560 matches
-
pentru că ”mică e vacanța mare” căutăm să profităm cât mai mult de minunatele clipe care ni le oferă ea. Oare ce-i mai plăcut în timpul vacanței decât o excursie? Să străbați țara, să mergi din munții de miazănoapte, tainici și umbroși, până la Dunăre sau la marea cea albastră. Străbătând drumurile patriei, în drumețiile și excursiile acestui anotimp, vom întâlni și nenumărate locuri legate de momente din lupta poporului nostru. ”Pe câmpia verde Și în lunca verde Verde sus și verde jos
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
pune la afumat . În procesul uscării frunzele de dafin își pierd culoarea și aroma, frunzelle de dafin se țin de obicei în săculete sau borcane închise ermetic. Frunzele de dafin se feresc de soare și se usucă la un loc umbros și răcoros Ceaiul de frunze de dafin ajuta ,la funcționarea stomacului și digestiei. Toate aceste condimente se folosesc în alimentație, la pregătirea preparatelor culinare,dinbucătăria moldoveneasca, pentru gustul și aroma ce le-o dau. Dafinul este folosit în bucătăria tradițională
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
mult drag de anii copilăriei petrecuți în casa bunicilor mei, de dragostea și grija cu care am fost înconjurată atunci, în preajma războiului , în casa de pe Bulevardul Epureanu din Bârlad, de grădina cu flori și pomi roditori, de teii bătrâni și umbroși din fața casei”. Deci, indiscutabil, e bine să ai urmași, să și aducă aminte de tine, nu cum zic unii că omul după ce dă viață omului, trebuie să-și părăsească puii și să-i încredințeze societății, să-i crească nu se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
2-3 metri adîncime pe acolo dădeai de apă limpede, pură și chiar mai bună decît berea pe care o tot laudă niște bețivani pe la televizor. Pe alocuri, în cazanul acela era cîte un copac enorm, cu o coroană deasă și umbroasă. Majoritatea erau stejari, dar nici nucii, teii și oțetarii nu se dădeau bătuți. Pe partea estică, la cîțiva metri de pădure, dacă priveai atent, era un adăpost improvizat, bine camuflat și greu accesibil din fundul cazanului. Acolo, uneori, spre chindie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și apoi toamna, furnizau un concert studiat, dar al naibii de subtil. De cîte ori Georges mă invita la el eram pus în fața a altceva, mereu ceva nou și surprinzător. De exemplu, acum spre prînz, ne plimbam pe aleile din jurul lacului. Alei umbroase, cu mirosuri de fîn cosit de pe la mine de acasă. Vorbim de una, de alta, rar despre altceva decît despre acele locuri cu lunga și bogata lor istorie. Pe acolo s-a strecurat acel cavaler pentru o răpire, acolo a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care mulțumesc zeului Soare pentru permisiunea de a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm cel mai odihnitor somn al zilei sub răcoarea adusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în Cuba. Aici sar în ochi și te găbjesc urgent polițiștii, care sînt cîtă frunză, cîtă iarbă. Atunci ce și cum? În Havana Veche, aproape de port, există o străduță Santa Valeria care dă direct în golf. Aici, într-o grădiniță umbroasă, se poate bea o cafea cubaneză veritabilă. Amabilitatea amfitrionilor atrage ca un magnet clientela. Cu ceva timp în urmă, înainte de povestea cu neamțu, am fost pe acolo. În grădiniță își făcea treaba un negru, îmbrăcat doar în maieu și niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
său și apare cu o pălărie. Frumoasă, colorată ca papagalii din Amazonia. Cu boruri largi, cu desene savante de prin calendarele indiene. Era o minune, o capodoperă. O așez cu frică pe cap și îmi vine ca turnată. Este ușoară, umbroasă și interesantă. Indianul îmi cere un preț modest, deși aș fi plătit și de cinci ori mai mult. În sfîrșit, aveam și eu pălărie. O s-o pun în portbagaj, să nu care cumva să se așeze pe ea cineva, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o rupe la fugă și dispare printre căsuțele locuite de confrații lui. Polițistul mă consolează: N-a avut cui s-o vîndă. Este o măsură prea mare, fără căutare... Ce noroc pe capul meu să-mi regăsesc pălăria! Mexicană, colorată, umbroasă și... încăpătoare. Conflict de interese Habar n-am avut cu cîte lighioane împart, pașnic, grădina asta a Reședinței de la Havana. Pașnic, este un fel de a spune, pentru că, în realitate, conflictele se iscă foarte frecvent. Sînt conflicte de interese, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
creierii îi fierbeau și, pe deasupra, mai era și mare amator de rom?! Și totuși, oamenii care au populat pămîntul acesta înaintea noastră au realizat adevărate minuni în Cuba. Fortărețe, palate, biserici, șosele și vile nemaipomenit de frumoase și funcționale. Grădini umbroase, arbori de-o vîrstă cu pămîntul, flori, oh, nenumărate flori, viu colorate, de toate culorile știute și neștiute. Explozii de frumuseți pe care nu bănuiai că pot exista în lumea aceasta. Spaniolii au zidit o Cubă pe care nu și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de lină, Să-ți sorb apa din izvoare, Pe la «Moara de hârtie», Ziua în arșița mare... Șopotindu-mi numai mie ! Dar voi, văi cu zmeuriș, Dar voi, fete și feciori, Cu pitulici în frunziș Cu obrajii roșiori, Și cărarea cea umbroasă, Mai jucați o învârtită, Pe unde urcam voioasă ? Colo-n lunca cea vestită ? Fruntea Malului Și acuma văd aevea O cărăruie pe muchea unui deal, în asfințit de soare, Cînd alergam cu picioarele goale Și zefirul cald ce bătea dinspre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
casă. Doar că locuia împreună cu mamă-sa. Încolo, o mie și unul de avantaje. Era la o azvârlitură de băț de Universitate. Și vila soției era pe strada Karl Marx o vilă modestă, din piatră, discretă, ascunsă sub niște tei umbroși, dar încă destul de cochetă, trainică, liniștită, iar dânsa, soția, cu vreo două decenii mai tânără, era o femeiușcă înaltă, blondă, subțire ca o viespe, elegantă, apetisantă; avea niște sprâncene foarte subțiri, iscusit desenate, rimelate, de sub care ochii negri și focoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
revoluții cu implicații grave atât pentru România, cât și pentru întreaga zonă balcanică tot de această așezare îl legau anii urmați la grădiniță și școala primară, incursiunile întreprinse cu fratele său, Constantin, și alți copii de seama lui pe potecile umbroase din Codrii Orheiului și Lăpușnei, clipele în care a primit și citit "abecedarul scris în dulcele grai românesc", dar și "serile în care mama termina mai repede treburile casei" și el o ruga "să citească fragmente din Amintirile lui Creangă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aici câteva zile bune de concediu. Găseai un loc de tihnă. Făceai o cură de aer curat, ozonat, cum în puține locuri găseai. Puteai face și o cură cu afine, lapte, brânză proaspete. Sau găseai prilej să urci pe poteci umbroase și răcoroase pe muntele Rarău. Ori plecai pe Valea Bistriței. Sau porneai la pas spre mănăstirile din sudul Bucovinei. Și făceai la fiecare un popas de suflet. De reculegere. De meditație. De dialog intim și de vibrație adâncă. De unde veneai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fiarele, fără să-mi acorde vreo atenție specială. Cotys se transforma, sub ochii mei, într-o entitate diferită, își lua o identitate nouă ce mă înspăimânta. În clipele acelea, fiece freamăt, fiece foșnet, fiece dâră de lumină care străbătea cărările umbroase ale pădurii îmi dădea o senzație de neliniște. Fără să vreau, intram și eu în comunicare extatică cu lumea aceea misterioasă. Tot ce mi se întâmpla îmi îmbogățea experiența individuală. Trăiam ceva nou ce nu pot să decriu în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă-nec în fluviul vieții. Când acesta își umflă albia uriașă, nu poți face altfel decât să te lași atras în abisuri. Călătorie în Geția (3) În timpul călătoriei am străbătut un adevărat paradis pământesc. Cotys m-a condus pe cărări umbroase, evitând să întâlnim triburile războinice care nu mă acceptă pentru că sunt roman, și nici pe el, un aliat al romanilor. De aceea ne-am abătut prin locuri virgine, neexplorate, unde auzeam doar grohăitul mistreților și ciripitul surdinizat. Sub frunzișul compact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să se ducă să culeagă ciuperci, iar eu m-am oferit bucuros să merg împreună cu ea. Mi-amintesc cât de fericit eram să umblu prin locul acela plin de surprize, observând încordat natura, pătruns de obscuritatea ei profundă. Pe cărarea umbroasă, am surprins o veveriță, mică și grațioasă, care de îndată ce ne-a simțit prezența a fugit speriată. Ne-am îmbibat de răcoarea dionisiacă, tresărind speriați la fiecare mișcare suspectă a desișului. Din neatenție, ne-am afundat prea adânc în pădure, astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
aflu într-o lume ireală. Tot ce vedeam sau atingeam cu privirea semăna cu formele arhetipale care nu existau în realitate: nu mai întâlnisem până în momentul acela brazi atât de înalți și de drepți, stejari atât de robuști și de umbroși, râuri atât de limpezi, pajiști atât de verzi, flori atât de parfumate, iarbă atât de grasă, și tot așa, atâtea specii de animale și de plante a căror existență paradisiacă nici n-aș fi putut să mi-o imaginez. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alte specii endemice de mamifere, păsări, reptile și batracieni (Smithsonian,Terra, p. 321). 49 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 252. 50 S.Neguț, I.Nicolae, op.cit., p. 91. 33 Sydney eucaliptus globulus), de la cei piperniciți, noduroși și puțin umbroși, până la cei Înalți ce se regenerează rapid din semințe sau lăstari. Unii au coaja groasă, dură și adânc crestată rezistentă incendiilor, alții au scoarța aspră, fibroasă sau subțire și netedă, cojindu-se vara. Culorile variază Între roz palid și galben
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
p. 97). 313 Larousse. Istoria artei, Univers Enciclopedic, 1995, p.1138. 314 Ibidem, p. 1139. 153 Până la Începutul secolului al XX-lea, arhitectura elaborase un stil indigen bazat pe fermele din tufișuri, cu acoperișuri țuguiate și galvanizate și cu verande umbroase. Casele orășenilor aveau etaje reduse, decorate cu balcoane din fontă, ce se mai Întâlnesc În suburbiile orașelor Melbourne și Sydney. În 1959 arhitectul danez Joem Utzon câștigă competiția pentru proiectarea Casei Operei din Sydney, pe care o construiește În trei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Cooktown, situat În estuarul cu manglieri, În care căpitanul Cook și-a petrecut șase săptămâni reparându-și nava Endeavour. Drumul de coastă, care duce la Cooktown și căruia ecologiștii i s-au Împotrivit cu putere, este o realitate. De după depărtările umbroase ale pământului se deschise, ca un colosal semicerc de aur Înflăcărat, geana aprinsă a soarelui, și cât ai clipi, trunchiurile neclintite și netede ale câtorva eucalipți se poleiră de o lumină curată și rece... Iar În solemna Încremenire a firii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
va afla la răscrucea neputinței ca specie iar Viitorul va fi o mare incertitudine! Cu respect vizităm Shrine of Remembrance, situat pe un Întins domeniu public de 13 ha, cu alei bine trasate, spații verzi, trandafiri roșii și galbeni, copaci umbroși, construit În stilul monumentelor clasice, de o mare sobrietate, asemenea unui templu grec, din gresie albă, cu coloane zvelte și fronton cu basoreliefuri deasupra porticului principal, terase În trepte, cupolă grandioasă. Monumentul, ridicat Între 1928-1934, a fost inspirat după celebrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie spre țărm și se retrăgeau, se zbăteau năprasnic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Parcurile și grădinile din Aukland (Albert Park, Victoria Park, Rose Park Garden), cu numeroasele fântâni arteziene ce-și trimit jeturile de apă spre cer, În forme ingenioase, statui de nimfe și zeități clasice, de generali și monarhi austeri, cu aleile umbroase, ronduri de flori În superbe nuanțe pastelate, gazon englezesc tuns perfect, totul te trimite cu gândul la atmosfera din Hyde Park-ul londonez, În opulenta Epocă Victoriană. Mai ales după-amiaza și seara parcurile sunt asaltate de miile de tineri, În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
venit dintr-o țară care aspiră spre progres și prosperitate. S-a Înserat, lampadarele din imensul parc s-au aprins și revarsă cu dărnicie o lumină Îmbietoare asupra caselor, pavilioanelor și muzeelor care și-au Închis porțile vizitatorilor. Rămân aleile umbroase, florile multicolore și grațioase, băncile pe care poți lenevi În continuare după un strop de răcoare. Căldura s-a mai potolit și parcul este invadat de tineri, copii, adulți doritori de conversație și mai ales destindere În aerul puțin mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]