1,632 matches
-
este răbdare, acolo nu este nici iubire”, spunea Sf. Grigorie cel Mare, răbdarea fiind cea mai puternică armă în ispite. Și ispite sunt multe. Pentru spiritualitatea creștină viața este o permanentă mergere înainte, spre culmile desăvârșirii, ea însemnând nu numai urcușul unor trepte, ci și o luptă, iar calea este cea a virtuții. Întru această înțelegere a legii interioare a sufletelor, acel numit bun simț trebuie să se manifeste în acțiunile noastre. Putem vorbi, de data aceasta, de o „ramă” în
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
l-am întrebat pe bunicul meu ce e cu aceste stele căzătoare?! Mi-a spus ceea ce i-a spus și lui, bunicul său: "că atunci când cade o stea, un suflet urcă la Cer ... Fiind destul de mică nu înțelegeam ce înseamnă urcușul la Cer!? El mi-a explicat, că un om moare iar sufletul acestuia urcă la Cer , pe dâra lăsată de steaua căzătoare. M-a mâhnit mult răspunsul acesta și am pus la îndoială răspunsul bunicului. Mult timp după aceea, am
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361791_a_363120]
-
al apelor altar, Bucură-te, Poezia slăvilor nemărginite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite II Poveri peste măsură pe umeri ți s-au pus, Le-ai dus cu resemnare, nici clipei nu te-ai plâns, Gândind mereu la Domnul în nobilul Urcuș, Din inimă făcându-ți îndestulat căuș, Auzi cum vin din ceruri cumplitele porunci Și prinzi în toți dușmanii, cu inima s-arunci; Poverile de-o viață se fac ușoare, fulg, Lumeștile zavistii cu ura nu te-ajung. Bucură-te, Chip
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
credinței creștinul este deopotrivă slujitor și prieten al lui Hristos: „Nu vă mai numesc slujitori, ci prieteni”. Libertatea tuturor înseamnă de altfel și respectul alterității celuilalt. Pentru a deveni capabil și responsabil de o libertate deplină creștinul are nevoie de urcușul ascetic al ascultării, de o înfiere liberă față de un îndrumător spiritual, față de un părinte duhovnicesc în care sălășluiește Duhul care eliberează, care înnobilează chipul. De aceea creștinul nu poate fi obiectul manipulărilor: genetice, comerciale, ideologice, religioase. Chipul primit ne obligă
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
ulița anilor. Afară sunt cununi de dor, înveșmântate într-un cer și un pământ prinse într-o fastuoasă broderie de stele. Omul aleargă, nădejdea cheamă, bucuria alege, fericirea cântă, Frumusețea iubește. Frumusețea nu are poveri și nici povârnișuri, și doar urcușuri minunate, celeste. Numai Frumusețea divină are Chipul lui Dumnezeu și al Omului ales. Simt cum îmi înflorește sufletul, se răsfiră în miresme calde pe roua inimii. O Frumusețe cu ochi de cicoare se apropie de fereastra cerului meu. Luminile se
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
De aceea, putem spune pe deplin conștienți: Duhul Sfânt mă luminează Și îmi ține mintea trează Șapte daruri mi-a adus De la Tatăl meu de sus, De la Fiul iubitor Cel Cristos Mântuitor. Iubirea este proba de foc a credinței. Este Urcușul Luminii. Iată Chipul Întreit Al Acelui Preasfințit Unicului Dumnezeu Căruia mă-nchin și eu. Alături de cele 7 daruri principale ale Duhului Sfânt, care izvorăsc de șapte ori câte șapte, adică o infinitate de daruri, noi primim zilnic, un duh al
POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365471_a_366800]
-
Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Revenire Va reveni toamnă, revenind în visul meu. Îmi vei spune:te iubesc! Noi doi,doar noi doi,vom pleca, ne vom cațără pe Muntele Sfânt, unde vom învăța împreună urcușul și coborâșul. Ne va fi plăcut, ne vom iubi în strâmtoarea Magelan, undel clopotele nu vor bate, decat inimile noastre,simultan. Lângă stâncă albă,apa clară, ne vom iubi,îți voi dărui puritatea. Mă vei îmbrățișa puternic,mângâia... Mă voi
REVENIRE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365501_a_366830]
-
care ne oferă cele necesare vieții. Bucurie au adus în sufletele copiilor și învățarea și cântarea unor pricesne închinate Maicii Domnului, precum și participarea la sfintele slujbe, Sfânta Liturghie, Vecernia, Miezonoptica și la Sfintele Taine ale Maslului, Spovedaniei și Împărtășaniei, acest urcuș duhovnicesc culminând cu bucuria comuniunii euharistice, când, în ultima zi a taberei, elevii și profesorii prezenți s-au împărtășit, plecând spre casă cu sufletul mai curat, mai bun și mai plin de credință. La sfârșitul șederii în tabără s-a
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
fapte bune prin plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
de față poate reprezenta un îndreptar extrem de util cu povețe pline de înțelepciune, crâmpei de comoară nevestejită, mlădiță cu adevărat roditoare. Armonia lumii acestea se găsește în fiecare dintre noi atâta timp cât floile duhovnicești nu vom îngădui să se ofilească în urcușul nostru pe calea sfințeniei, perseverând fără tagadă în CREDINȚĂ, NĂDEJDE și DRAGOSTE SFÂNTĂ. Doar alături și lângă Dumnezeu ne vom găsi fiecare menirea iar la sfârșitul drumului să putem spune: „Lupta cea bună m-am luptat ... .credința am păzit.“ (II
GÂNDURI DESPRE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364859_a_366188]
-
oară în acea zi s-a dus vestea că profesorul nostru de limba franceză nu va veni la ore, fiindcă-i este pusă la încercare rezistența și efortul de-a merge pe acel polei. Mersul pe polei se asemănăna cu urcușul pe un munte. Faci un pas, doi și-l rogi pe Dumnezeu să te apere a nu cădea spre râpă. Atunci, doi dintre colegii de clasă care repetau anul școlar s-au hotărât să meargă la domnul Gane acasă, însoțindu
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
o vorbă risipită în vânt, într-un entuziasm prea repede consumat: “...să ne ținem de neamuri”. Cetățile falnice, aproape neatinse de timp și de timpuri, Cimitirele și Monumentele (cu Eminescu omniprezent) subliniază continuitatea, faptul că, deseori, cu sacrificii am răzbătut urcușul dinspre trecut. În context, prin cimitirul negăsit de la Odessa, cel al ostașilor români, Vasile Șoimaru ne somează subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
comuniunii tot mai desăvârșite cu Dumnezeu și cu toți oamenii, care este esența vieții creștine. Și cum de Iisus Hristos nu ne putem apropia oricum, ci numai cu conștiința cu �rată, fiecare Liturghie ar însemna pentru fiecare dintre noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintele Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de și mai multă osteneală pentru o viață tot mai
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
întruna gând de gând spre-a le-ngropa apoi în poezie. Tot mai străin, speriat și resemnat cărarea cea din urmă o străbat. Eram pe culme Eram pe culme și priveam vrăjit în jurul meu,uitând că-s istovit de-atât urcuș pe cărărui abrupte, julit de stânci și înțepat de spini și sfâșiat de vulturii haini care doreau din mine să se-nfrupte. Eram pe culme și-am văzut în zări un munte mai înalt,fără cărări, ce străpunsese norii cu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
pe drumul comuniunii tot mai desăvârșite cu Dumnezeu și cu toți oamenii, care este esența vieții creștine. Și cum de Iisus Hristos nu ne putem apropia oricum, ci numai cu conștiința curată, fiecare Dumnezeiască Liturghie ar însemna pentru noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintelor Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 171 [Corola-blog/BlogPost/365611_a_366940]
-
iei - Sunt candele - atâtea - în română - Afară, înăuntru, ce puțini Sunt cei ce pot măcar un “ziua bună!” Să puna-n focul lor de amintiri - Ce straniu ard, cumva impersonale, Cumva flagrant în slujba vreunui zeu, Când nu le-aprind urcușurile tale Și ălor tăi - răzbind spre Dumnezeu! Căci nu sunt sfinți, si nu e cer, să sameni, Si veșnicie nu-i, și nu-i aripa, De nu sunt oameni, lângă mării oameni Să arda-n cuget - clipă după clipă - O
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor în așternut! Ruga mea către Hristos, Să ne fie de folos ! La mulți ani cu sănătate, Că-i mai bună decât toate! IOANA STUPARU Referință
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
era foarte tânăr, nici nu simțea greutatea stâncii. Îl înfuria numai gândul că efortul său e zadarnic. Pe urmă a învățat să descopere frumusețea muntelui și, pe măsură ce timpul a trecut, a înțeles că toată bogăția lui se află în aceste urcușuri, găsind astfel înlăuntrul efortului său o recompensă la care zeii nu s-au gândit deoarece ei n-au priceput niciodată de ce o amiază caldă, când cerul miroase a iarbă dogorită de soare, e de ajuns uneori pentru a face pe
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
trebuie să risipească nimic din darurile pe care muntele i le oferă... Nu-l mai aud pe Sisif împingându-și stânca Undeva, la mijocul muntelui, s-a oprit și privește stelel (Scrisori imaginare - Octavian PALER) ***Scriitorul, acest Sisif îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
lui Dumnezeu, când miracolul și paranormalul devin firești prin certitudine și mai puțin prin credință...Credința lasă loc îndoielii, deoarece tu crezi ce spune celălalt. Sfinții părinți, chiar afirmă etapa de credință și de frică de Dumnezeu, aparține începătorului, în urcușul său spre Dumnezeu. Când te afli în certitudine, credința devine un nonsens. Atunci nu-ți mai este frică de Dumnezeu, ci îl iubești și ești mereu conștient și atent, să nu te pătezi prin faptele și forme de gând: ură
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
în cinstirea după merit moral a celorlalte popoare. Mântuitorul lumii Iisus Hristos, Boierul prin excelență cum Îl numea evreul devenit monah, Nicu Steinhardt, Împăratul cosmosului, desființează artistocrația clădită cu trudă pe orizontală, substituind-o cu Boieria verticală, adică noblețea ca urcuș evanghelic a virtuțiilor creștine, astfel că și țăranul, monarhul, vlădica sau sclavul pot fi boieri întru Hristos, diferența făcând-o doar aleasa și suprema slujire prin suferință, rugă, jertfă și dragostea iubirii lor hristice. Deci, aristocrația și clerul, cel puțin
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de obicei vara, când stațiunile montane sunt luate cu asalt de către iubitorii de munte. Era și început de weekend, așa că nu aveau decât varianta de a urca pe jos, ceea ce nu prea îi încânta, lipsind antrenamentul și echipamentul necesar unui urcuș de anduranță. Așa că au așteptat cuminți până le-au venit rândul să se urce în scaun. Când au urcat, fiecare bărbat s-a așezat în scaun lângă câte o colegă. Ana pe tot parcursul drumului o suspecta pe ingineră că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: Ne apropie zborul, Al tău, spre înălțimi, Al meu, spre în-adâncuri. În drumul meu către “mine”... mai întâlnesc pe unii care urcă. Ne dăm binețe, schimbăm impresii, apoi fiecare își continuă “urcușul”. Am iubit dintotdeauna zborul, avântându-mă în tăriile cerului mai aproape de Curcubeu. Am fost albatros, zburând cutezător deasupra nemărginirii albastre, între două lumi albastre, a Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
ai vedea tot cu alți ochi același peisaj general, din unghiuri diferite. Nu se repetă nicăieri, dar totul pare o repetiție generală în vederea unui spectacol care mereu se amână. Acest roman al său, numit „Vara leoaicei”, cucerește prin coborâșuri și urcușuri, un fel de sinusoidă care pune în mișcare nu numai relieful, dar și timpul, și sufletele oamenilor, și istoria. Prezentul, practic, nu există: din când în când îl ghicești într-o adunare de snobi, într-o negociere de anticari, într-
MELANIA CUC, ÎN CONTINUĂ CĂUTARE DE LOCURI, DE FIGURI, DE TERITORII MEREU NOI de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351894_a_353223]
-
absolut eu vroiam doar să ajung la buzele tale pe scara de liane a gândului tău ce-mi ardea pielea umedă de seva ierbii Asta ca să știi, mi-ai spus, că drumul până la ''te iubesc''-ul meu este scara dumnezeiescului urcuș Ultimul romboedru nu l-am mai atins uitasem de cântecul lebedei, care-mi fura ultima dorință. De mi-ai fi întis o floare, doar, știi tu care, m-aș fi prins de ea și aș fi cântat ultima notă pe
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]