceleași care-i ating, din mersul turmei, pe liceenii buni la carte, înfloresc în cîrca dioptriilor multe. În spatele lor, însă, e o lume cît o mansardă, unde retortele și cărțile sînt complicate cîmpuri de experiențe. Ale cuiva tînăr, rezistînd prin pasiune extracurriculară, am spune azi, unei școli
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
Actualii guvernanți ne-ar vrea somnolenți, incapabili de reacții, docili, toropiți într-un non-combat care să le permită să jefuiască fără să li se opună cineva. Democrația înseamnă orice altceva, dar nu liniștea spre care ne dirijează, ca pe-o turmă de oi rătăcite, strategii pesedisto-liberali. Atunci când ai de-a face cu hoți și cu escroci, atunci când vezi cu ochiul liber că se pune la cale o imensă trădare națională, numai de liniște nu-ți arde. Vladimir Tismăneanu atrăgea atenția asupra
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
obrazul ca jăratecul... Ce ați rămas așa, flăcăi? Nu credeți că povestea lui Pâcu îi și o povață pentru cei tineri? Aveți grijă, băieți! Nu lăsați fimeia s-o apuce mâncărimea, că pe urmă...vorba ceea: „Mai ușor păzești o turmă de iepuri decât o fimeie.” Si acum gata cu poveștile! La culcare, până nu vă apucă și pe voi mâncărimea... Ploaia a pornit pe neașteptate. La început, ca o burniță, dar încet-încet s-a întețit. Cărăușii au mântuit cu greu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
discută cu celulele pielii mele, când te mângâi stropii salivei tale care caută stropii salivei mele când te sărut picăturile pflügge schimbate în declarații de dragoste jumătățile de secunde împrietenite. o apropiere de lucruri mici face bine unei relații. mica turmă nouă în primul loc: mai bine întoarce-te acum în grădina suspendată a dragostei tale, pe care iubitul tău a mai numit-o și giuvaierul-prințesei-luo-na, mergi înapoi în acasa ta, în giuvaierul tău, primejdii pot apărea în jurul grădinii tale, se
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
înapoi, mulți dintre însoțitori te vor părăsi nu pentru că nu au jurat să nu o facă, ci de frică, de oboseală sau ca să te vândă condu cătorilor oștirilor dușmanilor tăi. nouă în al cincilea loc: bucuria revine în mica ta turmă, seara pescuiești, în acvariul tău cât un aparat de fotografiat, un guppy cu mustăți și codiță portocalie, pe care îl înfigi într-un ac de brad și îl frigi, toți însoțitorii tăi se înfruptă pe cinste, te pomenesc, îți mulțumesc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
din île du jardin oftează îngrijorate și încep să se roage ca taurii puternici să găsească o soluție benefică pentru toată grădina suspendată a dragostei tale. șase în al doilea loc: din lacul kanas se ivește un abur care învăluie turma de tauri, purtând o către munte, tu nu mai vezi ce se întâmplă o vreme, nu mai auzi nimic, nu știi ce înseamnă aproape sau departe, coeziune sentiment straniu pentru tine acasă, în cuibușorul tău curat și aranjat. un pui
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la apus se oglindește în lacul kanas, în lumina lui care din portocaliu trece, încet, încet, în verde, imaginea strălucirii focului de deasupra focului, cei doi sori încep să se înghită unul pe celălalt, pentru a face loc întunericului, zărești turma ta de tauri născuți din dudele aurii cum se întoarce, sătulă, în grădina suspendată a dragostei tale, trăgând după ea o bucată uriașă de câmp, cu iarbă grasă, înaltă, în partea din față, și cu alt fel de plante, aurii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de-a fost vreodată cale / Ea s-a prefăcut în vale, / S-a umplut de spini și scai / Că de urmă nu-i mai dai. De-i cărare undeva / N-o mai știe nimenea, / Că-i pierdură urmele / Ciobănași cu turmele, / Și-i pierdură semnele / Pădurari cu lemnele.// În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu-i... MAMA (încet, parcă ar rosti un descântec): Nani, nani, copilaș / O poveste spune-ți-aș, / O poveste-n cântec tragăn / Ca să-mi crești voinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
copăcei? OMUL: Da, e adevărat. MICUL PRINȚ: Aha! Îmi pare bine! Atunci înseamnă că mănâncă și baobabi. OMUL: Cum să mănânce baobabi? Baobabii nu sunt copăcei, sunt niște arbori cât bisericile de mari, și dacă ai lua cu tine o turmă întreagă de elefanți, turma asta nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. MICUL PRINȚ: Ha, ha! O turmă de elefanți! Ar trebui puși unii peste alții, jur-împrejurul planetei mele, și nici atunci n-ar încăpea. Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
adevărat. MICUL PRINȚ: Aha! Îmi pare bine! Atunci înseamnă că mănâncă și baobabi. OMUL: Cum să mănânce baobabi? Baobabii nu sunt copăcei, sunt niște arbori cât bisericile de mari, și dacă ai lua cu tine o turmă întreagă de elefanți, turma asta nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. MICUL PRINȚ: Ha, ha! O turmă de elefanți! Ar trebui puși unii peste alții, jur-împrejurul planetei mele, și nici atunci n-ar încăpea. Vezi, ți-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Baobabii nu sunt copăcei, sunt niște arbori cât bisericile de mari, și dacă ai lua cu tine o turmă întreagă de elefanți, turma asta nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. MICUL PRINȚ: Ha, ha! O turmă de elefanți! Ar trebui puși unii peste alții, jur-împrejurul planetei mele, și nici atunci n-ar încăpea. Vezi, ți-am spus că ai îmbătrânit. Ai uitat că baobabii, înainte de a crește mari, încep prin a fi mici. OMUL: Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a trebuit vopsită. Ne-o lovise calul unui brănean, de fapt, nu tancul. A sărit cu picioarele pe parbriz. Mă rog. Asta e mai puțin important. Cum am plecat, era dimineața, frumos de tot, și aproape de Poiana Mărului am văzut turmele cu bivoli care stăteau în luncă. Și ajungem într-un sat, nu-mi mai aduc aminte cum se numea. La fiecare poartă din asta în stilul săsesc, în față erau câte doi-trei porci așa, sau scroafe cu purceii. Fac, iete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte adună oile, vacile. Era bălegar de pe drum pe mașină de la ditimai turmele de porci. A trebuit să opresc mașina, porcii plini de noroi s-au șters pe mașina noastră. Se făcuse stratul de mizerie de cel puțin un deget și de-atunci a rămas chestia că noi avem mașină cu antifon natural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
din șold - căpătată în primul război - îl durea din ce în ce mai tare. Cu greu mai putea ține pasul cu ceilalți... Un întuneric greu se lăsase peste firea răvășită de vânt... Vălătuci de zloată măturau pustiul dintre ape... Coloana deținuților semăna cu o turmă zbuciumată răsărită din mocirla drumului... Se târa pur și simplu... Pasul lui Brad Filip devenea din ce în ce mai șovăitor... Costăchel a băgat de seamă și s-a apropiat de el. Sprijină-te de mine, Filip. Ajungem îndată... Nu mai pot, Costăchele. Simt
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
găsit Într-un ziar) și nu voiau să părăsească scaunul cu niciun preț. Dumnezeu știe dacă va fi vreodată ordine și dreptate În această lume. De multe ori, mă gândesc că este o adevărată nebunie să faci “ordine” Într-o”turmă atât de mare” și atât de variată ca și gândire. Și totuși, oameni de calitate, verticali, rafinați, pot crea propriile “cercuri” și legi... unde să poată cugeta În voie și să privească cu seninătate către viață. Asta ar fi posibil
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
am născut, E-un loc mirific, de poveste, Cu brazii ce creează scut, Veghind spre-ndepărtate creste. Din dor de munte sunt creat, Zburdalnic, iubitor de viață, De tril, de susur încântat, Și-alerg prin raiul de verdeață. Admir des turme de mioare, Ce tuturora ne sunt dragi, Zâmbesc la razele de soare Când se strecoară printre fagi. La stână totu-i pregătit, Privesc, îmi lasă gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dealului cel Înalt, În clopotnița bisericii. Obișnuia să facă asta mereu, fără știrea nimănui, după ce multă vreme contempla de acolo, de sus, frumusețile văilor nesfârșite, străbătute de cele două râuri sclipitoare, casele micuțe, furișate În umbra spinărilor lungi de pământ, turmele de mioare risipite pe nesfârșitul pajiștilor, pădurile de tei pierdute albastru În zare. Uneori, după ore de admirat minunile naturii, adormea covrigit, rătăcit În uitare. În după-amiaza aceea, unul dintre băieții care Își păștea turma de oi, se apropie nevăzut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
umbra spinărilor lungi de pământ, turmele de mioare risipite pe nesfârșitul pajiștilor, pădurile de tei pierdute albastru În zare. Uneori, după ore de admirat minunile naturii, adormea covrigit, rătăcit În uitare. În după-amiaza aceea, unul dintre băieții care Își păștea turma de oi, se apropie nevăzut de clopotniță, urcă tiptil scara Înaltă și, apucând funia groasă, Își dădu drumul pe ea cu toată greutatea, trăgând cu forță și râzând satisfăcut. Clopotul mare se dezlănțui cu toată puterea, umplând cerul Întreg de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ajung, exact la momentul oportun. După care, tot alaiul, s-a deplasat în restaurantul primarului Tataluadam, pentru a benchetui, de hramul Latrinei Publice, dată în exploatare. Diplomele familiale Dintre ai lui Boc, unul, mai de pe la mijlocul gloatei, se desprinse de turmă. A fost, pare-se, mai răsărit la minte decât restul. Altfel nu ar fi putut promova întâi în școala primară, mai pe urmă la liceu, iar în final la facultatea de drept, și, totodată, în zmoliștea politică de la nivelul județului
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de un bogat academician burghez ; iar coreutul furiei și al violenței, John Osborne, a fost uns sir, spre disperarea eroului său exemplar, Jimmy Porter... Pedeapsa cumplită a avangardei ? Depinde : pentru unii este uitarea. Pentru alții, vai!, consacrarea...Așa cum urma scapă turma, ariergarda scapă avangarda... În cartea sa Bulgakov și secretul lui Koroviev - volum pe care l-am devorat cu pasiune, fiind vorba În el 32 despre una din cărțile mele de căpătîi - Ion Vartic face, printre altele, seducătoare analogii masonice ; Maestrul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Vasilache și Mărioara - iată atitudini nu la-ndemîna oricărui puști. Oricum, directorii teatrelor de copii ar trebui să mediteze la confesiunile cu pricina și pe viitor să mai bage-n repertorii și texte ceva mai relaxante, ca Titus Andronicus, Medeea , FÎntîna turmelor sau Macbeth...Eventual, montate de Hausvater ; măcar de Afrim... Cineva , un critic literar, spunea că rareori doi colegi de-ai săi citesc aceeași carte. E reproșul pe care-l fac și eu, criticilor de teatru ; cu semn opus, Însă! Mă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pasiuni politice. În timpul studiilor, s-a detașat de poziția colegilor lui de facultate, care se revoltau Împotriva politicii țariste. Așa cum bine punctează Troyat, „agitația stu denților i se părea zadarnică și teatrală. Din instinct detesta gloata, familiarismele și vocația de turmă ale unei mulțimi În care spiritul critic individual dispare În vacarmul colectiv. Prea individualist ca să se supună presiunii vreunei gru pări, nu a aderat la nici una și nu a semnat nici un ma nifest.[...] Dușman al violenței, se Întreba de ce un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
buzunar și citesc, fără o pregătire în prealabil a terenului, cu glas tare, ca și cum aș fi fost singur în fața oglinzii: Aici s-ar fi terminat întâlnirea dintre Mihai de Giulești și lumea de dincolo de schimbarea anotimpurilor și suirea și coborârea turmelor, dacă veacul n ar fi fost răscolit. Și accentuez ultima propoziție: dacă veacul n-ar fi fost răscolit. Apoi dau drumul comentariului: Deci, iată, d-le Valy, aici se vede prezența de spirit a lui Mihai, tactul de care dădea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]