38,436 matches
-
stingerea soarelui. toamna e băiat ți le servește în față stephen hawking e băiat vîntul rece îți spune în față că nu ești dorit nici nedorit viața și moartea ta nu au nici o importanță. stephen hawking azi 2 septembrie 2010: universul s-a creat singur din nimic și acum putem s-o și demonstrăm. in yer face ca băieții ruslan molecule și alte molecule și zero semnificație marius nu sîntem mai speciali decît sarcoptul rîiei. cînd am intrat la grigorescu era
2.09.2010 by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/6029_a_7354]
-
Gheorghe Istrate (fermoarul) Doamne, încheie-mi mormântul si trage-i fermoarul trebuie s-atingem străfundul: moralul ceasul din măr abia se mai zbate pe când Universul se răstoarnă pe spate (25 octombrie 2008) In memoriam Lui Dumitru Pricop, poet (1943-2007) mirosea a adânc de pădure și a căprior de argint a ierburi fosforescente: Ghilgameș zguduit de viziuni punitive eu - simplu, prietenul lui - Enkidu eram sfărâmat de
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
aici, în Liguria. Da, altceva e faleza spre Nervi, eleganta, ce te scoate, după ce ai lăsat grădini terasate, după ce a-i depășit muzeul Luxor, la magazine de lux.. Dar mie-mi place să vin cu tine în acest punct din univers, unde, aproape de mare, pe o limbă de pământ ca un antic, marinăresc mormânt, privesc tulburat, iar și iar, ca-n prima zi, un desen primar, din pietre. O roză a vânturilor, ce-și are originea în insula lui Foscolo, în
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
arhitectura meticulos-grandioasă tipică imperiului austro-ungar. Mariana avu un mic fior de mîndrie rănită - venise la un castel sau conac despre care știa că-i cu totul altceva; un lagăr, o pușcărie... Mariana Nădăban, un fir de nisip în mizeria acestui univers al morții, descindea în Treiskirchen, cerîndu-și fără să știe dreptul la propria moarte în acel miez de noiembrie din anul 1987. Tot fără să știe și fără vorbe ea se ruga ca Dumnezeu să se îndure de noi și să
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Bled inima mea ar vrea să moară cândva cu toți cei 10.000 de extratereștri ai ei să moară pentru o nouă transhumanță a stelelor căzătoare ca o urmă de gumă pe perete în ziua cu firimituri de soare a universului clorofilian mască de lemn și umbră de cimbru și sălcioară în poiana mierlelor sub ulmul zigzagat fulger țâșnind din pământ scrisoare aterizând împăturită-n patru nori și-n valuri de ceață pe fața lacului Bled 6 Apele lacului Bled s-
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
drumul cel mai scurt are nevoie de o lacună în care o rupere de simetrie ne poate salva memoria întreagă când îți deduci mișcarea din suflet mereu uiți ceva important trupul nu e al tău cu o mișcare poți alungi universul doar să vrei să rămâi cu o singură față
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
îndelung înotătoare?! Bătălie Iubitei mele Tin În acea noapte am pus ceasul să sune. A sunat o salvă de tun pentru o bătălie pe viață și moarte. Am ieșit desculțe în platoșele pielii gata de luptă. Două greșeli miniatură a universului îndepărtat. Lacul blindat de rațe sălbatice, ochiul sticlos al apei privindu-ne din adânc. De mână amândouă, două crengi răsucite în timp, prin bătălia de iatagane, decapitate zâmbind. Cheie sub preș Trebuie să îmi spui cine ești. Cum ai lăsat
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
ca un tort fascinant trenul intră în tunel lumânări fără număr au aprins pe acoperișul lui iar la ieșire cineva le suflă cu putere și a fost seară și a fost dimineață nu te opri sub cuvânt că totul în universuri e mângâiere la poalele ei m-a pus să semnez și am semnat prin urmare mângâie-mă n-aș putea spune când a început totul care a fost momentul în care deodată brațe n-ai mai avut cum vezi amurgul
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
muri de tot". Cât timp nu ne gândim la această ultimă posibilitate de a ne pierde vârsta de tot, ne putem plasa liniștiți în roata mereu reluată a anilor: " Faptul că totul curge - fără întoarcere pentru individ, dar ciclic pentru univers - faptul că același soare naște mereu alte dimineți și același cer nemișcat este cutreierat de stele mereu mișcătoare ș...ț a constituit nu numai o dovadă a forței de nezdruncinat a morții, ci și un argument că, la rândul ei
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
noi suișuri duhovnicești, noi dulcețuri ale păcatelor, noi nevoințe peste fire. Să aduceți și noi ghitare... Alungați până aici, unde spațiul împădurit, transformat în femeie iubită, s-a înălțat de un cot de la pământ, "deasupra patimilor", încărcat de la sursă, "de la univers". Ca la nebuni vin cu un picior târâș să ceară de băut la "centrul nostru de achiziții de melci vii" din sat și să scoată coarne bourești, conform cântecului. Vin și sparg țiglele de pe casă să se facă lumină în
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
confuzi, trecători, mărunți, păcătoși, cum stau pe veci condamnați, închiși ca-ntr-o temniță transparentă și definitivă în biografiile lor dezamăgitoare, în vreme ce din creierul lor, precum stejarul sau baobabul verde din pământul puternic, se înalță o neasemuită energie care dublează universul știut, sublim îl dublează în celestitate. Viața lui vinetu dinamo - compendiu și crima lui finală Istoria lui începe în craiova, într-o casă de chirpici din fața luncii, compusă dintr-o singură odaie în care dormeau toți, de-a valma: maică
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
și alexandru M-am pomenit deodată într-o situație psihologică fără ieșire: copil care are copil... Și acum mai sunt, dar atunci, când a venit pe lume andrei, eram sută la sută copil. Pentru mine, nașterea lui a schimbat configurația universului. Sunt tată, constatam fără convingere. Și acum ce se cuvine să fac? mă frământam, copleșit de situație, mă simțeam ca un ageamiu care se vede singur la pupitrul unui avion complicat, pe care trebuie să-l conducă. Îl priveam încântat-uimit
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
zi n-am să mai fiu. Nu sunt pregătit să mor, n-am niciun pic de talent pentru asta. Inima mea este o cămilă care ține în spate cu încântare, cu ușurință și cu naivitate lumea. Mă simt cauza acestui univers iluminat, mă simt pământul din care totul mistic rodește... După ce am notat aceste propoziții le-am recitit zi de zi, câteva săptămâni la rând, fără să le pot continua. Mai mult: m-am uitat și mă uit la ele incapabil
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
experiența celuilalt. Scriitorul care scrie despre un pictor, un grafician sau un sculptor nu disecă, asemenea unui chirurg, organismul gata constituit pentru a-i deconspira alcătuirea, a-i evalua pulsul și a-i judeca metabolismul, ci se contopește subtil cu universul acestora, verificîndu-și, în complementaritate, propriile reprezentări și aspirații. De multe ori, scriitorul care privește consecvent în lumea imaginii plastice este el însuși un pictor nemărturisit sau, în tot atîtea cazuri, el transferă artistului plastic idei specifice imaginarului său și îmbogățește
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
acei câri, În vreme, au stabilit condițiile În câri Eminescu a fost ucis de un dement, datorită firește numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și victima se găseau la un loc. Text apărut În Universul, București, 28 iunie 1926,p.3. Reluat În Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și În Primăvară, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Note 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
chiar știri de presă: „Piesă În versuri a lui Eminescu, prezentată Teatrului Național, se va pune În repetiție peste 2-3 zile. D. C. Nottara va ține rolul de prim amorez din piesă, iar rolul Laisei se va Încredință unei debutante” (Universul, 2 februarie 1889). Directorul Teatrului Național era, Încă, I. L. Caragiale, care va pleca În curând din țară, În călătorie de nuntă, si apoi Își va da demisia la presiunea actorilor; Grigore Manolescu nu este În grațiile lui Caragiale În aceste
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Să ferească Dumnezeu și pe cei mai răi oameni din lume să fie instalați la d-rul Sutu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consuna cu Înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vină morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
a vizitat Într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar În plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor În jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a Întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu. Doctorul Vines va scrie amintirile sale În 1931, G. Călinescu În 1932,etc. Iată cum prezintă, În prima ediție a „Vieții lui Mihai Eminescu”, G. Călinescu incidentul după alte
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
scris prăpastii despre boala să. Din această „vulgara declamațiune”, Însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitură mortală dată poetului care concorda cu mărturia Hanriettei Eminescu și, peste ani, cu cea a lui Dumitru Cosmanescu. În același număr din „Universul” unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagina, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, Însă, opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
accidentul” bibliografic Dumitru Cosmanescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă :”... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmanescu, frizerul poetului, care În Universul din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit În cap cu o cărămidă și că, peste o jumătate de oră de la această Întâmplare, poetul a murit.” De asemenea, spune că lovitura a fost sub ureche și a
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
ficțiune și găsește în figurile adevărate, autentice (precum metafora, metonimia, hiperbola, litota, antifraza) un embrion, o schiță de ficțiune și, viceversa, în ficțiune un mod lărgit al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers în altul, al amestecului de planuri, va fi considerată „succesiv și cumulativ” din punctul de vedere al studiului figurilor, al analizei povestirii și al teoriei ficțiunii. Așa cum observasem deja în ultimele volume de Figuri (IV și V), reprezentarea este considerată
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
O, sfîșierea zorilor, duioasa/ alunecare a nopții spre apus:/ văzduhul e confuz pe zbaterile somnoroase/ de gene și de aripi.// Soarele suie roșu peste lume/ și trage orizontul din adîncuri” (Apune luna). Să însemne acestea o reconciliere a poetului cu universul? Un soi de exorcizare printr-un ritual al lirismului aderent la materialitățile respinse? Ne e teamă că nu e așa. Ofensiva împotriva materiei își schimbă pe alocuri strategia, nu și ținta. Chiar dacă nu mai sînt vituperate „limitele care izbesc”, „rămînerea
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
unde cel mai tânăr, „plângând ca un prost”, lansează sfâșietoarea întrebare: „De ce?... de ce, nene Anghelache?”. Au trecut, iată, mai bine de o sută de ani (nuvela a fost publicată în numerele din 24 noiembrie și 1 decembrie 1900 ale ziarului „Universul”) și cum „nenea Anghelache, cuminte, n-a vrut să răspunză”, interogația plutește de atunci, tulburătoare și provocatoare, prin spațiul din literatura română rezervat „enigmelor nesplicate”. Parcă Inspecțiune ar fi fost concepută special pentru a-l confirma - a posteriori, evident - pe
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
opresivă, înspăimântoare, generatoare de anxietate perpetuă și de înfricoșări paroxistice cauzate de imprevizibilitatea malefică a prezenței/ absenței sale. Or, dacă stăm și ne uităm bine, toate acestea aparțin unui imaginar birocratic care, pur și simplu, n-are nici o tangență cu universul din Inspecțiune! Logica imanentă oricărei interpretări critice veritabile interzice substituirea singurei Autorități reale în plan literar - aceea prezentă neechivoc, efectiv, material, în paginile Inspecțiunii -, cu o alta fictivă, încropită ad-hoc, și, ce e mai grav diametral opusă ca imagine primeia
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
în săptămîna respectivă scrierea unui anumit text. Pretextul poate fi un articol de ziar („Un număr din «Dilema» a stîrnit polemica în jurul lui Eminescu”), lectura unei cărți recent apărute („Dubla problemă a interesantei cărți a lui David Lodge Limbajul romanului (Univers, 1988, traducere Radu Paraschivescu), este dacă limbajul funcționează la fel ori diferit în roman și, respectiv, în poezie...”), o aniversare („La 12 iulie s-au împlinit, într-o ignorare deplină, 185 de ani de la nașterea lui Ion Ghica...”) o reflecție
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]