523 matches
-
spre deosebire de oricare altă băutură, care e tributară unor tehnologii mai mult sau mai puțin elaborate, implicit recente, vinul ia naștere spontan: și am convingerea că un om al epocii bronzului În cel mai rău caz, uitând un strugure Într’o ulcică a găsit peste câteva zile oleacă de vin; pe când orzul din chiup nu devenea nicidecum nici bere, darmite vodcă ori whisky, ci doar cărbune dacă nu-l găsea vreun șoarece... Cred că am ajuns deja o picătură de vin, așa Încât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne prevestitoare ale vremii Oamenii satului nostru au păstrat de-a lungul secolelor, poate a mileniilor, experiența acumulată din bătrâni în mersul vremii, observînd interdependența
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
formula magică : «am gândit că Soarele cel mare e în capul meu, dar el, uite că e în râu». Se spală apoi cu apă din râu, spune credeul și merge acasă, «sigur», sănătos «tun». Tot pentru de deochi. Într-o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
te așezi la pământu’», ca mai apoi să presare peste infecție praf de pușcă și frunze de podbeal. Pentru pocitură, altfel spus pentru pareza facială, descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rostogolit T țai drojdie de bere țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din cauză că nu le mai aveam. A fost groaznic, groaznic... foamete... Când tata s-a mai pus pe picioare, cu hainele pe care le mai avea a Încercat să facă troc. Dădea o haină - primea o bucată de mămăligă sau o ulcică cu lapte acru. Asta era ocupația și asta era fericirea, că a putut cât de cât să ne ajute să nu murim chiar de foame. Tot acolo era și o soră de-a lui tata cu fiica ei. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002 Licee de muzică, coregrafie și arta teatrală A. ISTORIA TEATRULUI Conținuturi: 1. Antichitatea greacă:- tragedia, la alegere o operă: - Eschil - "Orestia" - Prometeu înlănțuit" - Sofocle - "Oedip Rege" - "Antigona" - Euripide - "Medeea" - comedia - Aristofan - "Broaștele" 2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" și "Soldatul fanfaron" - la alegere 3. Teatrul medieval - Misterele 4. Comedia dell'Arte Renașterea 5. Lope de Vega - "Fântână turmelor" și "Câinele grădinarului" - la alegere 6. William Shakespeare - dramă istorică - "Richard al III-lea" Hamlet - comedia fantastică "Visul unei nopți
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și Ioan Mustei, Hârlău, publicat în revista Luceafărul Botoșani nr.10/2009, avea stația de oprire la Hârlău, unde se schimbau caii, iar călătorii foloseau prilejul să se mai dezmorțească, admirând locuri încărcate de is torie, s ă servească o ulcică cu vin de Cotnari, Maxut ori Scobinț i. Cum linia ferată Botoșani Verești era dată în funcțiu ne de la 1871, Mihai Eminescu a mai făcut astfel de drumuri pe ruta Botoșani-Iași și cu trenul. în perioada 1 iulie 1875 - 4
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Când a fost la Cotnari, își dau cu părerea autorii studiului citat, nu se poate ca Eminescu să nu fi intrat într-un han obscur sau în curtea vreunui gospodar pentru a bea pe prispa unei case cu cerdac, o ulcică de vin, făcând mare cinste gazdei. Dar cum timpul distruge ceea ce nu este îngrijit, învățătorii de la școala vizitată, spun că până nu de mult mai exista într o condică veche de inspecție procesul-ver bal scris de poet când a inspectat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înnobila s piritul. Răsfoiți aceste pagini și vă va răsări în suflet dorința să călcați pe urmele domnești din podgoriile Cot narilor. Și lângă ruinele - document viu al viețuirii pe acest pământ binecuvântat, dacă veți avea pe masă și o ulcică cu vestita băutură, veți avea o revelație a comuniunii cu îndepărtatele figuri, ce au privit cândva, ca și dumneavoastră, încântătorul peisaj făcător de minuni. Autorul MIHAI EMINESCU Născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani; deced at la 15 iunie 1889
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
le făcea aici, la Hârlău, do mnitorul nu uita să se abată și pe la Cotnari, localitate aflată la numai 12 km. de grajdurile domnești. Și mult se desfăta do mnul cu vin dulce de Cotnari sorbit la umbra butoiului, din ulcică de pământ. Fiind și un foarte bun gospodar, Măria Sa se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început, Domnul a găsit cu cale să dureze pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și mai ales că stă să-nghețe, în cursul acestei diminețe. Dar nu-i nimic Domnia ta, Căci coada eu îți voi salva. Iar când va fi plină de pește O să trăim împărătește. Și vom gusta, voi, boieri mari, Câte-o ulcică de Cotnari. MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcan i - d. 1 9 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți pro zatori r
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ați văzut și v ați iubit; p ovestea nu poate începe altfel. - Așa este, domnule abate. Ar trebui să mă mi r de und e ai aflat. Totuși sunt în stare să nu mă mir și să mai bem o ulcică din vinul lui Griga sau mai bine zis a lui Matiaș, nepotul lui Feltin Sasu. Am văzut-o la Mânăstirea Neamțului, iubite domnule de Marenne. - Nu cumva iubita domniei tale e călugăriță? Atunci ai dușman pe însuși Dumnezeu. - Nu, e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am mințit cu vorbe neadevărate... Am mințit spunând adevărul și acum, acum niciodată nu voi ști dacă am făcut umbră pământului! Ce păcat! M-am irosit în ...niciodată și în mereu! POVESTE DE ÎNCEPUT ȘI DE SFÂRȘIT Ai îngropat o ulcică cu farmece și descântece în sufletul meu și chiar dacă aș vrea, nu pot să găsesc alt descântec să mă facă bine de tine. Ai venit noaptea, Zburător și ai furat din odaia mea toată durerea și toată suferința pe care
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
pe unu mai mare ca tine, mă asigură doamna Pașcu. Nu tot omu dioache. Numa cel întors de la țâță. Are ochi răi. Aaa! ce boboci frumoși ai!... Și bobocii mor dacă nu-i descânți. Dai drumu la nouă cărbuni în ulcica cu apă ne-ncepută și zici: «Stâng potca șî diochiu șî strigare pe Maria, pe Vasile...» Cine-i bolnav. Aveam un cățăl mândru și nu mai mânca. Cânele meu îi diochet! Cățălu nu mânca nici plăcinte calde! Am stâns cărbuni și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
casă de copii fără o vacă în bătătură și să fii liber să-ți faci de cap... Bătrânii mei făceau zămnic în pământ și acolo lăsau poloboacele cu vin. Fără lacăt, fără drugi. Pusese bunicul o scândură pe care stătea ulcica. Pe scândură scrisese cu cărbune doar atât: Bate cepul! Venea drumețul, bea o ulcică, zicea „Dumnezeu să-i ierte!” și pleca. Și nu fura nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
faci de cap... Bătrânii mei făceau zămnic în pământ și acolo lăsau poloboacele cu vin. Fără lacăt, fără drugi. Pusese bunicul o scândură pe care stătea ulcica. Pe scândură scrisese cu cărbune doar atât: Bate cepul! Venea drumețul, bea o ulcică, zicea „Dumnezeu să-i ierte!” și pleca. Și nu fura nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sorbind din păhărel, Nici prea rar, dar nici prea des, Pân-la urmă ne-am ales O turmă și-un Păstorel. Eu, când mă așez la masă, Beau coniacul cu lămâie. Însă azi nu vreau tămâie, Dar poftesc o Tămâioasă. Din ulcica mea suavă Beau numai la zile mari. Mai turnați niște otravă, Dar să fie de Cotnari. Adevărul e de-un fel. Și vi-l spun în gura mare: Când ne ducem la culcare, Tragem câte-un... Păstorel. Parcă-aș fi
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
cu vin vechi din pivnițele adânci. Eminescu, râzând tare, îi ieșea în cale, să-l ajute, pe când dumneata îl preveneai cu vorbele: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Apoi, în timp ce dumneavoastră adăstați să se lumineze mintea și spiritul după prima ulcică de vin gustată pe îndelete, lăutarul din fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși și începe a freca pe bătrâna femeie pe la gât și tâmple, tot bolborosind: <<Sulică, mulică, tot în sus mi te ridică, de ț-a trece, nu ț-a trece, vie altul să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
venetici. Vinul nu curge în hanuri pe-aici Decât pentru-ai Franței urmași. Vezi doar, gâtlejul de colb ni-i uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce îndat' Și soare-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
să vie, Domnul știe! Calea trandafiri să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu sulcină-o am frecat, Și pe flori i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Un pui tânăr de găină, Ș-o ulcică de vin plină. Că-i sunt dragă, ș-orice-oi face, El îmi zice că îi place!"" Acest ton est puțin frecvent. Nu știu dacă lăutarii au fost atât de preocupați de demnitatea virilă încât n-au vrut să admită că un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prun etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele.” Tot în seara de Crăciun până la Anul Nou, fetele care doresc să-și cunoască viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și pun într-o ulcică. Mai apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară goale casa de 9 ori; a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel adorat mâncând din ulcica Prin unele părți, este obiceiul ca în ziua de Ajunul Crăciunului, dascălii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și pun într-o ulcică. Mai apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară goale casa de 9 ori; a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel adorat mâncând din ulcica Prin unele părți, este obiceiul ca în ziua de Ajunul Crăciunului, dascălii tineri bisericești să umble cu ICOANA. Este vorba de o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Isus Hristos, în mijlocul staulului. Intrând în casă, unul din dascăli așază marginea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică, numărând de-a îndărătelea: 9,8,7...,1. Zice: Că-i dedeochi, ăsta-i de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]