4,632 matches
-
adică atunci cînd limba poeziei românești se prezenta sub forma unei corcituri pitorești între greacă, turcă, slavona bisericească și regionalisme dintre cele mai bizare, toate amestecate nonșalant între ele. în schimb, prima strofă a odei La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lîngă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceriu ce-i tot senin, Unde mîndre monumente ale domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase, țărmuri, verde, floare, cer, senin, domnitor), într-o demonstrație subtilă de armonie neo- și proto-latină. Poetul a avut fericita intuiție (literară, pînă la urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
trebuit să celebreze deschiderea spre o nouă lume. Cea mai perceptibilă influență italiană se regăsește în prozodia novatoare, în noul tip de vers creat special de Asachi. Alexandrinul românesc, versul-matrice al pașoptismului, apare în primă formă la poetul moldovean. "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice..." înainte de Heliade și de școala lui, Asachi l-a utilizat intens, atît în poezii scrise imediat după întoarcerea din Italia (La Moldoveni, La moartea părintelui meu, La Patrie etc.), cît și în compuneri tardive, scrise după
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
de ambele părți, de a conviețui. Românii - de frica și enervarea față de furtișaguri, bătăi, stil de viață zgomotos; țiganii - de teama posibilelor represalii din partea unei populații care nu și-a făcut niciodată scrupule din a-și ascunde disprețul (dacă nu ura) față de comunități aparținând unei alte civilizații și, într-un fel, altui timp. Problema, după cum se vede, e încurcată rău. Și se complică zi după zi. Căderea demografică a etnicilor români e însoțită de-o susținută creștere a natalității în rândul
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
Constantin Trandafir, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu, Val Gheorghiu. Un număr de revistă remarcabil prin bogăție, cu o lectură pe care o fac însă dificilă stângăciile de tehnoredactare. Ar fi păcat să nu fie remediate. La început de drum, le urăm mult succes colegilor de la Acolada. Bursa debuturilor O foarte bună idee se vede materializată în BUCUREȘTIUL CULTURAL, suplimentul revistei 22 apărut sub egida Grupului pentru Dialog Social. E vorba despre o amplă anchetă făcută printre criticii și cronicarii literari atenți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
moarte. Apar și exaltările - "un patriarh al culturii", îmi scrie cineva pe blog despre acest om care nu știa cum se conjugă verbul "a îmbătrîni" - și inevitabilele "cel mai mare", "cel mai important", "cel mai iubit" despre acest om care ura superlativele și clasamentele. Tot pe blog mi s-a atras atenția că Pittiș era mason și că, doar în ultima clipă s-a întors la ortodoxie, cerînd să fie împărtășit. E greu să convingi pe cineva care uită sau nu
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
ia d-lui Barbu Cioculescu, amândoi colaboratori eminenți ai României literare, prezintă o semnificație aparte. Poetul, prozatorul, eseistul, criticul și istoricul literar Barbu Cioculescu împlinește în 10 august 80 de ani. Prilej de a-l felicita călduros, de a-i ura sănătate și aceeași mare putere de muncă. Prezența frecventă în paginile României literare a d-lui Barbu Cioculescu, la fel ca aceea a tatălui domniei-sale până în 1988, constituie pentru cititorii revistei unul din principalele elemente de atracție, așteptat totdeauna cu
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
entuziasm la concluzia că omul poate beneficia, în aventura lui „cosmică“, de două morți: prima este trupească și include, pe lângă descompunerea materială, moartea sufletului. A doua moarte se petrece simbolic în Lună. Hinduiștii, cu cea mai adâncă seriozitate adesea, își urează „să scapi de a doua moarte“ sau „îți doresc să mori de a doua moarte“. Prima formulă este un fel de înjurătură religioasă: ești astfel condamnat să reiei ciclul chinurilor terestre, să nu te contopești cu duhul ființei supreme. A
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
trebui să le fie jenă că mai încurcă locul. În timp ce securiști senili, ca Pleșiță, sau mai știu eu ce demnitar ceaușist, care are dificultăți cu acordul dintre subiect și predicat, se bucură de o imensă deferență mediatică și li se urează, cu respect, sănătate și viață lungă. Octavian Paler resimțea stingherit această presiune împotriva bătrînilor, chiar dacă nu se putea plînge că nu-i ajung veniturile. Dar, nota bene, autorul Vieții pe un peron a muncit pînă în ultima zi a vieții
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
vecinul pe care îl invidiază. Astfel de raționamente funcționează în economie, dar și în politică, lumea culturală sau sport. De ce se întâmplă toate acestea? De ce preferă oamenii să trăiască în tensiune și frustrare în locul unei confortabile stări de normalitate? Este ura o fatalitate înscrisă în gena românilor sau un virus pervers, însămânțat cu premeditare în virtutea ideii că o societate divizată este mai ușor de controlat? Gabriel Liiceanu este unul dintre filosofii noștri importanți care, în ultimii ani a meditat constant asupra
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
pare rău pentru ce s-a întâmplat. Eu l-am antrenat pentru televiziune. L-am recomandat la România TV când s-a despărțit de Realitatea, în anul 2011” Victor Ciutacu: ”L-am cunoscut pe Striblea. Nu pot decât să-i urez multă săntate. În aceste momente nu este vorba de concurență între trusturi. Stancu și Ursu au fost, pe rând, la un pas să dea colțu'. Acum, Striblea a făcut atac cerebral după emisiune. Da' p-astea nu le mai vedea
Ciutacu: Stancu şi Ursu au fost la un pas să dea colţu'. Striblea a făcut atac cerebral după emisiune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80335_a_81660]
-
Mircea Mihăieș Există două momente în care ura de sine a României deversează clocotitor, riscând să-i transforme pe mulți locuitori în veritabili desperados, gata să pună mâna pe cuțit, satâr ori mitralieră: august (luna concediilor) și intervalul dintre Crăciun și Anul Nou. Spectacolul înfricoșător al șoselelor blocate
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
Ioan Ghișe. Acesta din urmă a dat autografe și a discutat cu oamenii care au venit să-i povestească de problemele lor. Mulți dintre ei i-au spus să meargă mai departe în cursa pentru alegerile prezidențiale și i-au urat noroc în strângerea de semnături pentru a putea candida la Președinție. Mai mult decât atât, una dintre susținătoarele lui Ioan Ghișe stătea lângă intrarea în Grădina Botanică și, cu o fotografie în mână cu Ioan Ghișe, strângea semnături pentru acesta
Ioan Ghișe, la plimbare la Cotroceni. Stângere de semnături pentru Ioan Ghișe by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81786_a_83111]
-
Anca Murgoci Monica Macovei se bucură de susținerea lui Cristian Preda. Acesta i-a transmis un mesaj de încurajare urându-i mult succes în cursa pentru prezidenațiale. Salut candidatura prezidențială a colegei mele din PE, Monica Macovei, și îi urez succes! E un demers curajos și consistent. Curajos, întrucât Macovei vrea să arate că partidele nu dețin monopolul candidaturilor valoroase. Consistent, în măsura în care europarlamentara își propune consolidarea occidentalizării României, începute de Emil Constantinescu și continuate de Traian Băsescu. Știu că sunt
Cristian Preda, mesaj pentru Monica Macovei: Succes! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81875_a_83200]
-
la 18 ani, e gravidă cu șeful ei, Reinhold Blomberg. Jacob Forsell povestește în carte că a găsit scrisoarea redactorului-șef de la ziarul local din Vimmerby, care a fost tatăl copilului lui Astrid. O scrisoare de recomandare în care îi urează lui Astrid fericire în viitor - el știind prea bine motivul pentru care ea nu mai putea să lucreze în redacție. Cu toate că în acel timp era o rușine să fii mamă necăsătorită, Astrid a refuzat să se căsătorească cu Blomberg și
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
acompaniată de contrabas și chitară. De remarcat că, asemenea Colocviului "Mircea Eliade", saloanele ICRL au fost pline și cu ocazia inaugurării, la care au participat, pe lângă delegația oficială a MAE din România, ambasadorii Franței, Germaniei, Luxemburgului și, firește, României. Să urăm inimoșilor conducători ai ICRL un parcurs rodnic și la fel de reușit care să ne aducă cinste și bucurii. Și încă ceva de remarcat: pe lângă cele două pagini consacrate evenimentelor românești (inclusiv un interviu cu președintele ICR și reproducerea plăcii memoriale) apărute
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
era prezent, totdeauna își făcea apariția și Vrăjmașul. El însuși era umbra lui Dumnezeu, dovada amară a prezenței divine. Din nou se auzi râsul prostesc al actorului, dar Charlot percepu râsul abstract din fundal, râsul trufaș și amical care-i ura bun-venit în oastea Diavolului. Pun pariu că Chavel s-a gândit la asta când a făcut actul de donație. Ce vulpoi bătrân! chicoti Carosse înciudat. Astăzi suntem în nouăsprezece. Cred că nu mai trece mult și-și face apariția. Vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și a tăiat-o în dărăburi potrivite. Ca la un semn, s-au ridicat cu toții și s-au întors cu fața spre răsărit. Si-au făcut câte o cruce adâncă, așezându-se apoi în liniște... Poftă bună, gospodarilor! le-au urat Măriuța și Costache. Nu uita, Costăchele băiete, să aduci o oală de vin rece, ca să ne ostoim setea. Să știi că sete ca în astă seară și ca de când sunt n-am avut niciodată. Uite aici mă seacă - a vorbit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Spusele crâșmarului s-au dovedit însă adevărate cu vârf și îndesat...Indată au zăngănit țoiurile cu rachiu, ciocnite parcă mai cu grabă de astă dată. Să trăiți, oameni buni, și să ne meargă bine și de acum încolo - le-a urat moș Dumitru. Să dea Dumnezeu! Numai să ne ferească de zile ca aiestea - a răspuns Pâcu, stors de vlagă. Apoi au mâncat în liniște, stingând din când în când cu vin mujdeiul de usturoi.La sfârșit, Pâcu a întrebat cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să-i mulțumească lui Aizic și să precizeze: Până după Bobotează, nu ne mai vedem, jupâne. Rămâi sănătos și să nu duci grijă de restul păpușoiului. Il aducem noi repejor... Mergeți cu bine și să ne vedem sănătoși! le-a urat Aizic, cu bucurie în glas și în priviri... Cărăușii au hotărât ca după Sfântul Ioan să încarce primul transport din anul acela. Cu o zi înainte de cea sorocită, însă, s-a pornit o viforniță de îți tăia răsuflarea. Moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aștept de la primul cântec al ciocârliei și tu cârcotești ca o babă? Ei, lasă că am să am eu grijă de tine! a vorbit Costache din spatele porții. Bun venit, gospodarilor! Da’ greu mai ieșiți din bârlog, oameni buni - le-a urat Măriuța. Dacă drumul ar fi peste tot cum îi șleaul, veneam noi odată cu berzele, dar așa - a răspuns cu zâmbet larg Pâcu. Niciodată nu-i târzie sosirea dumilorvoastre - a continuat să-și arate bucuria Măriuța. Ce ne-ai pregătit de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi băiat isteț. Nu vezi cum îi umblă ochii? Abia așteaptă să vadă ce păcăleală i-ai pregătit lui Cocoșitu. Dacă-i așa, atunci dă comanda să se ridice țoiurile, Pâcule! Să ne trăiască finul și noi pe lângă el! a urat Pâcu, dând peste cap mai avan ca niciodată țoiul cu rachiu. Moș Dumitru îl urmărea cu băgare de seamă și abia se putea stăpâni să nu pufnească în râs...Pâcu a făcut un efort vizibil să înghită rachiul. Lui Cocoșitu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aș fi iertat niciodată dacă ajungeam prea târziu. A fost o mică încurcătură la cofetărie. Pune cartonul pe masă, fără să-l deschidă. Continuă de unde a rămas: — Azi e ziua dumneavoastră de naștere. — Așa e. Uitasem. — Permiteți-mi să vă urez la mulți ani din partea domnului Claude și a tuturor clienților bistroului nostru. Și a mea, desigur. Sunteți foarte drăguți. — Am cotizat cu toții ca să vă luăm un tort. Până și inspectorul Clovis. — Sunt onorat. — S-a decis, în unanimitate, ca scaunul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
unde mai e criticul acela, tot de factura lui Silvestru, care organiza prin țară festivaluri, colocvii?!... Într-un orășel ca Bârladul funcționa, de exemplu, periodic, un excelent colocviu de regie. Silvestru era, Însă, o sabie cu două tăișuri. Dacă te ura, aveai de suferit foarte mult. Uneori avea și erori de gust, În privința dramaturgiei mai ales, apoi unele erori de diagnostic. Dincolo de aceste lucruri, era categoric o instituție. În cărțile sale sunt multe ipoteze curajoase de lucru. și teoretice, și practice
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
au căzut pradă prostituției, constrânse fiind. Închei prin a spune că tu, la fel ca noi toți, faci parte dintr-un sistem social, și dacă am contribui un pic la această societate, lumea ar fi Într-adevăr mai bună. Îți urez o lectură plăcută. Cele mai sincere complimente, declarând public că pentru orice inițiativă socială, de recuperare sau de sprijin, voi acorda susținerea mea autoarei acestei cărți și celor care Îmi vor cere ajutorul. Luca Ceccotti Master Life Coach, Italia Pentru că
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]