464 matches
-
oprim aici cu enumerarea menționând pe actualul profesor dr. Irinel Popescu, șeful clinicii de chirurgie a „Institutului Clinic Fundeni”, profesorul dr. Florian Popa, Clinica de Chirurgie de la Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon”, profesorul dr. Ioanel Sinescu, șeful Clinicii de Chirurgie Urologică și Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni. Profesorul Irinel Popescu - cel care a trecut prin școala urgenței de la „I. C. Frimu” (Floreasca) scria: „Chirurgia de la Urgență», a fost întotdeauna o școală de elită care a produs multe valori autentice. Pe toți acești
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
biliare, după intervenții chirurgicale efectuate pe acest sistem sau în urma manevrelor exploratorii. Bila este tolerată de peritoneu atât timp cât este sterilă. Problemele apar odată cu suprainfecția bacteriană. Urina invadează peritoneul prin ruptura vezicii urinare post-traumatic. Sunt posibile și rupturi spontane la bolnavii urologici și la cei ce au necroze și infecții. Urina sterilă este iritantă și determină arsură chimică urmată de suprainfecție bacteriană. Hemoperitoneul spontan apare cel mai frecvent prin ruptura anevrismelor arterelor viscerale (artera splenică sau gastro-epiploicele). Mai rar se produce după
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
tubul urinifer, întregul rinichi fiind nefuncțional (ureterul este atretic); forma bilaterală este letală. Formele unilaterale sunt rareori ereditare. Evaluarea ecografică și scanarea radionuclidă evidențiază lipsa funcției ariilor chistice. Rinichiul contralateral poate fi normal, dar în 20-50% cazuri poate avea anomalii urologice (de obicei hidronefroză). Clinic, copiii cu DRM unilaterală au o evoluție benignă; nici nu este nevoie să fie operați, deoarece rinichiul cu DRM regresează și poate dispărea la 20-30 ani. Displazia chistică obstructivă se deosebește de DRM prin faptul că
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul culesului strugurilor, prin cură se tratează mai multe afecțiuni combinate (urologice, ale glandelor interne și a tubului digestiv). 8. fondul apicol, constituit din peste 425 de familii de albine, care pentru prezent dar cu atât mai mult pentru viitor va contribui la sporirea atracției turistice, nu numai pentru cei care prin
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
făcut și studiile primare. Au urmat studiile liceale la Ploiești și apoi cele universitare la Facultatea de Medicină din Iași, încheiate în anul 1930 când, în calitate de asistent la Laboratorul de Anatomie Topografică a obținut o bursă de studii în domeniul urologic la Paris. A parcurs toate treptele carierei universitare ajungând, în 1948, profesor titular la Catedra de Anatomie Topografică a Facultății de Medicină din Iași. Și-a legat numele de Institutul de Anatomie prin refacerea Muzeului de Anatomie și Embriologie al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
făcut și studiile primare. Au urmat studiile liceale la Ploiești și apoi cele universitare la Facultatea de Medicină din Iași, încheiate în anul 1930 când, în calitate de asistent la Laboratorul de Anatomie Topografica a obținut o bursă de studii în domeniul urologic la Paris. A parcurs toate treptele carierei universitare ajungând, în 1948, profesor titular la Catedră de Anatomie Topografica a Facultății de Medicină din Iași. Și-a legat numele de Institutul de Anatomie prin refacerea Muzeului de Anatomie și Embriologie al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vezical: formațiune palpabilă în hipogastru, cu marginea superioară convexă în jos, de dimensiuni variabile (poate depăși ombilicul), mată la percuție, dureroasă, pacientul simte nevoia de a urina, dispare prin sondaj vezical. Situațiile clinice responsabile de retenție de urină sunt: afecțiuni urologice (adenom de prostată, stricturi uretrale, rupturi și spasme ale uretrei) dar și extraurinare (fracturi de coloană lombo-sacrată, morb Pott, traumatisme/hemoragii cerebrale, tabes, scleroza în plăci, post intervenții chirurgicale ano-rectale, patologie psihiatrică). d. incontinența urinară - pierderea involuntară de urină. Apare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
urină la nivel renal (anurie secretorie) sau este împiedicată eliminarea sa (anurie excretorie) sau mecanismul este mixt: - anuria secretorie (adevărată) poate avea cauză prerenală (hemoragii, deshidratare, șoc hipovolemic), renală (afecțiuni ce implică glomerulul, tubii interstițiali sau ambele) - anuria excretorie (falsă, urologică) are mecanism postrenal obstructiv organic (obstrucție ureterală intrinsecă sau extrinsecă) sau funcțional (spasm ureretal). 4. Hematuria se definește ca prezența de sânge în urină. Cuantificarea numărului de hematii se poate face prin examen microscopic (nr. hematii/câmp microscopic), prin raportare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
frecventă în nefropatii glomerulare, poate apărea și în rinichiul polichistic, nefropatii interstițiale acute, necroză papilară (PN acute severe, siclemie, consum de analgezice, diabet), nefropatii vasculare (embolie de arteră renală, tromboza venei renale), diateze hemoragice, medicație favorizantă (anticoagulante, analgezice) - de cauză urologică: tumori indiferent de localizare, litiaza renală, infecția urinară, traumatisme, patologie legată de tratamente oncologice (chimiosau radioterapie). Notă! Stabilirea cauzei se face prin investigații specifice, dar primul element de orientare este examenul sedimentului urinar. Hematuria de cauză nefrologică se asociază cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
terminală, totală) - utilă pentru orientarea supra sediului 3. hematuria este sau nu însoțită de durere - asocierea durerii orientează spre infecție urinară sau obstrucție (obstacol), sau nefropatia cu IgA 4. hematuria este sau nu însoțită de prezența cheagurilor - asocierea sugerează cauza urologică, de obicei tumorală. IMPORTANT! Orice hematurie macroscopică la adult trebuie considerată până la proba contrarie ca simptom al unei afecțiuni maligne (cel mai frecvent cancerul vezical) și trebuie evaluată urologic. 5. hematuria este tranzitorie sau persistentă 6. cauza hematuriei:nefrologică: - glomerulară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hematuria este sau nu însoțită de prezența cheagurilor - asocierea sugerează cauza urologică, de obicei tumorală. IMPORTANT! Orice hematurie macroscopică la adult trebuie considerată până la proba contrarie ca simptom al unei afecțiuni maligne (cel mai frecvent cancerul vezical) și trebuie evaluată urologic. 5. hematuria este tranzitorie sau persistentă 6. cauza hematuriei:nefrologică: - glomerulară: hematurie microscopică, nedureroasă, fără cheaguri, cu hematii dismorfice și cilindri hematici, însoțită de proteinurie de tip glomerularextraglomerulară: cistita infecțioasă, nefropatii interstițiale acute, rinichi polichistic, afecțiuni vasculare, necroza papilară - extrarenală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cheaguri, cu hematii dismorfice și cilindri hematici, însoțită de proteinurie de tip glomerularextraglomerulară: cistita infecțioasă, nefropatii interstițiale acute, rinichi polichistic, afecțiuni vasculare, necroza papilară - extrarenală: prin tulburări de hemostază (diateze hemoragice, hemofilie, coagulare diseminată intravasculară), tratament cu AINS sau anticoagulante - urologică: nu se însoțește de proteinurie semnificativă, poate fi însoțită de durere sau de cheaguri, este frecvent macroscopică și cu caracter recidivant: - tumori renale, vezicale (cel mai frecvent), prostatice - litiaza renală - infecția urinară traumatică, postchimio- și radioterapie După confirmarea existenței hematuriei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
urmărește prezența hemoragiei sau a calcificărilor. CT poate fi combinat cu urografia intravenoasă într-o tehnică nouă numită urografie CT, prin care se analizează atât parenchimul renal cât și căile excretorii. Metoda este considerată standardul de aur în explorarea imagistică urologică (Fig. 32, Planșa II). În mod similar pentru explorarea vaselor renale (pentru suspicinea de stenoză/tromboză de arteră renală, tromboză de venă renală, infarct renal) poate fi combinată cu arteriografia renală - angiografia CT. c. rezonanța magentică nucleară (RMN) - examen complementar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
afirmată dacă există bacteriurie semnificativă la două uroculturi succesive la femei asimptomatice sau o singură urocultură la bărbat asimptomatic sau purtător de sondă vezicală. Apare mai frecvent la pacienți vârstnici. Se tratează doar în 3 situații: femei gravide, înainte de intervenții urologice și după transplant renal. 2. ITU complicate sunt definite ca infecții care survin la pacienți cu anomalii funcționale sau structurale locale care reduc eficiența tratamentului antimicrobian. Se consideră ITU complicate și infecțiile nosocomiale, cele care apar la copii și bărbați
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
amoniaco-magnezian) mai frecvenți la femei, secundari ITU (de obicei cu Proteus care produce urează). Sunt radioopaci și pot fi coraliformi. - calculi de cistină rar întâlniți, radioopaci. Calculii coraliformi au dimensiuni mari, mulează bazinetul și/sau calicele, sunt imobili, necesită proceduri urologice pentru eliminare. Calculii mai mici de 5 mm se pot elimina spontan. Există tendința de refacere a calculilor, ceea ce atrage atenția asupra unor factori care favorizează formarea. Etiopatogenie. Factori de risc pentru litogeneză Urina cu compoziție normală este o soluție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
renale necomplicate cuprinde: - măsuri generale - măsuri adaptate compoziției calculului, funcției renale afecțiunii sistemice care favorizează formarea de calculi Măsurile generale sunt: - profilaxia litiazei renale posibilă la pacienții cu risc, implică evitarea și terapia corectă a infecțiilor urinare, evitarea manevrelor endoscopice urologice, a sondajelor vezicale - cura permanentă de diureză - măsură valabilă indiferent de tipul de litiază, cu efect profilactic cât și curativ. Se recomandă aport hidric zilnic de 2-3 litri, inclusiv în cursul nopții, pentru a obține o diureză de 2000 ml
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
saline izotone urmate de furosemid, pentru a favoriza migrarea și eventual eliminarea calculului. Sunt necesare spasmolitice (No-spa, Piafen, Scobutil), aplicarea de căldură locală cu același efect, analgetice potente (Fortral, de tip morfinic - Mialgin la nevoie), AINS (de preferat Ketoprofen). Tratamentul urologic este necesar rar, deoarece calculii se elimină frecvent spontan. Este indicat pentru calculi peste 8 mm, în prezența hidronefrozei, a colicilor prelungite, a infecției și febrei. Tipul de intervenție urologică depinde de dimensiunile și localizarea calculului: litotriție extracorporeală (fragmentarea cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tip morfinic - Mialgin la nevoie), AINS (de preferat Ketoprofen). Tratamentul urologic este necesar rar, deoarece calculii se elimină frecvent spontan. Este indicat pentru calculi peste 8 mm, în prezența hidronefrozei, a colicilor prelungite, a infecției și febrei. Tipul de intervenție urologică depinde de dimensiunile și localizarea calculului: litotriție extracorporeală (fragmentarea cu ultrasuneteFig. 65A,B, Planșa II), ureteroscopie (Fig.66A,B, Planșa II), litotriție cu laser (calculi peste 3 cm), nefrolitotomie percutană pentru calculi coraliformi (Fig. 67), chirurgia de extracție deschisă. INSUFICIENȚA
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Chirurgie plastică, reparatorie și arsuri 10. Prof. dr. Andrei Firică - Spitalul Clinic Colentina București - Ortopedie 11. Dr. Ion Gerota - Romtransplant 12. Dr. Liana Gheorghe - Institutul Clinic Fundeni București - Gastroenterologie 13. Dr. Mihai Harza - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa și Transplant Renal 14. Prof. dr. Ioan Lascăr - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București - Chirurgie plastică 15. Prof. dr. Mihai Lucan - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235613_a_236942]
-
Fundeni București - Gastroenterologie 13. Dr. Mihai Harza - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa și Transplant Renal 14. Prof. dr. Ioan Lascăr - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București - Chirurgie plastică 15. Prof. dr. Mihai Lucan - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Urologie 17. Conf. Dr. Călin Mitre - Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca - Clinică AȚI 18. Dr. Valentin Munteanu - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235613_a_236942]
-
de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Urologie 17. Conf. Dr. Călin Mitre - Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca - Clinică AȚI 18. Dr. Valentin Munteanu - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 19. Prof. dr. Virgil Păunescu - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Imunologie 20. Conf. dr. Monica Pop - Spitalul Clinic de Oftalmologie București 21. Prof. dr. Irinel Popescu - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Generală și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235613_a_236942]
-
Timișoara - AȚI 23. Prof. dr. Vasile Sarbu - Spitalul Clinic de Urgență Constantă - Chirurgie 24. Prof. dr. Margit Șerban - Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" - Transplant medular 25. Prof. dr. Ionel Sinescu - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa și Transplant Renal 26. Dr. Horațiu Suciu - Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș 27. Prof. dr. Dan Tulbure - Institutul Clinic Fundeni București - AȚI 28. Dr. Victor Zota - Serviciul de Ambulanță al Municipiului București - Coordonare de transplant. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235613_a_236942]
-
Chirurgie plastică, reparatorie și arsuri 10. Prof. dr. Andrei Firică - Spitalul Clinic Colentina București - Ortopedie 11. Dr. Ion Gerota - Romtransplant 12. Dr. Liana Gheorghe - Institutul Clinic Fundeni București - Gastroenterologie 13. Dr. Mihai Harza - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa și Transplant Renal 14. Prof. dr. Ioan Lascăr - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București - Chirurgie plastică 15. Prof. dr. Mihai Lucan - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235612_a_236941]
-
Fundeni București - Gastroenterologie 13. Dr. Mihai Harza - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa și Transplant Renal 14. Prof. dr. Ioan Lascăr - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București - Chirurgie plastică 15. Prof. dr. Mihai Lucan - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Urologie 17. Conf. Dr. Călin Mitre - Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca - Clinică AȚI 18. Dr. Valentin Munteanu - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235612_a_236941]
-
de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 16. Prof. dr. Florin Miclea - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Urologie 17. Conf. Dr. Călin Mitre - Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca - Clinică AȚI 18. Dr. Valentin Munteanu - Institutul de Chirurgie Urologica și Transplant Renal Cluj-Napoca 19. Prof. dr. Virgil Păunescu - Spitalul Clinic Județean nr. 1 Timișoara - Imunologie 20. Conf. dr. Monica Pop - Spitalul Clinic de Oftalmologie București 21. Prof. dr. Irinel Popescu - Institutul Clinic Fundeni București - Centrul de Chirurgie Generală și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235612_a_236941]