876 matches
-
(în ucraineană:Си́дір Воробке́вич, în germană: Isidor Worobkiewicz, n. 18 mai 1836, Cernăuți — d. 18 septembrie 1903, Cernăuți) a fost un preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor și scriitor ucrainean din Bucovina. A trăit și activat în timpul
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Prybluda" și "Noul viit" (Noul staroste) au fost reprezentate în trecut pe scenele multor teatre populare. S-au bucurat de succes la vremea lor și operetele sale "Kaspar Rumpelmayer" (în germană), "Jànos Istenházy", "Domnișoara din Bosnia","Mopsul de aur" (în ucraineană). Poporul se delecta odată și cu povestirile sale umoristice despre un orășel fictiv al proștilor, "Bergluzdiv". Deprimat de moartea fiului său, Oleksandr, de tuberculoză, în anul 1901 Isidor Vorobchievici a fost nevoit să se retragă din activitatea didactică, și s-
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
În afară de acestea, mai există 39 cămine rurale, 31 biblioteci rurale și un cinematograf. De asemenea, funcționează aici 38 de unități medicale (un spital, trei ambulatorii și 34 cabinete medicale) . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Putila era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. La recensământul din 1989, raionul Putila avea 24.589 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Putila era de 25.352 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
argintiu cu trei metereze. Numărul de metereze de pe turn și culoarea indică faptul că așezarea este oraș regional și, în acest sens, are o importanță regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Chelmenți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
cunoscut 18 versiuni în limba franceză, la care se adaugă 15 versiuni în limba italiană, 14 în limba germană, 9 în limba engleză, 8 în limba rusă; în total 123 de traduceri, din care nu lipsesc versiuni poloneze, slovene, sârbe, ucrainene, grecești, letone, finlandeze, maghiare, japoneze, arabe ș.a.m.d, antologate în volumul "Miorița străbate lumea" . Într-o cronică a acestui eveniment editorial, Petru Ursache (2003) preciza: “Întâlnirea cu noua înfățișare a baladei (colind, bocet, legendă) a fost șocantă, a trezit
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Ialpug este legat de limanul Covurlui sau Cugurlui (nume tătăresc întâlnit și în județul Galați) printr-un canal strâmt, datând din anii '70 ai secolului al XX-lea și numit „Repedea” (în ucraineană "Repida")- mentionata intr-un document turcesc la 1645 - care străpunge digul care separă cele două lacuri trece șoseaua Reni-Ismail. Acest canal navigabil străbate tot lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura dintre Ialpug și Dunăre. După construirea barajului dintre lacurile
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
(în ucraineană "Тячівський район") este cel mai mare raion rural din Ucraina cu o populație de 171,9 mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), maghiară (%) și rusă (%). În 2006 populația raionului constituia 171,850 persoane, inclusiv o populație urbană de aproximativ 45,252 (26.3%) de locuitori. În total există 62 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
o fabrică de cărămizi, o moară de furaje, o fermă de produse lactate, o fabrică de conserve etc. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Suvorove era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și română (%).
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
1991, satul Dunaiske face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 334 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dunaiske era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), română (%) și bulgară (%).
Dunaiske, Ismail () [Corola-website/Science/318386_a_319715]
-
sovietică, biserica din satul Broasca a fost distrusă până la temelie, de un buldozer. Și în prezent, credincioșii ortodocși români din sat merg să se roage la biserica din Babele . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broasca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
Lărgeanca face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.386 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și română (%).
Lărgeanca, Ismail () [Corola-website/Science/318387_a_319716]
-
cu agricultura. Se cultivă legume, pomi fructiferi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă cu producerea de conserve de fructe. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Necrasovca-Veche era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), română (%) și bulgară (%).
Necrasovca-Veche, Ismail () [Corola-website/Science/318383_a_319712]
-
agricultura. Se cultivă cereale și se cresc bovine. Ferma din sat se ocupă cu producția de lapte. De asemenea, funcționează un gater și o întreprindere de producere a țiglei. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Sofian-Trubaiovca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), bulgară (%) și română (%).
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Matroasca-Cuhurlui face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.259 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Matroska era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
ocupă cu producția de carne de vită. De asemenea, funcționează și o presă de ulei, un gater, un atelier de tâmplărie și un punct de prelucrare primară a legumelor. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Perșotravneve era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), bulgară (%) și armeană (%).
Hasan-Aspaga, Ismail () [Corola-website/Science/318374_a_319703]
-
legume, pomi fructiferi și viță de vie și se cresc animale. Ferma din sat se ocupă cu producția de conserve de legume. De asemenea, funcționează și o fermă piscicolă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Câșlița-Dunăre era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Câșlița-Dunăre, Ismail () [Corola-website/Science/318405_a_319734]
-
sau hutir (în rusă: ху́тор, "hutor"; în ucraineană: ху́тiр, "hutir") este un termen slav care reprezintă un tip de localitate mică din Europa Răsăriteană. Cuvântul este originar din Ucraina, dar a mai târziu a fost folosit și pentru localitățile din Rusia și Kazahstan, dar și în
Hutor () [Corola-website/Science/318419_a_319748]
-
trântă în care se întrec bărbații tineri și în putere ai satului. Acest eveniment este cunoscut astăzi sub numele “Pehlivanul satului”. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Erdec-Burnu era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și bulgară (%).
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
Nerușai, Mihăileni și Galilești din sudul Basarabiei, intimidând restul populației. Rebelii au creat autorități sovietice - comitete revoluționare, unități de miliție populară și Gărzile Roșii. Numărul persoanelor răsculate s-a ridicat la 4.000-6.000 de persoane. Răsculații proveneau din etniile ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză etc. Rebeliunea nu a fost susținută de țăranii români (moldoveni) din Basarabia și nici de germanii basarabeni. Comandantul român al postului de jandarmi din Achmanghit a reușit să fugă în satul Sărata, unde a strâns un grup
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
de stat din Basarabia, conducerea URSS a hotărât la 12 octombrie 1924 înființarea pe malul stâng al Nistrului a unui stat artificial denumit Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, cu capitala în orașul Balta. Noua republică autonomă făcea parte din RSS Ucraineană și avea 210 km lungime și 95 km lățime. În 1926, scriitorul comunist Henri Barbusse a scris cartea "Călăii", în care își descria experiența participării la „Procesul celor 500”. În timpul ocupației sudului Basarabiei de către URSS, la Tatarbunar a fost construit
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.232 locuitori, în proporții mari români (moldoveni) și ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Eschipolos era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și bulgară (%). În perioada interbelică, populația românească era majoritară în acest sat. Deși proiectul "Ghidul școlilor românești de pretutindeni", alcătuit de Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României în 2007, menționa că la
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Sărata-Mică face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 315 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Zaricine era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Sărata-Mică, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318478_a_319807]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Sulița face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 267 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Sulița era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Sulița, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318477_a_319806]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Baccialia face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 932 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Baccialia era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), rusă (%) și bulgară (%).
Baccialia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318486_a_319815]