2,309 matches
-
vorbitori de limbă ucraineană. Informațiile statistice austriece despre numărul elevilor școlarizați, listele alegătorilor, întocmite pe criterii etnice și rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Bucovina ne demonstrează că, spre sfârșitul stăpânirii austriece, românii erau numeric cel puțin tot atât de mulți ca și ucrainenii. Românii bucovineni au participat activ la viața politică și culturală a Bucovinei, mai ales după revoluția din 1848. În vara anului 1848 au avut loc primele alegeri parlamentare în Imperiul habsburgic. Din partea Bucovinei au • „Österreichische Statistik“, ediție nouă, vol. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noi legi electorale, adoptate prin așa-numitul compromis de la 1909-1910, ce împărțea alegătorii provinciei în colegii naționale. Au fost aleși 63 de deputați în noua Dietă, dintre care 23 de români (13 naționali, 6 democrați, 3 conservatori și mitropolitul), 17 ucraineni, 10 evrei, 7 germani (inclusiv rectorul Universității) și 6 polonezi. Astfel, pentru prima dată după 1861, românii au pierdut majoritatea politică în Dietă. Și în Parlamentul de la Viena cei mai mulți deputați din partea Bucovinei au fost români. Prin legea din 26 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era compusă din trei facultăți: de Teologie ortodoxă, de Drept și de Filozofie. Deși la Universitatea din Cernăuți cursurile se țineau aproape exclusiv în limba germană, aici s-au afirmat mulți oameni de știință de diverse etnii. Pentru românii și ucrainenii din Bucovina utilă a fost înființarea Facultății de Teologie, la care au activat profesori remarcabili români precum Eusebie Popovici, Isidor Onciul, Constantin Popovici, Vasile Mitrofanovici, Vladimir Repta, Teodor și Vasile Tarnavschi, Ștefan Găină, Ștefan Saghin. La Facultatea de Filozofie a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
zoologiei s-a remarcat profesorul Eugen Botezat, membru corespondent al Academiei Române, iar Constantin Isopescu Grecul s-a afirmat ca un distins jurist în domeniul dreptului penal. La Universitatea din Cernăuți au învățat studenți de diferite etnii și confesiuni (germani, români, ucraineni, polonezi, evrei), care s-au organizat și au activat în diferite societăți studențești, constituite pe criterii etnice. Studenții români au activat în mai multe societăți, cele mai importante fiind „Arboroasa“ (1875-1878), „Junimea“ (1878-1938), „Bucovina“ (1880-1938), „Academia Ortodoxă“ (1884-1938), „Dacia“ (1905-1938
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proiectului noii legi electorale, în cadrul Consiliului Imperial din Viena s-a constituit un comitetul format din reprezentanții a peste 20 de partide, ce includea 26 germani, 8 cehi, 7 poloni, 4 slavi de sud, 2 italieni, un român și un ucrainean. Datorită puternicelor dispute politico-naționale stârnite, proiectul a fost respins cu 17 voturi împotrivă, față de 16 pentru, în timp ce restul membrilor săi au absentat. Respingerea sa și de membrii Camerei Domnilor a determinat căderea guvernului Gautsch 13. După mai multe discuții, purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și ora începerii votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea acestora în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe naționalități a fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate reveneau cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul a inițiat în Dieta Bucovinei o moțiune pe tema schimbării legii electorale, încă din 1904, împreună cu deputatul evreu Beno Straucher și ucraineanul Nicolai Vasilco, care nu a găsit ecoul necesar în provincie și la Viena 22. Câțiva ani mai târziu, la inițiativa forurilor centrale vieneze ce elaboraseră, în ianuarie 1908, propunerea privitoare la necesitatea reformării legilor electorale existente în provinciile imperiului, Dieta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înființarea unui colegiu urban a clasei votului universal și a altuia rural, după modelul instituit în 1896 pentru Parlamentul din Viena. Viitoarea reprezentanță provincială urma să fie alcătuită din 55 de deputați, din care 20 urmau să revină românilor, 14 ucrainenilor, 8 germanilor, 8 evreilor și 5 polonilor 24. După mai multe discuții, legate mai ales de numărul de mandate ce • Gerald Stourzh, Der nationale Ausgleich in der Bukowina 1909/1910, in Ilona Slawinski, Joseph P. Strelka, Die Bukowina. Vergangenheit und
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Interne din Viena. Elita politică conducătoare bucovineană, ce avea un nivel de instrucție ridicat și stăpânea bine arta compromisului, după o serie de discuții constructive, a ajuns să realizeze o înțelegere (Ausgleich) politică între cele patru mari grupe naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie, socotită a fi o adevărată capodoperă de cultură politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un bun jurist, a fost însărcinat cu elaborarea proiectului legii electorale, pe care trebuia să-l prezinte Comitetului Țării până la 1 septembrie 1909. Pornind de la proiectul lui Onciul, noul proiect prevedea o creștere a numărului de mandate pentru români și ucraineni în districtele electorale rurale. Astfel s-a ajuns la propunerea ca viitoarea Dietă să se compună din 59 de deputați, care urmau a fi aleși în cadrul a cinci curii electorale naționale, anume curia română cu un total de 22 de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu un total de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu 8 deputați. Fiecare grup etnic urma să primească cărți de alegător având culori diferite: roșu închis pentru români, albastru închis pentru ucraineni, galben pentru germani, verde deschis pentru poloni și alb pentru evrei 28. Odată definitivat textul proiectului de lege și aprobat de Comitetul țării, acesta a fost înaintat de deputații Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolai Vasilco și Ștefan Smal-Stocki autorităților centrale din Viena
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în care nici o etnie nu deținea majoritatea, în raport cu celelalte naționalități însumate), prin stipulațiile legii electorale din 1910 s-a căutat să se realizeze, pe cât posibil, o reprezentare a tuturor grupurilor. În principal, existau patru grupe naționale principale și anume: românii, ucrainenii, germanii și polonii, întreaga provincie fiind împărțită într-o veritabilă rețea de circumscripții electorale naționale. Grupurile etnice mai mici urmau a fi incluse în cadrul listelor electorale a uneia din „națiunile principale“ (spre exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în cea ucraineană) sau în lista alegătorilor acelei naționalități ce deținea majoritatea într-o comună dată39. Astfel, din totalul celor 28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte germanilor și unul polonezilor. Pentru alegerea celor zece deputați români și a celor ucraineni au fost organizate câte zece circumscripții electorale românești și ucrainene, pentru germani cinci, iar pentru polonezi una, în funcție de repartizarea pe zone a populației fiecărei naționalități
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
naționalități ce deținea majoritatea într-o comună dată39. Astfel, din totalul celor 28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte germanilor și unul polonezilor. Pentru alegerea celor zece deputați români și a celor ucraineni au fost organizate câte zece circumscripții electorale românești și ucrainene, pentru germani cinci, iar pentru polonezi una, în funcție de repartizarea pe zone a populației fiecărei naționalități 40. Acestea au fost grefate, în principal, pe districtele judecătorești existente, în a căror arondare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca în cazul deputaților aleși în colegiul electoral al comunelor și cei 18 care urmau a fi aleși în cadrul noului corp electoral instituit acum, cel al clasei sufragiului universal, erau distribuiți pe naționalități și anume: câte șase pentru români și ucraineni, cinci pentru germani și unul pentru poloni. În baza cadastrului național erau instituite circumscripții electorale teritoriale, separate pe principii naționale, pentru fiecare din cele patru etnii ce urmau a fi reprezentate în Dietă. Circumscripțiile erau oarecum similare, ca modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul Țării, membri ai guvernului basarabean, dintre care doi chiar foști deputați ai Dumei de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului, mulți dispărând din viață la scurt timp după deportare. Este vorba de Alexandru Baltaga 41, Constantin Bivol 42, Vladimir Bodescu 43
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 92-98). • Născut în 1884 în satul Isacova (Orhei). Fost deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la 17 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 298; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Mihail Starenki și Arcadie Osmolovski, ambii din partea minorității ucrainenilor. La 10 noiembrie 1918, pentru activitatea antiromânească, aceștia au fost expulzați peste Nistru, stabilindu-se în Odesa (Colesnic, Sfatul Țării, p. 224, 279; D. Crihan, Invitație în iad, Chișinău, 1998, p. 25; D. Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
III-a, în martie 1919. În confruntarea militară din 1920 cu Polonia asistată de Franța, această solidarizare a putut lua forme precise de sabotaj și cooperare militară. A doua direcție viza inamicul interior: albii și popoarele care solidarizau cu ei (ucrainenii, spre exemplu, intrau în această categorie). Propaganda desfășurată în această direcție lua forma unui război psihologic ce urmărea diminuarea rezistenței psihologice a adversarului și întărirea convingerii acestuia că n-are viitor contrarevoluția. A treia direcție viza armata și elitele muncitorești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
erotice, pline de dramatism, de sfâșieri lăuntrice, exprimate într-un vers contorsionat, încărcat de imagini și tonuri biblice. M. a mai publicat ediții din opera lui G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
legătură există între gradul de similaritate perceput de membrii in-group-ului și gradul de amenințare din partea out-group-ului percepută de membrii in-group-ului asupra evaluării membrilor out-group-ului, s-a recurs la chestionarea mai multor sute de studenți ruși cu privire la trei out-group-uri (georgieni, moldoveni, ucraineni), solicitându-li-se să evalueze: caracteristicile „ostilitate”, „prietenie”, „inteligență”, „lăcomie”, cât de mult seamănă aceștia cu ei, iar, la finalul chestionarului, în ce măsură reprezintă ei o amenințare pentru Rusia (fie externă, fie ca participanți la violență în cadrul granițelor rusești). S-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie ca participanți la violență în cadrul granițelor rusești). S-a constatat că, în acord cu ipoteza inițială (Henderson-King et al., 1997), cu cât amenințarea este mai mică și similaritatea mai mare, cu atât caracterizarea este mai favorabilă - cazul moldovenilor și ucrainenilor - și, cu cât amenințarea și similaritatea sunt mai mari, cu atât evaluarea după cele patru caracteristici este mai puțin favorabilă - cazul georgienilor. Aceste rezultate nuanțează predicțiile teoriei identității clasice, care, contrazicând la rândul ei unele asumpții ale ipotezei contactului, afirma
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Machado, Juan Ramón Jiménez, nicaraguanul Rubén Darío, portughezul Fernando Pessoa, italienii Giovanni Pascoli, Gabriele D’Annunzio, Dino Campana, germanul Stefan George, austriecii Hugo von Hofmannsthal și Rainer Maria Rilke, rușii Veaceslav Ivanov, Konstantin Balmont, Valeri Briusov, Aleksandr Blok, Andrei Belâi, ucraineanul Maxim Râlski, ungurii Ady Endre, Babits Mihály, Kosztolányi Dezső. Mai importantă pentru evoluția artei decât producția lirică a simboliștilor (nu și a marilor predecesori) a fost poetica simbolistă. Aceasta a fixat, în istoria spiritului, momentul în care poezia ajunge la
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
întrerupându-o chiar, între 18 noiembrie și 28 decembrie 1577147) a fost Ioan Potcoavă (era în stare să îndoaie cu mâinile goale o potcoavă, căruia românii i-au zis Nicoară Potcoavă (leșii erau informați în acest sens) sau crețul, iar ucrainenii, în cântecele lor populare, îl numesc Ivan Pidkova sau „cazacul” [Kozak] Pidkova. Era frate vitreg cu Ion Vodă cel Cumplit. Cobora deși din același neam armenesc, căci forma Serpjaha (Ivan Serpjaha, Kozak Serpjaha), trimite la armenescul Serpega (se pare că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează faptele. Anonimul Brâncovenesc îi urmărește pe „nemții” care prădau în Ardeal, constatând că luau „muierile de să culca cu dânsele”. De la Miron Costin aflăm că ucrainenii comandați de Timuș Hmelnițki, năvălind în Mănăstirea Dragomirna, s-au dedat la jafuri „[...] rușinând căzacii femei și féte...”. Crizele produse de armatele care mergeau la vreo luptă sau se retrăgeau după câte o bătălie 401 ori de oștile rebele introduceau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnească, casele boirilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutǔ, iară mănăstirile au hălăduit, că n-au vrut căzacii [întovărășiți în acest rând și de tătari - n.m., D.H.M.] să dodiească, den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]