1,411 matches
-
mai mira Nicușoare! se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina le doborâ și începu să lingă paiul. -Ce bun este! La fel făcură și ceilalți copii.Toți se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc amintirile din copilărie și îmi umezesc ochii. Ochi care au (re)văzut și (re)simțit (o)dată aceste pasteluri. Doamna Maricica Stroia, autoarea versurilor de borangic, se dovedește un autentic talent poetic, ce reușește să transmită atâtea emoții cu versuri simple, clare, de cristal, în care
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
taifas amândoi. Stăteau jos când m-am uitat, nu dădeau cu sapa... Sapele se odihneau de ceva vreme printre rânduri, când cei doi, tată și fiu, ajunseseră cu discuția aproape de final. Vasile a tras lacom din țigara pe care o umezise cu limba de câteva ori până să-și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar. Doar când era supărat ori foarte preocupat și adâncit în gânduri ce niciodată nu-i dădeau pace. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
a perpetua specia. Ce învățase Adelina de la prietenele ei și de ce își refuza acea stare de grație, care se numește liniște sufletească, știa numai ea. Uneori, cînd forfeca aerul cu cracii ei neliniștitori, era conștientă că acea parte ce se umezește de dorință era vinovată de animația străzii. O căprioară aflată în perioada ritului nu era mai sfioasă decît ea, pentru că amîndouă fiind femele, urmau același destin, cu distincția esențială că prima era funcționabilă la propria ei dorință, iar celei de
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc amintirile din copilărie și îmi umezesc ochii. Ochi care au (re)văzut și (re)simțit (o)dată aceste pasteluri. Doamna Maricica Stroia, autoarea versurilor de borangic, se dovedește un autentic talent poetic, ce reușește să transmită atâtea emoții cu versuri simple, clare, de cristal, în care
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
alesese o rochie simplă, rafinată. Sexy. Tivul era deasupra genunchiului, materialul fin, moale, cădea perfect pe silueta armonioasă, suplă. Părul ca abanosul, îi atingea umerii. Aplicase un machiaj ușor. Încălță pantofii cu toc înalt, se privi mulțumită în oglindă. Își umezi buzele în vinul rubiniu. Privi la ceas. Ușor, întunericul se infiltra în casă. Instalația de pom clipea, dădea încăperii un aer intim. A aprins lumânările de pe masa aranjată pentru două persoane. Aruncă o ultimă privire, trecând in revistă camera. Se
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
rătăcit clipe dulci și amare printre stele Raze de speranță s-au risipit cu ele Mi-am văzut vise purtate că nisipu-n vânt Și am pierdut cu ele tot ce era mai sfânt Lacrimi au uscat mintea de gânduri Au umezit obrazul în nenumărate rânduri Tristețea mi-a secat sufletul de sentimente Și inima m-a părăsit în unele momente Cu lacrimi de sânge istoria s-a scris Orice lumină falnica s-a stins Destinul are grijă să urâțească ce-i
RATACIRE de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357562_a_358891]
-
cu duimul. Dar uneori trec în galop prin macii încă-n floare, Sălbatici cai fără de șei călcând la întâmplare, Petalele devin pe loc o mare sângerândă Fără de maluri și-n furtuni, speranțele se-afundă. Când ploi răzlețe cu-amintiri îmi umezesc țărâna Cu mirul dragostei mă spăl și se închide rana Și-atunci arcade-ntreci de dor se-mbracă-n trandafiri Iar eu colind prin văi pustii sau munți de regăsiri. De bucurii mă împânzesc pun strai de sărbătoare, În crini
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
style?!? Mă gândesc, cu tristețe, că pe micul cârmaci nu avem cum să-l acuzăm, nicio clipită, de plagiat! Domnul Google nu mi-a livrat vreo creație de-a sa, deși îmi amintesc de ceva versificații televizate, destinate a ne umezi organul vizual. Am înfiptă în neuron doar celebra propoziție din 6 mai 2010: „... reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România, cu 25% ... ” + alte măsuri, care au dat România peste cap. Pentru asta arbitrul i-a arătat cartonașul
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]
-
din sincer dor și drag de majoritate parlamentară, cântând în struna măscăriciului violet, care, brusc lovit de amnezie, cheamă „ciocoimea” - scuipată în cap, cu mânie proletară, până mai ieri, zice-se, până și din grădinile Vaticanului, ori de prin șanțurile umezind pinii din Roma - la o mândră și patriotică șezătoare anti-băsesciană. În naivitatea mea - amendabilă, desigur, demonstrând imaturitate politică! -, îmi imaginam că individul va fi tratat cu revoluționar și suveran dispreț măcar de aripa stângace, dar... surpriză de proporții: „Dacă Dan
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
plăcerilor dosite, chinuite în inimile lor încărcate de vreri. În pictură, parcă menit a fost să sugereze prin linii și culori, ideorealistul Picasso, senzualistul și doritorul de exprimări pătimașe, bărbatul pierdut în lipsurile vieții pe care și-a trăit-o umezită de culoarea picturilor ce l-au înconjurat. El avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era cea care umbrea voia. În Domnișoarele din Avignon, 1907 permanență amorezat Pablo
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
sală, aceeași scenă la fel de frumos amenajată cu oameni aleși, pe măsura ființei sale . Brăila, mama lui Fănuș Neagu, își sărbătorea fiul la cea de-a 70 -a aniversare. Acolo sus pe scenă, la cei 70 de ani, cu ochii aproape umeziți de lacrimile bucuriei, maestrul cuvintelor cu parfum de izmă și aromă de iarbă coaptă, rostea cu o nostalgică emoție; „Eu vin din viața Dunării - decembrie și ianuarie, înseamnă acolo dragoste, cântece, vin, speranță si jurământ cu mâna arsă de credință
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
tâșni din adâncuri, poleit de razele argintii ale lunii. Salturile ei păreau jocurile unei sirene. Părul des îi atingea mijlocul. Spiralele corpului ei în aer îi înfiorau simțurile. Picături fierbinți de sudoare i-se prelingeau pe piept și pe tâmple, umezindu-i pletele de abanos. O naiadă! De unde apăruse? Ținuturile ei se aflau in legende. Avea impresia că visa sau era un miraj. Totul devenise o vrajă țesută din mătasea neagră și străvezie a nopții, îmbrăcând împrejurimile în magia melodiei senzuale
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
aveai de dat, ai dat, și dai, / Și ce avem de dat e de rușine - / Tu ești în iad, și noi, trăim în rai, / Și pentru noi, se poate și mai bine ... / 3 mai 2008”. O poezie care mi-a umezit geană cu geană este “Cântec de leagăn” în care autorul se închipuie copil pe genunchii lui Dumnezeu: ”Mai ia-mă, Doamne, pe genunchi. Cu mine, joacă-Te pe lazuri, / Mai dă-mi Lumină din rărunchi, / Să zbor, bătrân, peste pârleazuri
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
le merită în totalitatea lor, indiferent de ceea ce se cred că sunt. Romanul superrealist trădează această facere perversă a sistemului, îl decimează și îl târăște în șesul dezlănțuit al libertinajului sodomic. Apropie buze, desface picioare, întărește anumite părți ale corpului, umezește ... să spunem ochii, când receptăm o cădere a noastră, prin noi, aproape și iminentă, poate și datorită energiilor, care ucid energiile universului, provocând scurcircuit intensităților fiindului. Omul superrealist nu se mai retrage în intimitate, a înțeles că prin exhibiționism sfidează
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
și Didina îngenunche în fața lui Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză trufașe: așa mă bucur!... V-ați speriat degeaba, boierule!... „Prostul... era să omoare bietul câine” Ce bine... că nu
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
se împletesc armonios. Căldura însă, care se degajă din fiecare pagină a cărții de față este aidoma nodului din gâtlej, care nici nu te lasă să plângi, nici nu dă frâu liber cuvintelor. Ci îți sugrumă doar vocea și-ți umezește privirile. Și într-aceasta constă emoția uriașă, emoția autentică pe care doar lucrurile trăite și simțite ți-o poate transmite la simpla lectură, așa încât, ești nevoit să nu mai lași cartea din mână ca să nu întrerupi vraja, misterul, magia născute
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
cât de nepotul, cel care și-a dedicat mulți ani acestor cercetări minuțioase pentru a scoate la lumină adevărata personalitate a lui Marin Preda. Aceste sentimente urcă precum o căldură spre grumaz și apoi în obraji, dar mai ales îi umezește privirile și-i gâtuie vocea, ori de câte ori vorbește sau își amintește de el. Chiar dacă nu e vizibil. Și e cea mai frumoasă mărturie a nepotului despre unchiul său. Fie spațiul idilic al secerișului, fie nostalgia pădurii Ciolăneasca, fie islazul, ulițele satului
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
său ceda tentației de a se lăsa sedusă de el. I-a plăcut sărutarea sa. Știa să sărute și acele câteva momente cât a fost ocupat cu posedarea sa și a voinței sale, emoția plăcerii nu putea fi negată. Se umezise complet. Noroc că a fost trezită din visare de bâzâitul soneriei telefonului. Încă îi mai tremurau mâinile când ridică receptorul. Se aștepta să fie cineva de la birouri sau chiar Ramona, însă din receptor se auzi vocea caldă a lui Mircea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
scriam și scriam, și scriam... Când am terminat, cu o timiditate copilărească am rugat-o pe mama să citească ce am așternut eu pe filele caietului de teme. A citit. A rămas puțin cu gura căscată și i s-au umezit ochii. Mă așteptam cumva să mă critice, dar în loc de aceasta m-a luat în brațe, mi-a sărutat fruntea și mi-a spus pentru prima dată de când învățasem să scriu că e mândră de mine, că nu credea că pot
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
rătăcit clipe dulci și amare printre stele Raze de speranță s-au risipit cu ele Mi-am văzut vise purtate că nisipu-n vânt Și am pierdut cu ele tot ce era mai sfânt Lacrimi au uscat mintea de gânduri Au umezit obrazul în nenumărate rânduri Tristețea mi-a secat sufletul de sentimente Și inima m-a părăsit în unele momente Cu lacrimi de sânge istoria s-a scris Orice lumină falnica s-a stins Destinul are grijă să urâțească ce-i
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
un truc corida nopții s-a pornit mantia roșie îmbracă universuri calea spre lună are trepte de piatră arsă fierbe lava misterioasă în adâncuri cataclismul iubirii naște atei condescenți picasso s-a răstignit pe pereți am sculptat dragostea din lut umezit în palme mi-au crescut cicatrici de granit Referință Bibliografică: Iubire siderală / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277, Anul IV, 30 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IUBIRE SIDERALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360012_a_361341]
-
plângem după picătura căzută în urma pașilor noștri. De unde bucurie dacă mereu în urma noastră lăsăm ce e mai bun să zacă în praf? Te aduni în acele cuvinte știute doar de tine ca apoi, strop cu strop, să le lași să umezească suprafețele aride. Cândva, cineva va uita să uite, să nu privească, să zdrobească frumusețile primite întâmplător sau nu, într-o adâncitură de pas sau pe vârful degetelor prelungi, strânse în așteptări. o floare și o baghetă în formă de semilună
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
nu știe să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă." - Alvin Toffler șterg din mine umbrele sau se șterg singure când aprind candela înfrigurată de adevărul neștiut. în spatele băncilor din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine cresc fire de pir, se împletesc mereu
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
poftele? Departe de noi asemenea apucături. Or mai fi și cazuri când se mai hârjonesc câte unii cu mâncărici, dar nu toți fac așa, Miroane, că doar spitalul nu-i bordel. În timp ce doctorul mai examină mâna baciului o dată și își umezi pânza de tifon plină de praf de ipsos sanitar, special pentru asemenea operații, își continuă povestea cu nașterea celor două gemene din Teșila. Când termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete la douăzeci și cinci de ani
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]