597 matches
-
în plan juridic ori constituțional, dar și cu adevarat dramatice pentru Statul român. Dramatice, în primul rând, prin consecințele pe care le-a avut subordonarca lui Ion Iliescu în anii '50, la Moscova, în calitatea sa de secretar al "Sovietului unional al studenților și aspiranților Români", față de unele persoane și instituții sovictice. Să remarcam că referatul din iulie 1955, menționat anterior, folosește cu abilitate exprimarea comitet unional, în locul celei reale, de soviet unional, pentru a ascunde astfel caracterul pur sovietic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ion Iliescu în anii '50, la Moscova, în calitatea sa de secretar al "Sovietului unional al studenților și aspiranților Români", față de unele persoane și instituții sovictice. Să remarcam că referatul din iulie 1955, menționat anterior, folosește cu abilitate exprimarea comitet unional, în locul celei reale, de soviet unional, pentru a ascunde astfel caracterul pur sovietic al organizației. Prima consecință a caracterului sovietic al organizației conduse la Moscova de Ion Iliescu: șeful direct al acestuia, omul căruia îi dădea raportul și de la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Moscova, în calitatea sa de secretar al "Sovietului unional al studenților și aspiranților Români", față de unele persoane și instituții sovictice. Să remarcam că referatul din iulie 1955, menționat anterior, folosește cu abilitate exprimarea comitet unional, în locul celei reale, de soviet unional, pentru a ascunde astfel caracterul pur sovietic al organizației. Prima consecință a caracterului sovietic al organizației conduse la Moscova de Ion Iliescu: șeful direct al acestuia, omul căruia îi dădea raportul și de la care Iliescu primea directive, era însuși secretarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Alexandr Selepin. Cel care, nu întâmplător, va fi numit în 1958 în funcția de Președinte al KGB. Ca Ion Iliescu a corespuns complet exigentelor sovietice în tot timpul studiior sale la Moscova - de fapt, în funcția de secretar al sovietului unional - o dovedește următorul pasaj din referatul de cadre din 1955: "Ca urmare a muncii pozitive depuse și a rezultatelor bune obținute la studii, a primit diplomă de onoare a C.C. al U.T.M. iar în 1953 a fost primit candidat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
T.M. din 1954 a fost reales în C.C. al U.T.M. și membru supleant în birou." Referatul face clar distincția între muncă pozitivă depusă și rezultatele bune obținute la studii de către Ion Iliescu. Adică între activitatea de secretar al sovietului unional al studenților și aspiranților români din U.R.S.S. și activitatea studențeasca, proprin-zisa, a lui Iliescu. Ca subordonat al conducerii Komsomolului, Ion Iliescu avea că principala misiune să facă propagandă sovietică printre studenții și aspiranții Români din U.R.S.S. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cârtita dintre studenții și aspiranții trimiși la studii în U.R.S.S. - verificați și trecuți, în prealabil, prin sita serviciior secrete comuniste din țările lor - Secția a IX-a a Directoratului ÎI KGB se baza, ca principal colaborator, pe secretarul sovietului unional al studenților și aspiranților din țara respectivă. Ofițerii Secției a IX-a aveau, așadar, obligația profesională de a se întâlni în mod regulat cu fiecare secretar de soviet unional studențesc, pentru a se informa (și, la rândul său, a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Directoratului ÎI KGB se baza, ca principal colaborator, pe secretarul sovietului unional al studenților și aspiranților din țara respectivă. Ofițerii Secției a IX-a aveau, așadar, obligația profesională de a se întâlni în mod regulat cu fiecare secretar de soviet unional studențesc, pentru a se informa (și, la rândul său, a face mai departe raport) asupra stării de spirit din rândul studenților și aspiranților provenind dintr-o țară sau alta, pentru a lua relații privind pe unul sau altul dintre studenții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
asupra stării de spirit din rândul studenților și aspiranților provenind dintr-o țară sau alta, pentru a lua relații privind pe unul sau altul dintre studenții vizați spre recrutare de KGB sau pentru a trasa noi ordine. Secretarul unui soviet unional studentese dintr-o țară sau alta, subordonat direct conduceni Komsomolului, constituia deci principala pârghie a KGB-ului în recrutarea, dintre studenții și aspiranții aflați în U.R.S.S., a viitoarelor cârtite. Acestea urmau apoi, în secret, o pregătire specială într-una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
1952- câte două luni succesiv - Ceaușescu a frecventat cursurile speciale, rezervate viitorilor lideri comuniști din țările frățești (ale Tratatului de la Varșovia), de la Academia Militară "M. Frunze" din Moscova. Dar Ion Iliescu? Ce rol viitor îi pregătea KGB-ul "secretarului sovietului unional al studenților și aspiranților Români", aflați la studii în U.R.S.S.? Răspunsul îl descoperim în referatul de cadre din 22 iulie 1955: Ion Iliescu urma să fie propulsat în conducerea "Uniunii Internaționale a Studenților" (UIS). Așadar, într-o organizație de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
MOSCOVEI Ascensiunea lui Ion Iliescu - începută odată cu ocuparea României de către trupele sovietice (august, 1944) și continuată în forță într-o primă etapă până la retragerea militarilor și consilierilor sovietici (1958) - atinge un moment de vârf prin înfiltrarea fostului secretar al Sovietului Unional al Studenților și Aspiranților Români într-o organizație de front, paravan al Kremlinului și KGB-ului (Directoratul I): așa-zisa Uniune Internațională a Studenților, cu sediul formal la Praga, dar dirijata și finanțată de Moscova. În studiul său "Le KGB
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
scopuri de spionaj". Să reținem această distincție. Astfel, vom descoperi rolul pentru care fusese, pregătit Iliescu de către sovietici încă din 1945, când acesta a început să fie propulsat, treptat, în conducerea U.A.E.R. (1946), U.T.M. (1949), a Sovietului Unional al Studentior și Aspiranților Români din U.R. S S. (1950), pentru a fi teleghidat, în cele din urmă, în secretariatul Uniunii Internaționale a Studenților (1956), organizație paravan a Moscovei și a KGB-ului. Ascensiunea tânărului Ion Iliescu, teleghidat permanent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
l-a legat dintotdeauna pe Ion Iliescu de Moscova, o constituie un alt amănunt: la Praga, în cadrul secretariatului UIS, Ion Iliescu avea același șef pe care il avusese anterior la Moscova, în cadrul Komsomolului, în calitatea sa de secretar al Sovietului Unional al Studenfilor și Aspiranților Români: Alexandr Selepin, cel care va deveni peste doi ani (1958) președinte al KGB-ului! La Praga, înfiltrat strategic în postul de vice-președinte UIS, kaghebistul Alexandr Selepin avea o sarcină precisă: el era acela care coordona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pe anul 1978, pritocit încă din 1976, cuprindea, la capitolul "literatură", două sub-capitole: primul "literatură originală", al doilea, "traduceri". Unde să rânduiești cartea lui Vieru? La "literatură originală" nu-i cu putință: cum, adică, literatură originală română într-o republică unională sovietică în care români și cultură română nu există? Și cum să declari scriitor român un... cetățean al Uniunii Sovietice? Relațiile cu URSS, și așa tensionate, n-aveau nevoie de motive în plus pentru iritări ale "marelui urs". Celălalt capitol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru literatură a fost acordat cui credeți? unui învingător... pe teatrele războiului, care n-a scris în viața lui decât anecdote și discursuri: Winston Churchill (1953). Istoria, inclusiv cea literară, o fac învingătorii! (Păstrând proporțiile, să ne amintim de Premiul Unional pentru Literatură conferit lui... Brejnev, pentru dările de seamă despre campania din pământurile desțelenite...) Oricum, nu văd prea multe motive să așezăm condeierii noștri securiști în același rând (și rang) cu literații susținători ai fascismului. Au, și unii, și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ca resurse și materii prime, Belarus depinde de Rusia în proporție de 75-80 %, iar o mare parte a produselor sale își găsesc debușeu în Rusia. De fapt, Belarus și Rusia vor de mai multă vreme să formeze așa-numitul Stat Unional Rusia-Belarus (SURB). Acest proces, dincolo de sincopele inevitabile, a cunoscut în ultimii doi ani un vădit progres. După ce a scăpat de sub influența ei Ucraina, Țările Baltice și Moldova, Rusia nu-și poate permite să piardă și ultimul bastion spre vest, Belarus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
confirmat că lucrurile stau, într-adevăr, așa. Relațiile tot mai strânse dintre cele două țări au dus, cu câțiva ani în urmă, la concluzia că ele ar trebui să se unească și să formeze un singur stat SURB, adică Statul Unional Rusia-Belarus. Acesta ar urma să aibă un singur Guvern, un singur Parlament, un singur Președinte, o monedă unică etc. Lucrurile păreau a înainta rapid spre o asemenea soluție, iar presa din Belarus, în 2002, 2003 și 2004, dădea ca sigură
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
începe influența Rusiei, iar pe timpul Ecaterinei a II-a teritoriul a intrat în componența Imperiului țarist. Abia după revoluția rusă din februarie 1917, pentru scurt timp, o "Adunare Națională", a declarat Bielorusia republică autonomă, pentru ca apoi aceasta să devină Republica Unională Sovietică. Așa a rămas până în 1991, când Alexandr Suskevici, Președintele Sovietului Suprem al Republicii, împreună cu Boris Elțîn și Leonid Kravciuc, președintele Ucrainei, au semnat actul de dizolvare a URSS. Abia de atunci începe istoria Bielorusiei ca stat independent, ca subiect
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
o "vitrină" a Uniunii în Vest, iar o mare parte a tranzitului îndeosebi militar spre țări socialiste ca Polonia și Cehoslovacia se făcea prin Bielorusia. Aici Moscova investea mai mult, iar dezvoltarea economică a republicii era superioară majorității celorlalte republici unionale; de aceea și nivelul de trai era mai ridicat, iar bielorușii nu au uitat acest lucru nici astăzi. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, statul Belarus de azi depinde economic într-o măsură covârșitoare de Rusia. Tot ce înseamnă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
a doua. Pe de altă parte, Rusia are în Belarus interese geo-strategice majore. Legătura strânsă istorică, de limbă, de cultură, economică etc. dintre cele două țări a generat, cu câțiva ani în urmă ideea unirii lor în așa-numitul Stat Unional Rusia-Belarus (SURB). Nașterea lui s-a dovedit însă mult mai grea decât au bănuit-o părinții ideii. De câteva ori, chiar când eram acolo, s-a clamat iminența formării SURB, semnarea actelor fundamentale de naștere a acesteia, dar tot de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
această umbră vreau să spun azi câteva lucruri. Și nu despre toate direcțiile spre care se extinde ea, ci doar despre un proiect mai vechi, pe care Rusia se pare că vrea să-l revigoreze. Este vorba despre SURB Statul Unional RusiaBelarus, de fapt mai mult o alipire a Bielorusiei la Rusia. Implozia Uniunii Sovietice din august 1991 a fost urmată de o slăbire a Rusiei pe toate planurile. În 1997 Rusia se afla în fața falimentului economic, iar problemele sociale erau
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Commonwealth rusesc, ca un prim pas spre refacerea vechii sale sfere de influență. Numai că în acest CSI au intrat țări care nici nu se gândesc la o revenire în sânul Maicii Rusia ca Ucraina, țările din Asia Centrală, foste republici unionale -, iar altele, ca Georgia, sunt de-a dreptul ostile Moscovei. Cea mai apropiată de Rusia ca limbă, cultură, psihologie a rămas Bielorusia. Și atunci, cele două țări s-au gândit să se (re)unească și să formeze acel Stat Unional
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
unionale -, iar altele, ca Georgia, sunt de-a dreptul ostile Moscovei. Cea mai apropiată de Rusia ca limbă, cultură, psihologie a rămas Bielorusia. Și atunci, cele două țări s-au gândit să se (re)unească și să formeze acel Stat Unional Rusia-Belarus (SURB). Prin urmare, la 2 aprilie 1997 președintele bielorus Lukașenko semnează un Acord de Unire cu Rusia, care va fi completat de o Declarație Comună, la 25 decembrie 1998, în care se reafirmă voința de unire. La 8 decembrie
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
care se asemănau foarte mult. Lukașenko instaurase în Belarus o dictatură fără mănuși, iar Putin visa la un regim de mână forte, pe care, apoi, l-a și introdus în Rusia. Dar fiecare vroia să fie președinte al noului stat unional, și de aici amânări, pertractări, declarații în doi peri, întâlniri între patru ochi fără niciun rezultat ș.a.m.d. Deșigur, Lukașenko s-a dus de mai multe ori la Putin decât invers; el este fratele cel mic, dar setea lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Rusia cedează; unii jubilează Ca întindere, Rusia este cel mai mare stat al lumii. Ea are 17075400 km2, adică exact cât 71,62 de Românii. Fosta Uniune Sovietică avea peste 22 de milioane de km2, dar după desprinderea fostelor republici unionale Federația Rusă a rămas, totuși, cu acest teritoriu imens, fapt care-mi aduce aminte de una din definițiile pe care matematicienii o dau infinitului: oricât ai adăuga la el și oricât ai scădea din el, acesta rămâne același. Secole în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și de prevenire a accidentelor. Pe de altă parte, sistemele moderne de conducere, planificare și control al producției, permit stabilirea unor raporturi deosebit de exacte între cererea și oferta producției fabricate. Din ce în ce mai mult, se remarcă preocuparea conducerilor guvernamentale și a organizațiilor unionale pentru asigurarea unor condiții moderne de muncă, ca și pentru garantarea tuturor drepturilor economice și sociale ale salariaților. Chiar dacă din unele sondaje de opinie efectuate în rândurile unor sociologi și economiști rezultă că, în sistemul actual capitalist, nu mai există
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]