1,126 matches
-
o persoană din mediul rural; el poate lua valori între zero și infinit. Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
traiului în orașe este un fenomen și mai recent, datând de mai puțin de un secol, însă aducând cu sine inovații sociale de profunzime. Arătam altundeva (Voicu, 2005a, p. 176) că „trecerea către modernitate a însemnat concentrarea populației în orașe (urbanizarea) și apoi urbanizarea ruralului”. Două procese au marcat această ultimă schimbare. Primul este de-țărănizarea (Enikö, 1999, pp. 79-90), înțelegând prin aceasta renunțarea la agricultură și transformarea fermierilor în antreprenori sau lucrători în alte sectoare - industrie, servicii etc.). Al doilea este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este un fenomen și mai recent, datând de mai puțin de un secol, însă aducând cu sine inovații sociale de profunzime. Arătam altundeva (Voicu, 2005a, p. 176) că „trecerea către modernitate a însemnat concentrarea populației în orașe (urbanizarea) și apoi urbanizarea ruralului”. Două procese au marcat această ultimă schimbare. Primul este de-țărănizarea (Enikö, 1999, pp. 79-90), înțelegând prin aceasta renunțarea la agricultură și transformarea fermierilor în antreprenori sau lucrători în alte sectoare - industrie, servicii etc.). Al doilea este rurbanizarea , cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai degrabă problemele comune unei întregi arii decât unei localități. Creșterea calității căilor de transport și comunicare reprezintă o premisă, dar și o consecință directă a rurbanizării. Mutarea industriilor din zonele urbane către periferia orașelor și chiar către mediul rural (urbanizarea prin deplasare), contribuie și ele la transformarea zonelor rurale de tip tradițional în habitate umane de tip urban. Europa de vest cunoaște în prezent un flux de deplasare a populației către zonele rurale sau care au fost cândva rurale. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
viață, antiurbanizarea diferă fundamental de fluxul migrațional de reîntoarcere în sat, către agricultură, manifest în unele țări în tranziție. Reîntoarcerea la agricultură este, în cele mai multe cazuri, o reîntoarcere la agricultura de subzistență, autarhică. Ea produce însă și efecte în planul urbanizării, pregătind-o cultural. Migranții de la oraș la sat contribuie la creșterea nivelului de aspirații, prin raportarea la standardele de locuire și viață urbană, adesea acționând ca și agenți ai schimbării. Migrația circulatorie internațională aduce o altă provocare la adresa satului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îndelungat de ultimă generație, la haine și stiluri de consum, la așteptări legate de condițiile de locuit și de infrastructură, la feluri de a vorbi și de a gândi, ei reprezintă o sursă de inovație și antreprenoriat social în direcția urbanizării satului românesc. Dilema utilizării pământului rămâne însă, pentru moment, cheia spre viitorul ruralului românesc. Trei modele au fost experimentate recent. Exploatarea cooperatistă, în CAP-uri, a marcat perioada comunistă. În ciuda unor nostalgici („Era mai bine cu CAP-urile!”), este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
informarea prin mijloace de comunicare în masă, pe relatările celor care călătoresc într-o lume cu tendințe de globalizare. La rându-i, cunoașterea directă crește calitativ în urma interacțiunilor din ce în ce mai frecvente cu oameni din afara grupurilor de apartenență primară, ca urmare a urbanizării, a dezvoltării căilor de transport și comunicație, a preocupării pentru autoexprimare și pentru realizarea unei calități superioare a vieții, exprimată - între multe altele - prin turism. Toate acestea dotează indivizi cu mijloace care le permit să investească încredere și să dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
74) la care, de asemenea, creșterea incidenței și prevalentei diabetului insulinoindependent a urmat unor modificări similare ale stilului de viață. La aceste grupe etnice diabetul zaharat insulinoindependent s-a dezvoltat ca o problemă națională majoră cu debut recent, asociată cu urbanizarea și modificarea socio-culturală (173). b. Studii privind variația prevalenței diabetului, în funcție de mediul urban sau rural, în cadrul aceluiași grup etnic. In rândul populației polineziene din insulele Samoa din Pacific (173), prevalența diabetului este dublă în mediul urban (8,7% față de 3
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
asociată cu prevalența diabetului insulinoindependent (173). c. Studiul prevalenței bolii la populațiile migrante în comparație cu prevalența la locul de origine. Prevalența diabetului insulinoindependent a fost mai mare la persoanele care au imigrat într-o zonă geografică având un grad sporit de urbanizare, un nivel de trai mai ridicat și un stil de viață modern dacă modul de viața în zona de origine era apropiat celui tradițional. Astfel, japonezii imigrați în Hawaii au o prevalență a diabetului de 12,3% în comparație cu 6,9
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
de baștină. Aceste studii au sugerat existența unui factor genetic implicat în etiopatogenia diabetului tip 2, dar nu au putut furniza alte indicii. In ceea ce privește factorii de mediu cum ar fi obezitatea, sedentarismul, stresul ca element al factorului de urbanizare sau în alt context, aceștia au fost asociați cu majorarea rezistenței la insulină. În concluzie, diabetul tip 2 este o boală poligenică în a cărei etiologie sunt implicați deopotrivă atât factori ereditari cât și factori de mediu, dobândiți. În prezent
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
riscurilor, după cum se poate vedea în continuare. Am reținut câteva dintre consecințele pozitive asumate (mai mult așteptate decât confirmate!) ale globalizării. Rezultată parțial în urma competiției deschise promovate de piața liberă, prosperitatea este tot mai ridicată și este asociată cu o urbanizare crescândă. Cele mai multe regiuni se află într-o situație mult mai bună decât acum 30 de ani. De asemenea, pe măsură ce orașele cresc și se transformă în metropole, crește bunăstarea economică a celor mai mulți dintre locuitorii acestora. Relația nu este însă invariabilă. Spre
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mult mai bună decât acum 30 de ani. De asemenea, pe măsură ce orașele cresc și se transformă în metropole, crește bunăstarea economică a celor mai mulți dintre locuitorii acestora. Relația nu este însă invariabilă. Spre exemplu, multe părți din Africa sub-sahariană au experimentat urbanizarea în afara dezvoltării și această parte de lume rămâne o excepție. Dar modelul general al relației dintre urbanizare și bunăstare este unul pozitiv în ciuda fluctuațiilor din deceniul trecut, după cum o confirmă datele privind produsul intern brut atât pentru cele mai dezvoltate
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
metropole, crește bunăstarea economică a celor mai mulți dintre locuitorii acestora. Relația nu este însă invariabilă. Spre exemplu, multe părți din Africa sub-sahariană au experimentat urbanizarea în afara dezvoltării și această parte de lume rămâne o excepție. Dar modelul general al relației dintre urbanizare și bunăstare este unul pozitiv în ciuda fluctuațiilor din deceniul trecut, după cum o confirmă datele privind produsul intern brut atât pentru cele mai dezvoltate regiuni din lume (Statele Unite și Canada, Europa de Vest) cât și pentru cele mai puțin dezvoltate regiuni din lume
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunitate se înscrie într-un traseu valoric pe care contemporaneitatea dorește să-l dea ideii de comunitate. Poate că una dintre cele mai proeminente dezbateri este cea legată de ideea comunității pierdute. Această perspectivă este asociată cu creșterea nivelului de urbanizare care a dizolvat puternic relațiile interpersonale, generând efecte extrem de negative asupra indivizilor. Omul modern, afectat de urbanism, nu-și mai regăsește calitatea de membru al comunității originare (primare). Mai degrabă el aparține multiplelor rețele sociale din care face parte, calitatea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
plantă cu tulpina în trei muchii și cu flori grupate în spice; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; U ,,Unde sunt broaște trebuie să fie și lac.’’ Uragan= ciclon sau vânt cu viteză foarte mare (30 50 m/s); Urbanizare= proces demo-economic și social, a cărui principală dimensiune cantitativă este creșterea numărului populației urbane și a ponderii sale în populația totală a unei țări; V ,,Vremea vremuiește, floarea se pălește.’’ Vegetație= totalitatea asociațiilor de plante existente într-un ecosistem situate
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
nu au avut de-a lungul istoriei umanității decât patru ținte majore: asigurarea nevoilor de subzistență și satisfacerea nevoilor energetice ale organismului; de aici agricultura, zootehnia și derivatele lor. asigurarea adăpostului și facilităților unei vieți cât mai civilizate; de aici urbanizarea și industrializarea cu tot ceea ce presupune această realitate a ultimelor două secole. prelungirea speranței de viață și duratei medii de viață, prin aportul științelor medicale În domeniul tratamentului bolilor, dar mai ales În prevenția lor (igiena și vaccinologia). evitarea morții
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mișcării generată de inactivitate. Așa stând lucrurile se ridică o Întrebare relativ simplă: dacă nu cumva munca fizică, ca unica modalitate de a-și câștiga cele necesare traiului, nu era mai benefică sub aspectul sănătății decât ceea ce oferă industrializarea și urbanizarea zilelor noastre? Întrebarea devine cu atât mai pertinentă cu cât morbiditatea acelor vremuri nu Înregistra catastroficele cifre pe care le Înregistrează astăzi diabetul, obezitatea, patologia cardiovasculară etc., care grevează atât de alarmant sănătatea publică din zilele noastre și asta numai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
antibioticelor, preparatelor hormonale și utilizarea hibrizilor obținuți prin modificare genetică. (vezi Alimentația și arta de a trăi sănătos la români); 2. sedentarismul: ca o consecință a schimbării raporturilor față de munca fizică pe care a realizat-o revoluția tehnico-științifică, industrializarea și urbanizarea; 3. oboseala nervoasă: pe care o prefigura cu acuratețe științifică Grigore T. Popa În eseul său Întitulat „Boala secolului” (Reforma spiritului, ediția 2002) În prima jumătate a secolului trecut, la care se adaugă astăzi stilul de viață solicitant, trepidant cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Început, apoi cu rang de conferință națională, aflată deja la a XXX-a ediție, manifestare care prin inițiativa urmașilor Îi poartă numele “Zilele Pediatriei Ieșene N. N. Trifan”, cinstindu-i astfel memoria. 2010 PARTEA a III a Medicină, mediu și societate Urbanizare civilizație vs Natură sănătate publică „Omul va trebui să Înțeleagă mai mult ca oricând că mediul a devenit aproapele său și că astăzi este efectiv În suferință”. Cele patru repere pe care titlul acestui studiu le include au ajuns În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spune, de riscuri și pericole de-a dreptul amenințătoare pentru Însăși existența vieții pe pământ și implicit a supraviețuirii noastre. De la Început trebuie să spunem că cel mai important fenomen care a condus la Înflorirea civilizației timpurilor noastre a fost urbanizarea. „În esență urbanizarea a Însemnat și a realizat o concentrare a vieții economice, Îndeosebi industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și pericole de-a dreptul amenințătoare pentru Însăși existența vieții pe pământ și implicit a supraviețuirii noastre. De la Început trebuie să spunem că cel mai important fenomen care a condus la Înflorirea civilizației timpurilor noastre a fost urbanizarea. „În esență urbanizarea a Însemnat și a realizat o concentrare a vieții economice, Îndeosebi industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile de cultură și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
uman. Acest melanj civilizator a dus În timp la constituirea a ceea ce numim, de aproximativ 200 de ani Încoace, mediul urban. Deși ca structură și oportunități mediul urban s-a delimitat de mediul rural Încă din antichitate, adevărata ofensivă a urbanizării o putem asocia descoperirilor tehnico-științifice, care aveau să conducă la apariția și dezvoltarea industrializării, cunoscută În prima sa etapă din evoluția civilizației umane ca epoca mașinismului, epocă care avea să dureze de la Începutul secolului al XIX-lea până la sfârșitul celui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
XIX-lea până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. În această perioadă așezările urbane au căpătat o dezvoltare fără precedent, unele dintre ele transformându-se În adevărate megalopolisuri, fenomen ce continuă și astăzi. Se poate spune deci, că motorul urbanizării l-a constituit industrializarea, inițial prin concentrarea forței de muncă În jurul acestor centre, iar apoi prin nenumăratele oportunități de emancipare materială și spirituală pe care orașul le oferă. Prin urmare orașul s-a văzut nevoit să treacă treptat de la cele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de cultură și artă, mijloacelor mass media și majoritatea manifestărilor sociale, culturale și politice etc. funcția de comunicare și integrare ecologică. funcția de recreere estetică și strategică. Ultimele două funcții au devenit imperative În ultima jumătate de secol, pentru că și urbanizarea a cunoscut dimensiuni de nebănuit Încă din secolul al XIX-lea, când de fapt acest proces a Început să i-a amploare. Se estimează astăzi că aproximativ trei miliarde de oameni trăiesc În orașe, În anul 2007 procentul acestora depășind
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sale de a se autoregla, iar investițiile necesare În menținerea acestei capacități sunt și vor fi uriașe. Prin urmare, resursele și posibilitățle naturii de a se autoregla și regenera sunt limitate și temporare. Fervoarea față de progresul industrial și implicit față de urbanizare, față de avantajele revoluției tehnico-științifice În realizarea civilizației zilelor noastre, a Început să pălească treptat când s-a constatat dezastrul natural pe care-l creează. Însuși țara noastră sub acest aspect a avut de suferit, când În anii 50 ai secolului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]