1,026 matches
-
sclipiri de petrol. Băieții se așezară în liniște pe pânza de cort întinsă între siluetele înalte și elegante ale firelor de papură, lipindu-se unul de altul, cu ochii mari, urmărind fiecare mișcare a unchiului. Nu dură prea mult până ce undițele fură pregătite, momeala agățată și firele întinse. Sorin își alese o bambină roz, iar Florin una galbenă, hotărâți să nu piardă din priviri cercurile fosforescente care aveau să le vestească momentul în care peștele mușca momeala. În tăcerea umedă, câteva
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
mâncarea aluneca bine de tot și copiii se simțiră cu adevărat părtași la cea mai mare aventură a vieții lor. Florin sări la un moment dat în picioare, scăpându-și mâncarea în iarbă. Se aruncă pe burtă și trase de undița lui, al cărei fir ridicase bambina până la băț. - Unchiule! Am prins unul! Am prins unul, unul mare de tot, îmi trage undița în apă! - Stai așa, nu forța! Nu vrem să te tragă și pe tine după el! Ridicăm ușor
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
la un moment dat în picioare, scăpându-și mâncarea în iarbă. Se aruncă pe burtă și trase de undița lui, al cărei fir ridicase bambina până la băț. - Unchiule! Am prins unul! Am prins unul, unul mare de tot, îmi trage undița în apă! - Stai așa, nu forța! Nu vrem să te tragă și pe tine după el! Ridicăm ușor bățul și scoatem numai capul peștelui din apă, să-l amețim puțin și să-l aducem lângă mal, de unde îl tragem afară
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
suspină Sorin, cu umerii căzuți și privirea în pământ. - Bine, așează-te într-un loc și dă-i bătaie! - Dar... cu ce să mă șterg? Hârtia e în mașină și nu cred că pot ajunge până acolo! Unchiul Victor lăsă undița la care meșterea, în iarbă, privi câteva clipe în jurul lui, după care, smulse două frunze imense și păroase de brusture. I le întinse băiatului și dădu din cap, ridicând din sprâncene. Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
să fie amiază. Timpul zbura pe lângă ei, fără să-l simtă și fără să le pese de el. Zgomotul unui motor, care se auzi la un moment dat din dreptul drumului de țară, îl făcu pe Unchiul Victor să scoată undițele din apă, să le arunce în ierburile înalte și să se arunce împreună cu băieții pe burtă în păpuriș, ducându-și degetul arătător la buze, într-o cerere mută de liniște absolută. Inamicul pândea de undeva de pe drum. Ascultară cu urechile
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele. Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[ Vargă, vergi = băț de undiță (DEX)] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Gică să coboare la nivelul apei, într-o zonă unde era posibil acest lucru, și cu minciogul[ Minciog = mică plasă în formă de coșuleț, prinsă de un băț, folosită pentru scoaterea la suprafață a peștelui prins cu năvodul sau cu undița.( DEX)] în mână, să aștepte să aduc captura la el. Apa era adâncă și canalul mic în lățime, iar peștele nu se ridica la suprafață să ia aer și apoi să se liniștească. Atât îmi mai trebuia, ca tocmai acum
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
uneori cu pași mărunți, rugăciunea face scară peste vai și peste munți. Gândul bun rodește via iar când poamele-s culese în hambare bogăția, toate spicele sunt dese. Furii vin să prăduiască ce cu sârg ai adunat dă-le-o undiță cerescă, un pescar m-a învățat. Un sărman bătut de soartă să primești la ușa ta, fapta să îți fie dreaptă și folos vei aduna. Urcă omul pe o scară către cer la Dumnezeu și virtuțile îl ajută drumul să
SCARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374731_a_376060]
-
Articolele Autorului Simonică mergea încet pe faleza din Orșova cu gândurile sale. Mai privea din când în când Dunărea acoperită pe margine cu preșul de verdeață. Pescarii așezați pe panta pietroasă, care așteptau să se agațe vreun pește de cârligele undițelor fumau liniștiți. Câteva bărci cu motor se vedeau în larg, agitând și transformând apa din jurul lor în aripi ce cădeau după ce treceau, lăsând dâre tremurânde. Blocul turn de pe partea stângă se înălța semeț spre cer. Trecuse ceva timp de când nu
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
mirosind a cozonac, am tăiat-o pe la Bojdeucă, s-ajungem jos, în Veneția, și de-acolo, pieptiș, la Cuciureanu, delenda Carthago, delenda Carthago, scandările lui aburite, la Casa Universitarilor... Cioc, cioc. Domnia sa, Cuciureanu, ne aștepta în odaia din față, cu undița rezemată de ușor: magistre, i-am spus cu respect, afară-i Ajunul, uită-te pe fereastră (tocmai exploda o petardă albastră), pînă-n pescuit mai sînt vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cuciureanu, ne aștepta în odaia din față, cu undița rezemată de ușor: magistre, i-am spus cu respect, afară-i Ajunul, uită-te pe fereastră (tocmai exploda o petardă albastră), pînă-n pescuit mai sînt vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afectiv, pozitiv. MATERIAL DIDACTIC: O cutie înaltă („acvariu”, „balta”); 4 grupe de câte 5 pești de mărimi și culori diferite (cu capse în loc de ochiă; O grupă de ghete, aceleași atribute; Un peștișor auriu, un obiect de încălțăminte, cutii conserve; 4 undițe cu magnet la capăt. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se anunță deschiderea „sezonului de pescuit” și vor fi selectați cei mai buni pescari prieteni (4 jucători). Se așază „balta”, se amestecă peștișorii, ghetele etc. apoi se aruncă în „baltă”. Pescarii își vor alege
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
magnet la capăt. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se anunță deschiderea „sezonului de pescuit” și vor fi selectați cei mai buni pescari prieteni (4 jucători). Se așază „balta”, se amestecă peștișorii, ghetele etc. apoi se aruncă în „baltă”. Pescarii își vor alege o undiță preferată și pe rând vor introduce undița în „baltă” și, când simt că s-a agățat ceva de „cârlig”, trag, respectând regula de a nu se uita în „baltă”. Toți se bucură și se distrează. Copilul care pescuiește peștișorul de
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
deschiderea „sezonului de pescuit” și vor fi selectați cei mai buni pescari prieteni (4 jucători). Se așază „balta”, se amestecă peștișorii, ghetele etc. apoi se aruncă în „baltă”. Pescarii își vor alege o undiță preferată și pe rând vor introduce undița în „baltă” și, când simt că s-a agățat ceva de „cârlig”, trag, respectând regula de a nu se uita în „baltă”. Toți se bucură și se distrează. Copilul care pescuiește peștișorul de aur anunța încheierea jocului. În acest moment
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
în general, raporturile dintre autohtoni și alogeni (migratori). Alături de cereale (grâu, mei), se mai cultivau pomi fructiferi, viță de vie, legume, plante textile (inul și cânepa) pentru îmbrăcăminte. Uleiurile și vinuri alese erau importate. S-au descoperit unelte de pescuit, undițe, harpoane, greutăți, în așezări din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave și doar o cincime sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil, sedentar, al gospodătriei țărănești, economia agrară variată. Terminologia legată de creșterea animalelor este tot latină.7 Mineritul-exploatarea bogățiilor subsolului, a minereurilor-a constituit o importantă ocupație în perioada aceasta. Valorificarea resurselor minerale, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
am văzut parcă îl ele un semn de recunoaștere. De atunci încolo, mi se întâmpla adesea să-l însoțesc pe Pașka în expedițiile lui de pescar, pe malurile înzăpezite ale Volgăi. Găurea gheața cu ajutorul unui puternic arbore cotit, își arunca undița în spărtură și rămânea nemișcat deasupra copcii rotunde care lăsa să se vadă grosimea verzuie a gheții. Îmi imaginam un pește care, la capătul unui tunel îngust, uneori lung de un metru, se apropia prudent de momeală... Bibani cu spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
portului, cu macaralele lui enorme, cu atelierele, cu antrepozitele lui de tablă ondulată. Mai jos, ne-am înfundat într-un maidan întins, înțesat cu barje vechi, cu construcții metalice ruginite, cu piramide de bușteni în putrefacție. Pașka și-a ascuns undițele și plasele sub unul dintre buștenii mâncați de carii și a început să sară dintr-o barcă în alta. Mai erau un debarcader părăsit, câteva pasarele pe pontoane, care ne fugeau suplu de sub picioare. De altfel, urmându-l pe Pașka
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
patriarhul din Constantinopol se rupeau și se certau cu acelaș zel pentru domnia bisericească peste neamul bulgăresc și, precum cel dentîi aruncase mreaja asupra vanitosului Ioanițiu prin titlul de rege, tot astfel cel din urmă își arunca în alte chipuri undița după Asanizii următori și după numerosul lor popor. Deși acel stăpânitor rânduise ca țara lui să atârne bisericește de Roma, atârnarea aceasta se schimbă curând în tocmai contrariul ei, adecă în comunitatea cu biserica greco-orientală și în recunoașterea supremației ecumenice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru atitudinea din această industrie, John Byrnes a scris: "Uită că porcul e un animal. Tratează-l ca pe o mașină din fabrică" (Hog Farm Management). De asemenea, vânatul și pescuitul implică cruzime. Peștele suferă când este prins cu cârligul undiței sau când moare prins în plasă, iar animalele vânate mor deseori încet din cauza infirmității provocate de răni. Dumnezeu îi instruise pe israeliți să-și îngroape excrementele „în afara taberei” (Deuteronomul 23:12, 13). Astfel se păstra igiena în tabără, iar procesul
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
PESCUIT Georgel pescuiește. Barca plutește lin pe apă. Pluta se mișcă. -Voi prinde un pește grozav! își spune Georgel. Se vor mira toți prietenii de isprava mea. Nici nu le va veni să creadă. Trage Georgel. Peștele cel năzdrăvan înghite undița și vine spre el. Vai! Vai! strigă Georgel. Ce ai visat, Georgel? îl întreabă mama. Ce bine că nu sunt în barcă! spune fericit Georgel. 1. Răspunde la întrebarea: Ce a visat Georgel? 8 BUCHETUL DE FLORI Astăzi este ziua
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
dintâi manifestare de acest fel organizată pentru un scriitor român în viață. Festivitățile au avut amploare deosebită, aproape toate revistele și cotidienele de pe teritoriul României omagiindu-l, prin articole și numere speciale. Îi apar trei noi volume: Firimituri (1929), Cu undița (1932) și Din pragul apusului (1935). Odată cu vârsta, scriitorul pierde câte puțin din altruismul profesat anterior, se oprește tot mai des asupra aspectelor urâte ale relațiilor sociale și literare, pe care, cârcotaș acum, le comentează în intervenții obositoare. Reia unele
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Nerva Hodoș, București, 1903; În lumea dreptății, Iași, 1907; Pe marginea cărților, București, 1911; Întuneric și lumină, Iași, 1912; Sorana (în colaborare cu A. de Herz), București, 1915; În slujba păcei, București, 1919; Rătăcire, București, 1923; Firimituri, București, 1929; Cu undița, București, 1932; Din pragul apusului, București, 1935; Huliganism?, București, 1938; Originea neamului românesc și a limbei noastre, București, 1942; Întuneric și lumină. În lumea dreptății, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1957; Întuneric și lumină, îngr. Andrei Rusu, pref. Mihai
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]