1,474 matches
-
un tonus muscular bazal intrinsec. I.6. MEDIAȚIA CHIMICĂ ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector se realizează în majoritatea cazurilor cu participarea obligatorie a mediatorilor chimici. Ca purtători umorali de informații nervoase specifice, mediatorii chimici sunt substanțe bioactive, cu greutate moleculară mică, ce asigură transferul mesajelor electrice din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. Dovezi experimentale directe privind transmiterea chimică a informațiilor la nivelul articulațiilor sinaptice au fost obținute inițial
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de neurobiologie moleculară cu implicații normale, patogenice și terapeutice imprevizibile. PARTEA A II-A II.1. REGLAREA NEUROUMORALĂ A FUNCȚIILOR ORGANO-VEGETATIVE Ion HAULICĂ Funcțiile organo-vegetative sunt în permanență reglate, integrate și coordonate cu ajutorul unei game variate de factori nervoși și umorali, în vederea menținerii homeostaziei și adaptării adecvate a organismului la condițiile impuse de mediul extern și intern. Coordonarea actelor involuntare vegetative se realizează neuroreflex cu punct de plecare fie de la nivelul zonelor reflexogene specifice, fie de la nivelul suprafețelor interoceptive viscerale sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatic, scurt, în grosimea sau imediata vecinătate a organelor respective. Astfel de celule nervoase cu terminații scurte se găsesc atât la nivelul mușchiului cardiac, cât și în feutrajul plexurilor mienterice (fig. 60). Cei doi neuroni eferenți transmit impulsurile vegetative pe cale umorală la conexiunile intermembranare ale fibrelor musculare netede denumite nexusuri. Acestea rezultă din fuziunea membranelor musculare sub formă de punți intercelulare în vederea transmiterii mesajelor vegetative din aproape în aproape la întreaga musculatură gastrointestinală și declanșării răspunsului său unitar. În modul acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zona respectivă. Când se aplică un stimul nociceptiv pe piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni vasodilatatoare sunt cunoscute. Incapacitatea drogurilor care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menținerea funcțiilor normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv. Acolo unde mediatorul chimic adrenergic este activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
său efector, sistemul nervos vegetativ îndeplinește, astfel, un important rol homeostazic și integrativ la nivel central, care va fi discutat în continuare. II.1.8. ROLUL HOMEOSTAZIC AL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ coordonează și adaptează pe cale neuro-reflexă și umorală activitatea tuturor organelor implicate în menținerea echilibrelor dinamice ale funcțiilor vitale. Dacă la periferie căile, locul și modul de acțiune al structurilor nervoase vegetative sunt relativ distincte, la nivelul intranevraxial au loc fenomene de implicare somato-vegetativă de o complexitate deosebită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hipotalamus este FR a trunchiului cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare asigură condiții optime de integrare a informațiilor sosite pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrat în practica curentă, conține suficiente necunoscute. II.2. REGLAREA CIRCULAȚIEI Ion HAULICĂ Starea de echilibru și stabilitate autoîntreținută a circulației, denumită homeostazie circulatorie, are la bază procese neuroreflexe de reglare și control al funcției cardiovasculare pe cale dublă, nervoasă și umorală. Excitantul fiziologic al autoreglării marii și micii circulații și presiunii sanguine în particular, este reprezentat de nivelul însuși al tensiunii arteriale pe de o parte și de constituenții plasmei pe de altă parte. Eficacitatea reglării depinde de masa sanguină, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcții vitale (creier, inimă, plămân etc.) este amenințată. Sub influența stimulării lor fizice sau chimice se produc reacții neuroreflexe cardiovasculare compensatoare care restabilesc echilibrul amenințat. Aceste reacții sunt la început predominant nervoase, cu efect reglator imediat și continuă cu veriga umorală, în vederea potențării și prelungirii în timp a răspunsului inițial. Deplasarea sângelui în circuitul închis al marii și micii circulații se realizează cu presiuni, viteze și debite diferite, datorită particularităților structurale, metabolice și funcționale ale inimii, arterelor, venelor și capilarelor, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și adaptează activitatea contractilă ritmică prin mecanisme de autoreglare și control pe căi neuro-umorale complexe intrinseci și extrinseci. A. Mecanismele intrinseci au la bază capacitatea inimii denervate sau chiar izolate, de a se contracta în absența oricăror influențe nervoase sau umorale din afară. Îndeplinind rol de pacemaker cardiac, mecanismul intrinsec realizat și întreținut prin procese electrochimice și metabolice celulare, asigură contractilitatea ritmică cu frecvență și forță contractilă variabilă în funcție de gradul de umplere și întindere diastolică a fibrelor miocardice. La rândul lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se produc prin mecanismul expresiei genice implicat în sinteza proteinelor miocardice. Codificarea izoformelor proteinelor reglatoare și îndeosebi a troponinei (T) influențează sensibilitatea la Ca2+ a proteinelor contractile și viteza lor de contracție. B. Mecanismele extrinseci asigură pe căi neuroreflexe și umorale reacțiile cardiovasculare compensatoare și variațiile adaptative ale forței și frecvenței cardiace în vederea menținerii debitului-bătaie adecvat. Ele întregesc mecanismele autoreglării intrinseci, realizând restabilirea și adaptarea promptă a activității cardiovasculare la diversele solicitări din mediul extern sau intern. În cadrul acestor mecanisme, o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și creșterea randamentului inimii, iar pe de altă parte, uniformizarea și transformarea scurgerii sacadate în scurgere continuă cu debit crescut. b) Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare din mezarteră de a se contracta și relaxa sub influența diverșilor factori nervoși și umorali. Fenomenul, cunoscut sub numele generic de vasomotricitate, are loc mai ales la nivelul teritoriului arteriolar, bogat în musculatură netedă și deosebit de sensibil la factorii neuroumorali de reglare a tonusului vascular. Prin mecanismul vasoconstricției și vasodilatației arteriolare se realizează scăderea sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriul precapilar cu un veritabil sfincter muscular. În anumite țesuturi și organe (pielea extremităților, plămâni, tub digestiv etc.), rețeaua capilară este dublată de anastomoze arteriovenoase, prevăzute de asemenea cu musculatură netedă. Variațiile de tonus ale acesteia, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea, fie dirijarea unei cantități mai mari de sânge spre capilarele din jur. În modul acesta, anastomozele arteriovenoase contribuie, alături de sfincterul precapilar, la reglarea fluxului sanguin prin capilare. Grosimea peretelui capilar fiind de 0,3-0,8 µ, permite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale circulației. b) Contractilitatea este cea de a doua proprietate a venelor, conferită de prezența fibrelor musculare netede, mai ales la nivelul venelor de calibru mic și mijlociu. Tonusul venos se datorează inervației predominant simpatice a acestora și diverșilor factori umorali excitatori și inhibitori. Contractilitatea venoasă asigură, prin intermediul modificărilor de volum și presiune, stagnarea sau mobilizarea și lansarea în circulație a unor noi cantități de sânge, cu răsunet important asupra homeostaziei circulatorii generale. În afara rolului de transport, venele fac oficiul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, realizând o veritabilă balanță abdominoperiferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuroreflexă a circulației prin intermediul cordului, a cărui frecvență și forță de contracție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a reacțiilor presoare simpatico-adrenergice. II.2.6. REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele concomitente ale reglării nervoase. Ea se realizează neuro-umoral în combinație cu mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, hormonii locali vasoactivi de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptide vasoactive (bradikinină, angiotensină), gazele sanguine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a reacțiilor presoare simpatico-adrenergice. II.2.6. REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele concomitente ale reglării nervoase. Ea se realizează neuro-umoral în combinație cu mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, hormonii locali vasoactivi de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptide vasoactive (bradikinină, angiotensină), gazele sanguine, cataboliții acizi etc. Din categoria
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toate funcțiile organismului care beneficiază de mecanisme de autoreglare și control, capabile să asigure stabilitatea și menținerea funcției respective în limite mai mult sau mai puțin constante. În cazul homeostaziei circulatorii, aceasta este consecința autoreglării cardio-vasculare pe cale dublă, nervoasă și umorală. În timp ce componenta nervoasă realizează reglarea de scurtă durată a circulației, componenta umorală prelungește în timp efectele acesteia, asigurând reglarea de lungă durată. Excitantul fiziologic al reglării neuro-umorale a circulației, în general, și presiunii sanguine, în particular, este reprezentat de nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să asigure stabilitatea și menținerea funcției respective în limite mai mult sau mai puțin constante. În cazul homeostaziei circulatorii, aceasta este consecința autoreglării cardio-vasculare pe cale dublă, nervoasă și umorală. În timp ce componenta nervoasă realizează reglarea de scurtă durată a circulației, componenta umorală prelungește în timp efectele acesteia, asigurând reglarea de lungă durată. Excitantul fiziologic al reglării neuro-umorale a circulației, în general, și presiunii sanguine, în particular, este reprezentat de nivelul însuși al tensiunii arteriale, pe de o parte, și de constituenții plasmei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic, de exemplu, dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, determinând o veritabilă balansare circulatorie abdomino-periferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuro-reflexă a circulației prin intermediul cordului, ale cărui frecvență și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
valorile normale. Căile eferente vago-simpatice asigură astfel legătura dintre centrii reflecși coordonatori ai activității cardio-vasculare și organele efectoare respective, constituind veriga nervoasă indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice rapide impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. II.2.7.3. Reglarea umorală Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele reglării nervoase. Ea se realizează cu ajutorul substanțelor vasoconstrictoare și vasodilatatoare, reprezentate de mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, cataboliții acizi, hormonii locali de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptidelor vasoactive (bradikinină, angiotensină), al gazelor sanguine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Căile eferente vago-simpatice asigură astfel legătura dintre centrii reflecși coordonatori ai activității cardio-vasculare și organele efectoare respective, constituind veriga nervoasă indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice rapide impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. II.2.7.3. Reglarea umorală Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele reglării nervoase. Ea se realizează cu ajutorul substanțelor vasoconstrictoare și vasodilatatoare, reprezentate de mediatorii chimici simpatico-parasimpatici, cataboliții acizi, hormonii locali de tipul monoaminelor (serotonină, histamină) și polipeptidelor vasoactive (bradikinină, angiotensină), al gazelor sanguine, principalilor ioni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH), determinată de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcarea hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecanisme intricate umorale, cum sunt cele care urmează. a) Substanțele mediatoare. Din categoria substanțelor mediatoare prevăzute cu acțiuni vasoconstrictoare fac parte mediatorii simpatico-adrenergici, noradrenalina și adrenalina, cunoscute sub numele generic de catecolamine. În timp ce noradrenalina provoacă efecte predominant vasoconstrictoare de 1,5-1,7 ori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de reglare și adaptare a circulației la nevoile nutritive tisulare. c) Hormonii locali. Cea de a treia categorie de factori umorali implicați în autoreglarea presiunii sanguine este reprezentată de hormonii locali, sau tisulari. Aceștia sunt substanțe biologic active rezultate din metabolismul propriu al țesuturilor și necesare atât asigurării fluxului sanguin local, cât și activității lor specifice. Dintre factorii umorali care-și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de factori umorali implicați în autoreglarea presiunii sanguine este reprezentată de hormonii locali, sau tisulari. Aceștia sunt substanțe biologic active rezultate din metabolismul propriu al țesuturilor și necesare atât asigurării fluxului sanguin local, cât și activității lor specifice. Dintre factorii umorali care-și dispută candidatura pentru rolul de hormoni locali implicați în reglarea circulației fac parte histamina, serotonina și polipeptidele vasoactive. Histamina este un puternic agent dilatator al arteriolelor, dublat de o marcată acțiune de creștere a permeabilității capilare. Cele mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]