985 matches
-
alarmă și alta fără? G.Ș.: Atunci nouă ni s-a dat alarma, dar de ce nu știu. Probabil pentru că se trăgea peste tot ca la nuntă, în tot Bucureștiul ăsta. După ce s-au mai liniștit lucrurile, când s-a dat ultimatumul potrivit căruia cei care aveau arme să le predea în diverse centre, au început să vină televiziuni străine și să ne întrebe una, alta. S.B.: Până când a ținut alarma? G.Ș.: Nu-mi aduc aminte exact. Dar când a venit
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mi-a spus că a tras cu ea, iar eu l-am întrebat: "Unde?" și el a zis: "Încolo!". Și mi-a zis că s-a mai dus și cu arma acasă, că a predat-o când au dat ăștia ultimatumul. Mi-a povestit că avea un prieten care, trecând prin parcul Carol, a văzut niște puști de 12-13 ani care trăgeau în sus cu un AKM și care i-au răspuns că au auzit și ei că trebuiau predate armele
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Puținele dezbateri s-au consumat în medii restrânse iar decizia cercurilor guvernamentale a fost cunoscută mai bine abia după consumarea evenimentului. Știrea a dezolat întreaga societate românească. În opinia publică națională mai stăruiau tragicele convulsii ale guvernanților României la primirea ultimatumului sovietic din 28 iunie 1940. Mai supraviețuiau părinți nemângâiați de moartea fiilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei, mai erau încă atâția veterani de război care au sângerat la Odesa, Cotul Donului, Caucaz și Stalingrad. Întâlnirile protocolare, strângerile de mână și îmbrățișarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Coroană, convocat de Carol al II-lea, pentru a analiza mersul tratativelor româno-bulgare și româno- ungare. Între vorbitori s-a remarcat C.Argentoianu, care a spus „În chestiunea Cadrilaterului, care cedează? Cine ratifică? De ce grabă ? Nu suntem în fața unui ultimatum, totuși capitulăm. E primejdios precedent, pentru negocierile cu Ungaria, ne slăbim argumentele". Victor Iamandi și-a exprimat o nedumerire : „Când s-a dat Basarabia, s-a motivat capitularea cu necesitatea de a apăra restul țării. Totuși, se cedează acum Cadrilaterul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
numai dacă ar putea conta pe sprijinul ulterior al unei mari puteri aliate, pusă în mișcare de crearea unui front politic, care ar crea un nou front militar. Fără de acesta sprijin, șeful Marelui Stat Major este de părere să acceptăm ultimatumul, pentru a nu fi obligați să cedăm mâine mai mult decât ceea ce ni se cere azi” . Apelând la jurnalul lui Petre Andrei aflăm că generalul Țenescu a avansat cifre în ședința Consiliului de Coroană din seara zilei de 27 iunie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de angoasă la Budapesta, jucând un rol important în decizia adoptată de guvernul maghiar de a declara război U.R.S.S.( 27 iunie 1941). Dacă, în cazul României se poate invoca faptul că se urmărea eliberarea celor două provincii pierdute în urma ultimatumurilor sovietice din 1940, ca scop imediat, și redobândirea Transilvaniei de Nord, ca obiectiv de perspectivă, Ungaria nu avea nici o pretenție teritorială față de U.R.S.S.. Adevăratele motive ale participării în această campanie militară, trebuie căutate în dorința ei de a-și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și alți lideri cer ca Sovnarkom să fie deschis și altor socialiști. Lenin reacționează violent. Kamenev este pus sub acuzație în chiar sânul Comitetului Central. Fiecare membru al acestuia este convocat personal de către Lenin, care-l constrânge să semneze un ultimatum adresat protestatarilor. Pe 17 noiembrie Zinoviev, Kamenev și Rîkov demisionează din Comitetul Central, iar cinci comisari ai poporului din cincisprezece demisionează din Sovnarkom. Ei publică o scrisoare deschisă în care denunță logica monopolului puterii aparținând exclusiv bolșevicilor care, în opinia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Napoleon, în 1813, condițiile de pace, ele au invocat principiul balanței de putere. Când împăratul le-a respins condițiile, el a invocat, la rândul său, „echilibrul drepturilor și intereselor”. Când, în prima parte a lui 1814, aliații au transmis un ultimatum, cerând ca Franța să renunțe, în numele balanței de putere, la toate cuceririle făcute din 1792, reprezentantul francez a replicat: „Nu doresc oare suveranii aliați... să stabilească un echilibru drept în Europa? Nu asta declară că doresc? Păstrarea aceleiași puteri relative
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la Potsdam, Germania. A transferat autoritatea principală în Germania autorităților de ocupație americane, ruse, britanice și franceze și unui Consiliu Aliat de Control al celor patru puteri; a formulat termenii denazificării, demilitarizării și democratizării. A transmis, cu acordul Chinei, un ultimatum de capitulare Japoniei. Acordurile de la Locarno - 1925. Au inclus un pact de inviolabilitate a granițelor franco-germane și germano-belgiene (semnat de Germania, Franța, Belgia și având ca garanți Marea Britanie și Italia), un sistem de acorduri și convenții de arbitraj și un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a spune exact ce vrea și de a se încăpățâna să obțină ceea ce pretinde; este agresiv și dominator, consideră negocierea o luptă de voință, crede că a câștiga e mai important decât acordul însuși, îi exploatează pe alții, formulează exigențe, ultimatumul, recurge la extorsiuni pentru a-i obliga pe ceilalți să fie de acord cu el, își apără cu tenacitate pozițiile ferme adoptate, uneori face concesii, dar așteaptă întotdeauna ceva în schimb. Stilul „vulpe”, cu niveluri scăzute atât de deschidere, cât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Pentru cei curioși, romanul există și pe Internet ca e-book, informațiile despre el fiind disponibile la adresa www.simonsays.com. *Eugene Drucker, The Savior. A Novel. New York, London, Simon & Schuster, 2007, 208 p. FILM Iulia BLAGA Aleargă, Bourne, aleargă! Ca sa vezi Ultimatumul lui Bourne sunt necesare măcar două lucruri: să fii odihnit și sătul (dar nu cu burta plină). Se mai poate adăuga - să fi mers la toaletă înainte de film. A treia parte a seriei Bourne este, așa cum s-au obișnuit fanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
concluzii. Toată viața lui Bourne are loc în prezent, în această secundă. Ești cu el? Bine. Doar cei puternici supraviețuiesc, vai, știm asta. Fanii spun că această a treia parte e cea mai bună. În orice caz, mari diferențe între Ultimatumul lui Bourne și Supremația lui Bourne (realizat în 2004 tot de Paul Greengrass) n-ar fi. Decât o imagine și mai mișcată, care imită cât mai fidel realitatea. Însă am impresia că Greengrass (care între timp a realizat United 93
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
că urgia nu era rodul imaginației sale. E bun wireless-ul. Mai bun ca strămoșeasca telepatie. Sau o fi fost vreo reclamă și nu m-am prins? Ar trebui să mai fac un pic de sport mental cu seria Bourne. Ultimatumul lui Bourne/ The Bourne Ultimatum - 2007, regia Paul Greengrass, cu: Matt Damon, Julia Stiles, Joan Allen, Albert Finney, David Strathairn Camera 1408/ 1408 - regia Mikael Hafström, cu: John Cusack, Samuel L. Jackson, Mary McCormack SECRETUL ADRIANEI Sarsanella reîncărcată Adriana BABEȚI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
imaginației sale. E bun wireless-ul. Mai bun ca strămoșeasca telepatie. Sau o fi fost vreo reclamă și nu m-am prins? Ar trebui să mai fac un pic de sport mental cu seria Bourne. Ultimatumul lui Bourne/ The Bourne Ultimatum - 2007, regia Paul Greengrass, cu: Matt Damon, Julia Stiles, Joan Allen, Albert Finney, David Strathairn Camera 1408/ 1408 - regia Mikael Hafström, cu: John Cusack, Samuel L. Jackson, Mary McCormack SECRETUL ADRIANEI Sarsanella reîncărcată Adriana BABEȚI Să reiau pe scurt firul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
și a tot atâtea tronuri seculare, despre care am amintit deja, s-a produs în câteva zile sau câteva săptămâni. Într-adevăr, în 1914, Europa a cunoscut zile tumultuoase. La cinci zile după atentatul de la Sarajevo, Austria a trimis un ultimatum Serbiei. Peste două zile, Rusia țaristă decretează mobilizarea generală. A doua zi, Germania adresează un ultimatum Rusiei. Ostilitățile încep în câteva ore. Peste două zile, nemții declară război Franței. După 48 de ore, armata Germaniei invadează Belgia. Mai trec 48
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
zile sau câteva săptămâni. Într-adevăr, în 1914, Europa a cunoscut zile tumultuoase. La cinci zile după atentatul de la Sarajevo, Austria a trimis un ultimatum Serbiei. Peste două zile, Rusia țaristă decretează mobilizarea generală. A doua zi, Germania adresează un ultimatum Rusiei. Ostilitățile încep în câteva ore. Peste două zile, nemții declară război Franței. După 48 de ore, armata Germaniei invadează Belgia. Mai trec 48 de ore și Germania e în război și cu Marea Britanie. Cine e responsabil pentru toate astea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de bun, de cinstit și corect care a pornit de la „copil de trupă” până la colonel”. În legătură cu cele de mai sus desprindem și următoarele clarificări făcute de martorul momentelor în cartea „Călător prin...vâltoarea vremii”, p. 44-45: „La 28 iunie, în urma ultimatumului primit, suntem nevoiți să părăsim Basarabia cu cetățile ei de apărare făcute de Ștefan cel Mare. Cei doi mari tartori ai războiului, Hitler și Stalin, se înțeleseseră deja, iar noi „cei aflați la răscruci de lume și vremuri”, am trebuit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de Coroană a luat în discuție reorientarea politicii externe către Germania, având în vedere expansiunea acesteia pe continent și, mai ales, interesul pentru produsele petrolifere românești. La 26 iunie 1940, Moscova a înaintat reprezentantului român acreditat în U.R.S.S. un ultimatum privind retrocedarea, în patru zile, a Basarabiei și a nordului Bucovinei, considerate a fi fost ocupate de armata română în 1918. A doua zi, Consiliul de Coroană a discutat răspunsul către U.R.S.S. și, din cei 28 de participanți, 11
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zile, a Basarabiei și a nordului Bucovinei, considerate a fi fost ocupate de armata română în 1918. A doua zi, Consiliul de Coroană a discutat răspunsul către U.R.S.S. și, din cei 28 de participanți, 11 au fost pentru respingerea ultimatumului, 4 pentru discuții și 13 pentru cedare. În seara aceleiași zile, U.R.S.S. a remis un al doilea ultimatum României, iar Consiliul de Coroană, în urma discuțiilor cu diplomații străini și factorii militari, a decis acceptarea condițiilor. În doar patru zile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zi, Consiliul de Coroană a discutat răspunsul către U.R.S.S. și, din cei 28 de participanți, 11 au fost pentru respingerea ultimatumului, 4 pentru discuții și 13 pentru cedare. În seara aceleiași zile, U.R.S.S. a remis un al doilea ultimatum României, iar Consiliul de Coroană, în urma discuțiilor cu diplomații străini și factorii militari, a decis acceptarea condițiilor. În doar patru zile, armata și administrația românească, alături de o parte a populației, a trebuit să se retragă din Basarabia și Bucovina în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
refugiați în Germania. Întreaga acțiune subversivă și de propagandă împotriva României se afla, conform informațiilor, sub conducerea atașatului de presă german de la Praga. A doua chestiune de interes major reprezenta „mișcarea plănuită a unei revoluții în Ucraina”, concomitent cu un ultimatum adresat României privitor la cedarea orașelor de frontieră din vestul țării către Ungaria, la care se adăuga un schimb de populație. De asemenea, guvernul de la București trebuia să renunțe la Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea viitorului stat ucrainean, în caz
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din multe părți”. Conducerea tuturor acțiunilor subversive și de propagandă în România era coordonată de către un membru al Legației Germaniei din București împreună cu consulul german din Brașov. Informații extrem de prețioase au cules agenții Inspectoratului Regional de Poliție și în privința eventualului ultimatum, preconizat a fi remis guvernului român. În primul rând, existența unei liste de revendicări față de guvernul de la București se confirma, cu specificarea că, dacă România nu va fi de acord cu cererile primite „va fi imediat atacată din mai multe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a obținut și în privința granițelor României la nivelul Păcii de la Buftea-București din 1918, dar cu specificarea că motivația principală o reprezenta nevoia acută de petrol a Germaniei. Pe aceeași linie, materialul a cercetat și analizat cererile pe care eventualul ultimatum adresat României le-ar fi conținut. Conform datelor obținute, nu era vorba doar de o cedare a orașelor de frontieră, ci de „30-40 km în adâncime pe lungul frontierei, coridor prin Valea Crișului cu Huedin, ținutul Calata, Cluj - Târgu-Mureș și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sânge și pământ». Cât privește valoarea informațiilor obținute și verificate, ele pot fi analizate prin prisma evenimentelor care s-au desfășurat în perioada următoare: pactul dintre Germania și U.R.S.S., cunoscut sub titulatura celor doi semnatari, Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), ultimatumul U.R.S.S. adresat României privind cedarea Basarabiei și nordului Bucovinei (26 iunie 1940) și «arbitrajul» germano-italian asupra «diferendului» dintre România și Ungaria, tranșat prin Dictatul de la Viena (30 august 1940). Organele de informații ale D.G.P. au acționat profesionist în cazul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Serviciul Jandarmeriei au fost decorați cu medalia „Bărbăție și Credință”. La 29 iunie 1940, agenții Corpului Detectivilor au informat despre ședința Comitetului Central al Partidului Comunist din aceeași zi, în care au fost dezbătute situația creată în România în urma ultimatumului sovietic și perspectivele de acțiuni, „în lumina” instrucțiunilor aduse de un curier de la Moscova. Informațiile au abordat două ipoteze principale în care comuniștii români trebuiau să-și desfășoare activitatea în continuare. Prima dintre acestea a luat în calcul posibilitatea ca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]