1,952 matches
-
a intrat în atenția publicului după 2002, când a început să-și construiască mai multe imobile în Slatina, toate identice și fără autorizație. Autoritățile locale reușesc abia în decembrie 2011 să-i demoleze unul dintre imobilele amplasate în puncte-cheie ale urbei de pe Olt. De atunci și până în prezent, Primăria Slatina a mai dispus demolarea a încă trei clădiri ale interlopului, de asemenea ridicate în zone importante din oraș. Despre BERCEA MONDIAL se spune că ar fi făcut avere din vânzarea fierului
BERCEA MONDIAL. Cum a reușit să facă avere și să bulverseze familia lui Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29227_a_30552]
-
nu-i putea fi decît favorabilă, motiv pentru care se dedică, ajutat și de un înnăscut simt lingvistic, studiului limbii române, fără a neglijă însă și cunoașterea altor aspecte ale devenirii istorice a culturii și civilizației românești. Climatul cosmopolit al urbei dunărene, adevărata poartă deschisă spre Europa și spre Orient, îl determină să se aplece și asupra studiului altor limbi de circulație, astfel încît, în momentele de răgaz de dupa lecțiile de italiană, franceza și germană susținute ca profesor particular nu numai
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
ediția 2013, au fost programate spre difuzare pe parcursul lunii septembrie și în primele două nopți din octombrie. Manifestarea sibiană e una dintre cele mai vechi de pe glob, și a constituit un argument esențial în atribuirea titlului de Capitală Culturală Europeană urbei sud-transilvane, însă ani de zile recitalurile susținute acolo de valoroase nume ale jazzului internațional au rămas nedocumentate. Anul acesta merită salutată implicarea televiziunii publice în suplinirea unei asemenea lacune. Filmările sunt realizate cu maxim profesionalism, la nivelul impus de modelul
Lăudabila implicare jazzistică a TVR2 by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3217_a_4542]
-
capabile de reverențe ficționale. Povestașul se găsește, ni se spune, „față în față cu misterul care se naște din te miri unde”. De la povestea lui Antim, nebunul după Hristos de la 1841 ajungem la Cirin Hamalul, prieten cu literații boemi ai urbei, sau de la cei 164 de ani cât a durat vilayetul bănățean, sărim strategic la peripețiile orchestrei lui Straussfiul prin Ardeal. Daniel Vighi execută cu grație ludică arheologii culturale reinvestite mereu cu semnificații ce au un scop unic: mesajele comune celor
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
în oglinzile paralele ale timpului. De departe, tema care-l fascinează pe cercetătorul nostru este legată de evreii sefardini. Firește că la mijloc e atracția pentru deschiderile școlii mitteleuropene. Însă presimt că Daniel Vighi își va primi niscaiva bobârnace în urbe. Nu pentru că n-ar fi corect politic, ci pentru ceea ce se poate citi printre rânduri cu anumiți ochelari. Cert e că Povestașul nu poate rezista lui Ahasverus - mitului evreului rătăcitor. După plăsmuiri și concluzii dintre cele mai utile literar, Vighi
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
reprezintă zona de pornire a creației din care am putea reconstitui cadrul obiectiv al autoscopiei, ci invers. Existențialul pune condițiile, dictînd expresia convenabilă. Miza poeziei o constituie mărturia în măsură a contura o ființă și o biografie. Așa încît tabloul urbei radiază de un lirism doloricsarcastic, de-o tonalitate aparent lîncedă, în fond mustind de contrarietate: „orășelul dormitează/ tihnit și senin în propria-i insipidă,/ incoloră, sudoare.// A morții? A sorții?/ Ferestrele sînt oblonite/ în calea luminii de început de veac
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
să te trezești pocnit de-o veșnic dulce cărămidă-n moalele capului. De ce nu ți-ar dezmorți simțurile năpîrlite un crin uriaș, aterizat forțat, prin ceața incertitudinilor, pe sufletul tău fără turn de control? Pășește cu încredere caldarîmul sarcastic al urbei, apasă-ți talpa cu strășnicie pe-asfalt, n-o să aluneci: exiști, e uluitor, încă exiști! Copăcel-copăcel, omule, nu-ți disprețui norocul, șansa unică de-a respira (inspir-expir, inspir-expir...), de-a mînca aerul proaspăt, generos al spațiului tandru din preajmă. Dă
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15170_a_16495]
-
dar coapsele-ți sînt slabe De-atît foc mistuind floarea minunii. Și brațele le-ntinzi ca niște frînghii Dulce-mpletite-n mușchi albi spre bărbați. Cu limba scoas-o clipă îi înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi-n scîrbave pînde Ca să ne-mbrățișăm oricînd, oriunde
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
pe nuvelele sale, deci pe un scriitor cu o carieră internațională deja conturată în momentul exilului atît în romanele sale, cît și în propria viață cu totul diferită de a scriitorului român tip, care rareori ieșea din țara și chiar urbea urbea lui; fie că ne referim la Ion Caraion, poet important și ferment agitat al opoziției implicite din țară, care trăiește în exil doar ultimii cinci ani ai vieții sale, publicînd și realizînd mai mult proiecte ale unei existențe oprimate
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
nuvelele sale, deci pe un scriitor cu o carieră internațională deja conturată în momentul exilului atît în romanele sale, cît și în propria viață cu totul diferită de a scriitorului român tip, care rareori ieșea din țara și chiar urbea urbea lui; fie că ne referim la Ion Caraion, poet important și ferment agitat al opoziției implicite din țară, care trăiește în exil doar ultimii cinci ani ai vieții sale, publicînd și realizînd mai mult proiecte ale unei existențe oprimate și
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Emil Brumaru Interpretează Marin Moraru Umblam umil să-ți șoșotesc prin urbe Foșnetul fustei, coapsele-n mătasă... Acum lumina geamul vrea să-mi surpe-n Țăndări verzui în pieptu-nchis în casă. Căci iar bolesc sub iederi necăjite Și-n raiuri trist frecate cu sacîz, Pe cercurile pacinicilor plite Prăjesc pîrjoale moi. Ci
Sonet satiric by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15573_a_16898]
-
Emil Brumaru Crini urniți prin urbe cu tramcarul Îmi aruncă, largi, în suflet darul, Prins în nări, de-a scrie cu stamine Țepene lumina-n raze pline, Groase, așezate pe pereții Linși de roua rea a dimineții Printre iederi înșelînd vechi ziduri Frunzele de plopi, la
Scrisoare pentru Ruxandra Cesereanu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16114_a_17439]
-
Îl însoțea un câine orb. Pe umăr, marele grec purta un fel de corb Se opri în fața Templului-Carte. Îl luă în mâini și îl înălță spre lumină Prin văzduh zburau roiuri de litere cifre, silabe, sintagme, versuri, versete, pasaje. Întreaga urbe se legăna ca o verticală umbră de chiparos pe colina Asissi, se desfăta precum o meduză într-o noapte chopiniană, lehuză Foile se desprindeau de cotor. Militarii, soldații culegeau risipitele pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de Ana Blandiana de
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
Fecioara de Prunc Din preaplinul luminii de zi țâșnește asurzitor o rază de întuneric Lumea-i cuprinsă `n inima mea adânc `n inima mea și nu pot s-o deschid decât cu cuțitul. Graffiti 1 Nu ți-a plăcut că urbea e plină de mâzgălituri pe ziduri Mie da Croncăneli ale nopții orașului gândește orașul e om sub acoperire cifruri limbaje și chiar și filozofări de doi lei conspirația și panda Fără pansamente fără iod cu acizi cu incizii adânc distilate
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
cataramă cu Ginsberg, fața de copil sau de paj, nelipsit din barul deocheat, din zona Greenvich Village, ca noi din Arizona. 2. Mormântul lui nu-i într-un cimtir catolic, de provincie, printre funebri chiparoși, ci într-unul protestant, din Urbe, zis ,,al artiștilor’’, glorioși, un spațiu pe care și l-a dorit, dar auster și rece, înconjurat de verdeața tunsă,geometrizată . Dar cine nu ar vrea să fie înhumat lângă Nichita sau Blaga, sau Serghei Esenin, iar la căpătâi să
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
Ce fain era! Ce amenințări cu emisiuni noi sau cu reluarea altora mai vechi, dar ajustate cu rubrici noi, cu prezentatori noi, cu moderatori noi... Atât de fericiți eram pe-atunci, încât simțeam nevoia să ieșim pe tăpșanul de la marginea urbei, mereu proaspăt însămânțat cu resturile menajere ale ,civilizaților ieșiți la iarbă verde" (după cum se vedea din toate reportajele televizate), și să strigăm (după învățătura regretatului Ion Luican) spre vreo virtuală prezentatoare tv, îmbrăcată dezmățat cu straie de austeritate guvernamentală: Uhăi
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
diferite și un alt cod socio-cultural. (Pentru cel ce a vizitat, în străinătate, orașe după care Bucureștiul s-a inspirat arhitectonic, senzația e și mai curioasă: te simți acasă și totuși nu, bați cu pasul bulevarde familiare, de negăsit în urbea natală, extensii, vai!, ipotetice ale unei istorii contrafactuale.) Și mai interesant este că mersul înapoi, în timp, nu proiectează o peliculă ștearsă, veche, care să ne dea prin contrast confortul interior al progresului. Civilizația și cultura, în sens larg, se
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
inefabilul certificat de acreditare pe tărîmul său fără să dispună de valențele expresive ale unei lăuntrice comunicări cu plăsmuirea în chestiune. Aceasta proliferează în receptorii de care are parte, alcătuiește ,neașteptate cifruri", oferă mirobolantul peisaj al ,unor selve, ostroave și urbe incitînd la explorare - cu intens fiorul aventurii". Dar în ce fel l-am putea califica pe Barbu Cioculescu drept un matein? După ce a înregistrat în detaliu, cu paciență benedictină, puzderie de opinii privitoare la ,spectrul ultimului Caragiale" , pe un areal
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
mai apărea sfinți. Binele e aleatoriu, răul necesar, n-am spus-o eu." Tânăra mă lăsă baltă, cu ochii după alt mușteriu. Fulgi de absolută puritate aterizau în băltoace, dispărând cu grațioasă spontaneitate. Dintr-un difuzor gigantic, acoperind jumătate din urbe izbucniră sunetele unei manele: da, da, da și nu, nu, nu.
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
drum greu de înțeles . Liceul se golea de viașă ca o cadă de baie la scoaterea dopului, după care nevăzutul avea să transforme împrejurimile în ceva nesigur. Data următoare când aveam să deschid ușa, urma să ies pe străzile altei urbe. Una așezată într-o căldare și cu un deal cu nume idiot în plin centru . Eu urcasem către zidul maternității unde o presupusă nevastă îmi aducea pe lume un copil ipotetic. Circulam înainte și înapoi prin ora două noaptea. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
am văzut destul de des, le cunosc deschiderea, potențialul. Pe unii, nu mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală în receptare a urbei, reacția la cuvîntul puternic al autoarei, la imagini, manifestarea unui provincialism care nu ar face bine nimănui. M-am înșelat! Prejudecata mea și-a dovedit valabilitatea doar la nivelul funcționarilor de prin instituțiile publice care își vîră nasul (cel al
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
va ajunge la Vladivostok, ne vom mândri a-i fi în miez - și de foarte multă vreme. Va fi, oare, noua dignitate a României, poftită în saloanele clubului la ale cărui uși suspina, norocul celor ce tocmai se nasc în urbele și satele patriei? Vor duce aceștia, pe ambele brațe, odată ajunși la maturitate, bărbați și femei, beneficiile incluse în noua situație? Consecutiv, va avea loc, uluind lumea, un miracol românesc? Care să ne readucă acasă două-trei milioane de conaționali muncind
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
atitudinii și filozofiei autorului. Ștefan Baciu nu e un receptor pasiv al farmecului bucureștean, distribuit în seturi de ilustrate colorate, ci un peisagist cu personalitate, manifestă în unele versuri și discretă în altele. Volumul începe cu o invocație/ dedicație făcută urbei, iubită și urâtă în egală măsură, ca în orice dragoste cu năbădăi: "Cât te urăsc, orașul meu iubit,/ Cât te râvnesc, când nu sunt lângă tine,/ Căci cu o albă lamă de cuțit/ Otrava ta mi-ai încrustat-o-n
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
plachetei, Duh, accentul moral devine explicit: "Biserici mari, cu scumpe policandre,/ În voi se-ascund atâtea necredinți,/ Doar pruncii vin, cu gesturi tandre/ și îngenunche-n rugăciuni fierbinți.// Puhavul domn, cucoana colorată,/ Se-opresc aici grăbiți, mirați;/ Biserici ai destule, urbe desfrânată,/ Dar sfinții tăi cu toții-s cocoșați.// Căci piatra sutelor de-altare,/ Pe temelii găunoase stă aici,/ Iisus, de-ar răsări de-odat' în zare,/ S-ar mânia și-ar șuiera din bici." (Bisericile). O ultimă observație se leagă de tehnica
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
Școala de Literatură. Iar ca urmare, acum îmi dau seama, a relațiilor apropiate la care - supremă bucurie - ajunsesem cu Blaga în decursul anilor de studenție clujeană, nu mi-a fost dat, așa cum doream cu ardoare, să capăt serviciu în falnica urbe de pe Someș, cea mai dragă din toate cele prin care m-am perindat... După absolvire, ați fost, destulă vreme, un fel de picaro literar. Dați-ne vreo două pagini din romanul ,de călătorii" pe care l-ați fi putut scrie
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]