462 matches
-
umanității abia create (Gen 2,24), se radicalizează și se amplifică prin Cuvântul adresat de cel Preaînalt slujitorului și prietenului său Abraham: «... și din casa tatălui tău». Fecunditatea care influențează aproape obsesional primele stadii de viață și lentul proces de umanizare (Gen 1,28) pare să se deschidă spre noi orizonturi. Drama sterilității - ca paradigmă a falimentului și a morții iminente - influențează și, oarecum, cumpănește întreaga existență a lui Abraham, și nu doar a lui, ci și pe aceea a tuturor
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
forme de «martiriu», martiriu mai degrabă căutat decât primit. Pentru consacrații și consacratele din zilele noastre, titlul unui articol, de acum «clasic», ar putea deveni un fel de semn al discernământului spiritual: «De la sfințenia dorită la sărăcia oferită». FRAGILIZARE SAU UMANIZARE? Adeseori ne plângem, uneori chiar de bunăvoie, de fragilizarea vieții, în general, și a vieții consacrate, în mod special. Pe de-o parte, ne simțim obligați să conștientizăm scăderea forțelor și vulnerabilizarea persoanelor și a instituțiilor care, până cu puțin
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
o «senilizare», nu doar statistică, ci și prin pârghia controlului, datorită unei cârmuiri directe sau indirecte. Ținând cont de ceea ce s-a spus până în momentul de față, ne-am putea întreba: «avem de-a face cu o fragilizare sau o umanizare?». Întorcându-ne cu mintea la imaginea samaritenei, ne-am putea întreba dacă este vorba de o fragilizare sau de o capacitate de a fi mai sinceri cu noi înșine și cu ceilalți. Trebuie să recunoaștem că, în vremurile pe care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în vederea evitării reacției de respingere a grefei, eliberează calea pentru dezvoltarea infecțiilor virale, care nu mai întâmpină rezistența sistemului imunitar al receptorului de grefă. Producerea de animale transgenice și de animale „knock-out” spre a se facilita evitarea respingerii grefei, prin „umanizarea” țesuturilor (transfecția acestora cu gene umane), ar putea afecta sistemul imunitar în capacitatea sa de a discrimina self-ul de nonself. Porcii utilizați în xenotransplanturi trebuiesc păstrați în containere speciale și riguros examinați, spre a nu conține virusul gripal porcin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au ocazia, dincolo de normativele ideologiei și ale propagandei de partid. 3. Cultura română neînregimentată pe care o putem defini de tip umanist, liberal și pluralist nu pune neapărat în discuție ordinea socială existentă, dar aspiră din toată ființa sa la umanizarea și liberalizarea actualului regim inutil și nefast represiv. Ea crede în libertățile și drepturile omului, care în ordinea culturală se traduc prin libertatea circulației ideilor și persoanelor, prin ridicarea restricțiilor de călătorie, documentare, corespondență și a tuturor contactelor intelectuale, prin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
avem despre acesta. Astfel, dacă Jean-François Boissel dezaproba folosirea expresiei de "creier electronic", pe care o considera un abuz lingvistic, credea totuși că multe din performanțele intelectuale ale omului fuseseră mecanizate: "Trebuie bine înțeles că nu e vorba aici de umanizarea mașinilor, ci de mecanizarea gîndirii, și cred că e foarte important ca atunci cînd reflectăm la informatică să avem o imagine nouă despre noi înșine. Ne dăm seama că există o dimensiune mecanică în ceea ce credeam că e specific omului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
împreună cu efortul său, constituie spațiul datorită căruia persoana își realizează propria demnitate, pune în practică propriile capacități, dezvoltă propria ingeniozitate și creativitate, contribuie la binele comun. Că munca este izvor de demnitate este un element antropologic universal (factor esențial de umanizare și de autorealizare), pe care noi îl redescoperim tocmai în timpul acestei crize care îl distruge și îl reduce, în mod brutal, la o variabilă improbabilă a mecanismelor cinice ale capitalismului financiar. Dacă „demnitatea vine din munca demnă, din munca onestă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
bună dispoziție a imaginației. Există, lîngă imaginația literară, o mai clar conturată imaginație materială: pămînt ars de soare, vîrtejuri de colb, iarbă mohorîtă, sîrmoasă și, deasupra tuturor, o cumpănă de fîntînă ca gîtul unui struț, semn al unei precare fertilizări (umanizări) a pustiului. O. poetică, Încă modestă, se prefigurează aici: o poetică a carbonizării, o reverie a pustietății: „focul verii”, „pustietatea goală sub arșița de soare”, „iarba mohorîtă”, „mari vîrtej de colb”. PÎnă și singurătatea se mineralizează: „mută, sterilă, nepătrunsă”, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și alți 1,5 milioane pasageri au ajuns în Majorca pe calea apei. Menorca, o insulă de dimensiuni ceva mai mici (694km2) și o populație de cca.90.000 locuitori (2006), este cunoscută pentru monumentele megalitice prezente aici, ce demonstrează umanizarea din preistorie. Deosebit de atractivă în conturarea activităților turistice este bogata arhitectură cu un melanj de elemente locale și maure, care dă un farmec deosebit așezărilor de aici. Insula se caracterizează printr-o mare vaietate etnică actuală (mauri, greci, turci, arabi
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
o deturnare tendențioasă a sa ci tradiția intelectuală critică, respectiv doctrina politică social-democrată. Încă din timpul vieții sale Marx s-a văzut nevoit să facă față unor revizioniști ca Eduard Bernstein sau Karl Kautsky, care argumentau în sensul păstrării și "umanizării" capitalismului. După cum am văzut, Marx se pronunța clar pentru schimbarea modului de producție capitalist, în absența căruia opresiunea nu putea decât să continue, chiar dacă ar fi îmbrăcat forme edulcorate. În ciuda acestei polemici, și a obiectivului poate prea ambițios și totodată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deoarece trecuseră deja prin faza capitalistă, cea care oferă condițiile materiale pentru efectuarea revoluției; ultimul ingredient îl reprezenta dezvoltarea conștiinței proletariatului ca și clasă transnațională, de sine stătătoare. Predicțiile lui Marx nu s-au adeverit, dar au contribuit enorm la "umanizarea" capitalismului occidental. În Rusia, pe de altă parte, ideile marxiste au fost transformate din instrumente de cercetare empirică având rol declarat emancipator în arme de luptă pentru care practica socială nu mai reprezenta reperul absolut, ci inamicul care trebuia modelat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acești pacienți au realizat că moartea nu înseamnă neantizare, ci o extensie a vieții într-un registru mai înalt, dincolo de turpitudinile și efemeridele vieții. Iar mărturiile venite din partea celor care s-au bucurat de efectele pozitive ale acestei metode de umanizare a morții sunt pe deplin edificatoare. Cel mai important aspect al acestor experiențe, afirmă Joan (40 ani), a fost relevanța lor pentru înțelegerea morții. Am văzut desfășurarea magnifică a planului cosmic în toate nuanțele și ramificațiile sale infinite. Fiecare individ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-ului, anume cea formală. Acesta este evenimentul care capătă aici semnificație: distribuirea prin împărțire a logos-ului către diferite categorii de fapte ale omului. E drept, este instituit prin acest eveniment un fenomen cu adevărat "memorabil", istoric, anume acela al umanizării logos-ului. Numai că umanul însuși apare aici ca fiind distribuit prin împărțire: logos-ului formal nu îi corespunde umanul în întregime (cu gândirea, rostirea și făptuirea sa, toate adunate, inițial, în "practici" și reguli elementare ale acestora, într-o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
niciodată în închisorile publice..." La spital, însoțitorul, predând dosarul cu actele pacientului, va înmâna medicului de gardă "notițele ce a putut lua despre purtarea bolnavului în timpul călătoriei sale". Ideea principală a acestor măsuri, ca a întregului capitol de altfel, este umanizarea practicii psihiatrice. (Este regretabil că, din cauza condițiilor istorice, proiectul a rămas un simplu document de arhivă.) Abia peste 4 decenii ideile marelui umanist Fătu au fost, în parte, realizate în alte împrejurări. Bolnavii nou-internați urmează, după proiectul lui Fătu, să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau reconstrucții, utilități noi cât și, mai ales, pentru construirea unui nou pavilion, în locul celui fost "de pensionari", distrus aproape în totalitate în timpul războiului, al cărui front de luptă trecuse pe acolo. Tot în contextul modernizării, dar mai ales al "umanizării" asistenței medico-psihiatrice ser înscrie "socioterapia", adică tratamentul prin manifestări cultural-artistice, individuale sau de grup. Instituită de către profesorul Brânzei, socioterapia se desfășura săptămânal, prin ședințe de aproximativ două ore în amfiteatrul cel mare al spitalului, cu participarea, bineînțeles sub supraveghere medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
semantica verbului, tematicitatea obiectului. Lazard (1998: 62−63) aduce în discuție marcarea diferențială a obiectului (concept introdus de Bossong 198563), un fenomen foarte răspândit printre limbile lumii, care se corelează cu cel mai înalt grad de definitudine și/sau de umanizare și/sau de tematicitate a obiectului și cu pregnanța semantică a verbului. Obiectul încorporat este nonreferențial sau generic. Construcția indirectă a obiectului sau antipasivul se folosesc în locul construcției de bază dacă este vorba de un proces conceput ca fiind incomplet
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mijloacele posibile (prin intermediul conținuturilor, prin relația cu elevii, prin modelul pe care îl oferă, prin limbajul adoptat, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare desfășurate cu elevii). Departe de a fi doar un simplu demers didacticist, educația moral-religioasă ar trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Religia propune elevului noțiuni care trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a-l determina să acționeze nu doar pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
beneficii suplimentare. • Asimilarea ca finalități proprii. Un sistem poate să-și însușească, pe lângă finalitățile sale constructive, și finalități laterale. Este vorba de funcțiile sociale pe care întreprinderile actuale tind să și le asume tot mai mult sau de orientareaacestora spre „umanizarea muncii”, spre creșterea calității umane a muncii. Familia poate să-și însușească drept finalitate stimularea unei atitudini responsabile față de muncă a membrilor săi, participarea lor activă la viața colectivității. Ca rezultat al influențelor reciproce laterale, are loc un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare socială mai integrat, caracterizat printr-o armonizare mai organică a părților componente ale sistemului social, prin depășirea autonomizării lor, a concurenței dintre ele; este purtătoarea unei organizări sociale centrate pe om. Din acest motiv, sociologia acordă o mare importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1859). În acest text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să se pornească de la o analiză a caracteristicilor speciei umane, a principalelor ei necesități care constituie baza organizării oricărei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se destrămau În contact cu rezistența sistemului la umanizarea relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românești, locale și sectoriale. Sociologia a primit de la Început un suport pozitiv deosebit și din partea colectivității, În așteptarea ei de a contribui la Îmbunătățirea condițiilor de viață. Noua tehnocrație a văzut În sociologie un instrument de creștere a raționalității și umanizării sistemului și, În ultimă instanță, de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a societății socialiste și, unii, chiar de utilizare a ei În lupta Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu comun care stimulează experiențe culturale, procese de civilizare și de umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fizica, matematica, astrologia sau medicina.Filosofia științei încercă să analizeze și să clarifice logic unele concepte fundamentale pentru înțelegerea structurii cunoașterii științifice. Cartea lui Thomas Kuhn, Structura revoluției științifice (1970), propune o nouă viziune asupra științei, "un pas în direcția umanizării științei"4, o viziune care ne va ajuta să conștientizăm faptul că un nou domeniu, o nouă știință este reprezentată de Comunicarea interculturală. La data apariției cărții, teoria cunoașterii științifice era dominată de o tendință formalistă și normativă, dar Kuhn
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]