851 matches
-
deceniu al tranziției de la Războiul Rece, pare să se disipeze, iar conflictele structurale de interese dintre statele cele mai puternice au reapărut ca o trăsătură mult mai predominantă a afacerilor internaționale. Fără îndoială că neorealiștii se vor folosi de această turnură a evenimentelor pentru a-și susține afirmația că presiunile structurale care încurajează balansarea marilor puteri va ieși în mod inevitabil la lumină, la momentul potrivit. În ciuda semnificației evoluțiilor recente pentru argumentul de bază al acestei lucrări, decizia de a considera
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nu s-ar termina până la 1 martie. {EminescuOpIX 328} În general situațiunea nu s-a schimbat. Până acum nu putem avea încă indicațiunile ce trebuie să rezulte din răspunsurile puterilor la circulara prințului Gorciacoff. Însemnătatea acestor răspunsuri va depinde de la turnura ce vor lua lucrurile la Constantinopol și de măsurile ulterioare la cari se va opri Rusia. [16 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. VASILE CONTA... "] Duminica trecută d. Vasile Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contribuit la îndepărtarea dramatică a unor părți întregi din populația franceză. Neputând să-și țină promisiunile de integrare, școala este privită ca un dușman de către tineri, care văd în ea unul dintre elementele majore ale disprețului social. Orice-am crede, turnura indentitară pe care a luat-o "dezbaterea despre vălul islamic" a sporit acest dispreț, deoarece cultura familială s-a simțit contestată. Școala primară a rezistat mai bine acestei îndepărtări comunitare și rămâne un serviciu de proximitate, ceea ce constituie unul dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în primul rînd nu atît obiectul, cît grupul de practicieni. Orice studiu care privește distrugerea unei paradigme trebuie să înceapă cu localizarea grupului sau grupurilor responsabile" (Kuhn 1970a: 180). Dacă luăm în serios acest citat, ideile lui Kuhn capătă o turnură sociologică. Într-adevăr, în loc să adoptăm atitudinea obișnuită și să ne întrebăm cum se potrivesc științele sociale cu perspectiva lui Kuhn, ar trebui să ne întrebăm mai întîi ce contribuție aduce Kuhn la științele sociale (Barnes 1982). Din moment ce Kuhn demonstrează că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și-a expus punctul de vedere într-o discuție filosofică, douăzeci de ani mai tîrziu aceleași idei sînt derivate dintr-o definiție a sistemului internațional modelată după concepția neoclasică a pieței economice. Încă o dată, a treia imagine ia intenționat o turnură științifică, de data aceasta referindu-se la modelul economic; o schimbare care prezintă un aspect epistemologic și unul metodologic. La nivel epistemologic, teoria lui Waltz se bazează pe o versiune atenuată a falsificaționismului. Scopul științei este să producă modele din
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ș. a., care au realizat traduceri excelente, competitive cu ale confraților lor din România, și care ar merita să fie retipărite. Pe de altă parte, pentru că lucrurile nu pot rămâne așa cum arată astăzi, relansarea traducerilor în Basarabia nu trebuie să capete turnura unei inițiative pompieristice, făcute de dragul unei bifări la dosarul activității noastre culturale. Marea problemă, marele handicap al traducătorilor noștri rămâne, ca și până acum, cunoașterea slabă, aproximativă a limbii române. E de salutat preocuparea pentru studierea limbilor occidentale (engleza, franceza
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu a mai fost considerat satisfăcător, criza s-a instalat, prin chiar faptul că se discuta tot mai mult despre existența ei. Dezbaterile din presă au atras tot mai mulți oameni și, după îndelungatele eforturi ale intelighenției, au luat o turnură politică tot mai clară 54. Reproșul adus celor aflați atunci la putere avea în vedere îndeosebi lipsa alternativei: "pentru a ocupa funcții importante trebuia să ai permisiunea Partidului"55. Dictatura eșuase în monotonie. Regimul dezamăgise și din punctul de vedere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din Antichitate, alte specii și genuri, chiar dacă la începuturi doar episodic, amestecând mai multe forme spre a obține ceea ce numim astăzi parodie mixtă. Acestea și-au pierdut statutul prim în pasta personală a stilului dezvoltat de fiecare romancier în parte. Turnura comică nu va eluda însă aspectele serioase. Ele țin mai ales de modul de raportare a autorilor atât la realitatea epocii lor, cât și la realitatea textuală a propriilor scrieri. Ca atare, însăși discutarea parodiei se dovedește un proces complex
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fi cunoscut drept "bufoni": Atunci când rapsozii, care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care o dădeau recitării până atunci constrânsă să rămână solemnă"87. Chestiunea existenței și a rolului jucat de parodoi în producerea parodiilor literare propriu-zise rămâne însă incertă. Unii cercetători îi consideră simpli amatori care improvizau pornind de la anumite
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că, în contextul premergător războiului, țara noastră avea două „atu-uri forte”: petrolul și cerealele. Dacă erau folosite abil în politica externă, România Întregită putea să-și pună la adăpost granițele de vâltoarea disputelor și confruntărilor diplomatico-militare, ce căpătaseră o turnură conflictuală. După cum o arăta și derularea evenimentelor, începând cu anul 1938, statul român se găsea în neputința de a depăși dilema: de a fi cu Aliații sau cu Axa, de a accepta garanțiile franco-engleze ori de a înfrunta revanșismul și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui regim politic este mai importantă, după cum demonstrează trecerea a numeroși cetățeni francezi de la Pétain la de Gaulle. Scriitorul Jean Dutourd descrie magistral arta oportunismului, practicată de unul dintre personajele sale, un lăptar; acesta își schimbă punctul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și medievală), pe idei (în filosofia din secolele XVII și XIX) și pe cuvinte (în filosofia contemporană). În această lume (post)modernă unde societatea este prin excelență nu doar un simplu text, W.J.T. Mitchell (1994: 11) identifica o nouă turnură, si anume "turnură pictorială" (pictorial turn) care își are rădăcinile, de fapt, în filosofia anglo-americană prin semiotica lui Charles Sanders Peirce sau limbajul artei al lui Nelson Goodman, dar și în filosofia europeană prin "gramatologia" lui Jacques Derrida, prin analizele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
idei (în filosofia din secolele XVII și XIX) și pe cuvinte (în filosofia contemporană). În această lume (post)modernă unde societatea este prin excelență nu doar un simplu text, W.J.T. Mitchell (1994: 11) identifica o nouă turnură, si anume "turnură pictorială" (pictorial turn) care își are rădăcinile, de fapt, în filosofia anglo-americană prin semiotica lui Charles Sanders Peirce sau limbajul artei al lui Nelson Goodman, dar și în filosofia europeană prin "gramatologia" lui Jacques Derrida, prin analizele mediei vizuale ale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al lui Nelson Goodman, dar și în filosofia europeană prin "gramatologia" lui Jacques Derrida, prin analizele mediei vizuale ale reprezentanților Școlii de la Frankfurt sau prin teoria pictorială a sensului a lui Ludwig Wittgenstein. Această idee de pictorialitate se înscrie în "turnură pragmatică" (pragmatic turn Rorty 1979: 149), a cărei ancorare în cadrele contingentului determinat de situatii concrete istorice, politice și sociale ne amintește de maximă pragmaticismului a lui Ch. S. Peirce: Determinați ce efecte, care ar putea avea o relevanță practică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care ar putea avea o relevanță practică rațional imaginabila, socotiți că au obiectele conceptului vostru. Atunci conceptul pe care-l aveți despre acele efecte este întregul concept pe care-l aveți despre obiect. (CP 5.438, trad. Marga 1990: 203) Turnură pictorială menționată de W.J.T. Mitchell trebuie înțeleasă prin natura polisemica și ambigua a conceptului de imagine (vezi I.3.). Folosind drept premisa faptul că recursul la o imagine simbolică presupune o decodare atât sub aspectul structurii, cât și al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și a discursurilor (vizuale). Scrierea și citirea devin două procese participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre care vorbește Hall, ne ghidează
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin fotografie (indicialitatea formalismului) de către fotograf (simbolicitatea expresionismului). ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry Această formă de "prizonierat" în "turnură pictorială" pe care o trăim în secolul al XXI-lea implică, potrivit lui Schirato și Webb (2007: 66), o depășire a nivelurilor lingvistice ale imaginilor și o pătrundere în nivelul subconștientului, adică o înțelegere atât a identității intelectuale abstracte, cât și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe corp ne amintește de afirmația lui Merleau-Ponty: "corpul uman este o sursă fenomenologica", adică "corpul uman este sursa și devine crucial pentru multe relații ontologice stabilite între ființele umane"23. Aspectele fizice ale lumii materiale pe care este construită "turnură pictorială" ne determină să asociem a privi și a vedea cu verbul a fi care poate fi considerat un marcator al identității în cadrul proceselor relaționale sau existențiale ale unei structuri de reprezentare. Aceste noțiuni din gramatică funcțională demonstrează corelația dintre
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
generează identități organizaționale, politice și literare semnificante. O perspectivă semiotica poate ajuta orice creator de sens, privat sau instituțional, să atribuie în mod rațional o rețea de înțelesuri produsului concret sau abstract promovat. Acesta este motivul pentru care am corelat "turnură pictorială" (Mitchell 1994) cu "turnură pragmatică" (Rorty 1979), deoarece, după cum afirmă Ch. S. Peirce (5.438), maximă pragmatismului se bazează pe un concept întreg, care presupune găsirea unei "relevante practice rațional imaginabila" dincolo de orice obiect. Considerăm că aceasta este esența
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
literare semnificante. O perspectivă semiotica poate ajuta orice creator de sens, privat sau instituțional, să atribuie în mod rațional o rețea de înțelesuri produsului concret sau abstract promovat. Acesta este motivul pentru care am corelat "turnură pictorială" (Mitchell 1994) cu "turnură pragmatică" (Rorty 1979), deoarece, după cum afirmă Ch. S. Peirce (5.438), maximă pragmatismului se bazează pe un concept întreg, care presupune găsirea unei "relevante practice rațional imaginabila" dincolo de orice obiect. Considerăm că aceasta este esența semioticii, de a ne învață
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reizbucnirea conflictului. Zoe inter vine însă și îl deter mină pe Tipătescu să accepte compromisul. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de limbaj ale comediei studiate semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Acțiunea ia o turnură neașteptată, printro răsturnare de situație frecventă în teatru. În actul al treilea, la întrunirea politică, Trahanache nul desemnează candidat nici pe Farfuridi, nici pe Cațavencu, ci pe Agamiță Dandanache, impus de unul dintre liderii partidului de la București. Acest moment (punctul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de 45 de ani evitarea alunecării votului catolicilor spre dreapta. Partidele creștin-democrate erau, în viziunea unei Biserici neliniștite de spectrul viitorului, ca o garanție, ca un rău mai mic. Din acest motiv, pontificatul lui Pius al XII-lea marchează o turnură în istoria democrației creștine. Prin mesajele radiodifuzate de Crăciun (1942 și 1944) Papa vorbea de o "democrație adevărată și sănătoasă" și punea capăt perioadei deschise de Graves de communi 3. De acum înainte, democrația era acceptată, ea va fi creștină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în vederea alegerilor municipale de la Roma din 1952. Acest episod l-a costat încrederea și stima pontificatului, dar demonstrează că Papa nu mai era în măsură să-și impună preferințele în democrația creștină. Pontificatul lui Pius al XII-lea marchează o turnură: partidele creștin-democrate s-au dezvoltat, s-au impus în anumite țări, profitînd de conjunctura postbelică, funcționînd ca un zid împotriva comunismului, beneficiind de deschiderea Vaticanului și de susținerea oferită la cel mai înalt grad de ierarhie pentru unificarea tuturor catolicilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1989. Viața politică olandeză a fost, începînd din 1977, amplu dominată de liderii CDA: Van Agt, care a condus guvernul pînă în 1982, apoi Ruud Lubbers, fost președinte al studenților catolici, între 1982-1994. Anul 1994 marchează oare un moment de turnură în viața politică olandeză? Istoricului îi lipsește detașarea temporală indispensabilă pentru o analiză corectă a celor trei momente electorale: municipale, legislative, europene, care s-au succedat din martie pînă în iunie, cu rezultate contradictorii. Evenimentul major rămîne plecarea de la putere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și siguranța că vor veni zile mai bune. Această așteptare mesianică era aceea care oferea suferinței contraponderea salvatoare a unei speranțe. Suferința în iudaism și gestionarea ei pe termen lung, evoluția pe care o cunoaște ea într-o modernitate secularizantă, turnura pe care a luat-o de-a lungul anilor memoria genocidului din cel de-al Doilea Război Mondial până la a deveni o religie a celor care o au din ce în ce mai puțin un iudaism "al Holocaustului și al Izbăvirii", statul Israel simbolizând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]