529 matches
-
ucide, așa cum i-a poruncid Dumnezeu... Și, gândul îl purtă în urmă cu peste un an, în ziua aceea geroasă a Bobotezei, când a împușcat lupoaica și i s-a părut că a citit în ochii ei... „el ți-i ursita... ai grijă de el!“, și se cutremură, din nou. * ...Suru se simți dintr-o dată, dezbrăcat de pospaiul domestic, dezlegat de om, și transformat pe loc în sălbăticiune... în fiară de pradă, adulmecând cu ochii larg deschiși, scrutând întunericul și văzduhul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Deschid încet fereastra... Deschid încet fereastra spre Eter Și peste Hău stau agățat de gânduri. Dar mă feresc să cerc vre´un Mister Și îmi scrutez Ursita printre rânduri Aș vrea șă știu ce-mi este scris; E totu´ ferecat în spații infinite, Nu știu ce-a fost real, ce este vis Dar ale mele vremuri nu´s implinite. Mă ostenesc cu Universul la taifas, Să-mpiedic
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93383]
-
aceste amănunte... nesemnificative pentru ei din viață! Tanti Nuți, când era tânără cu fetele de vârsta ei, făcea tot felul de obiceiuri; odată singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de patru cai, a scos un țipăt și a leșinat! Altădată într-un pahar cu apă neîncepută de la fântână a pus un inel și cenușă... s-a format silueta unui băiețel, cu pantalonii scurți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cum m-am încrezut eu - om gospodar - în vorbele unei... vrăjitoare? De fapt nici nu știu ce îi fimeia asta. Îi moașă? Îi vrăjitoare? Dumnezeu știe! Când moșește, îi moașă. Dar când descântă, când dă în bobi, când mai face și de ursită sau mai știu eu ce... Atunci ce-i? Lucru anapoda îi că știe să te facă s-o asculți. Când și-a înfige ochii în tine te trec fiorii! N-ai încotro și trebuie să te uiți într-ai ei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
într-un hotel ca acesta, și ne țineam strânși unul într-altul și-ți spuneam: "Adrian, ce importanță pot avea toate acestea? E destul că te-am întîlnit, și tu m-ai iubit, și m-ai ajutat să-mi uit ursita, învățîndu-mă să cânt și să spun versuri - și, chiar dacă iubirea aceasta a noastră va răzbate numai o vară, va fi de-ajuns, îmi va fi de-ajuns..." - Îmi aduc foarte bine aminte, continuă Adrian. Atunci, la Viena, ți-am mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se leagă de trecutul acestei case, sau de trecutul familiei mele. Nu mă interesează decât viitorul, așa cum cred eu că-l putem împlini trăind liber orice epifanie a prezentului, cât s-ar dovedi ea de tragică, născută din nenoroc și ursită deznădejdii... Îl ascultaseră toți cu frunțile sus, emoționați. - Asta am învățat și noi, învățînd să ne închipuim închiși la Buchenwald, spuse Petru Petrovan. Nu există altă cale de mântuire. - Eu evit termenul "mîntuire", îl întrerupse melancolic Ieronim, pentru că ar putea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Antim s-o întrerupă. - Totuna e. Este vorba de logodnica aceea necunoscută și inaccesibilă, pe care o tot aștepți, dar pe care n-ai încercat niciodată s-o cauți. Asta nu înțeleg, adăugă gânditoare. Nu înțeleg de ce nu-ți cauți ursita, dacă știi că există undeva pe lume și te așteaptă. Nu trebuie s-o cauți prea departe. Poate este pe aici, pe lângă noi, și dacă n-o vezi încă este pentru că o ascunde soarele, sau umbra, sau oamenii. Dar dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aproape legendari, strămoșii ei, care plecaseră dintr-un sat din Pind, fiecare în altă direcție, ca să-și caute miresele. Ce i se părea de astă dată curios și chiar jignitor era faptul că Generăleasa îl mustra că nu-și căuta ursita acum, mai puțin de un sfert de ceas după ce o anunțase că se logodise. - În felul meu, vorbi cu o neașteptată fermitate, o caut și eu. Deși poate o caut cu discreție exagerată. Dar de câte ori întîlnesc o străină, deschid ochii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
artist nu îmbătrînește niciodată, Oncle Vania, îl întrerupse Ieronim, brusc emoționat. Dacă ne-a pedepsit și pe noi Dumnezeu cu ceva, ne-a pedepsit cu tinerețe fără bătrânețe. Recunosc, pedeapsa e grea, dar ce putem face? Asta ne-a fost ursita... - Tinerețe fără bătrânețe, repetă Antim zâmbind. Ușor de spus, la vârsta ta... - Avem amândoi aceeași vârstă, Oncle Vania, continuă Ieronim, îngenunchind lângă el. Numai că dumneata ai amintiri, iar eu mi le imaginez. Și dacă ți-aș spune că amintirile
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de reținut că niciun om de stat al epocii, posedând un minimum de clarviziune, indiferent în ce ape plutea, n-a diminuat evenimentele din 1859 la exercițiul alegerii domnitorului, fără să mai vorbim de înșiși românii, care au simțit „glasul ursitei națiunii”, însușindu-și o responsabilitate ce depășea Iașii și Bucureștii, extinzând-o asupra viitorului neamului în totalitatea sa. De altfel, chiar turcii și austriecii nu credeau în falsurile eufemistice pe care le propovăduiau și nici în metafore sau mituri de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să folosești substantivul frații, în vocativ. 12. Reformulează fragmentul următor, introducând comentariul naratorului în replica personajului: „Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea.” Înțelegerea textului 13. Explică sensul structurii: „Pasămite îl trăgea ața la ursita lui”. 14. Comentează ultima replică din text. 15. Extrage din text căte o structură în care este precizat scopul plecării la drum a flăcăului. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa 4 Proba nr. 4 - Comunicare orală Citește textul următor și rezolvă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
1996; Radovan Pavlovski, Maya, București, 1981; Antologia poeziei armene, București, 1981; Stevan Tontici, Hulesc și venerez, București, 1982 (în colaborare cu Carolina Ilica); Gane Todorovski, Ceas de blasfemie și mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica); Iovan Strezovski, Cartea ursitei, București, 1983 (în colaborare cu Carolina Ilica), Povestea lui Târpe răbdătorul..., București, 1991; Poeții romantici georgieni, pref. Marcel Petrișor, București, 1985; Petre Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985; Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
cu alt titlu: Feciorul de împărat fără stea154. Ce explicație găsim în acest basm? Îngerii, cu suflete albe, bolnavi de amor, coboară pe pămînt și-și iau haină de trup pămîntean. În timpul acestei coborîri, pe cer se aprinde o stea. Ursita pămîntească, a îngerilor coborîți, depinde de soarta corpului pe oare și-l aleg. Unii îngeri, blînzi, timizi și nevinovați, care nu mai trebuie cercați de Dumnezeu cu viața din astă lume, trăiesc puțin pe pămînt, căci trupul lor pămîntean moare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dulce, concert instrumental și voci etc.). Insulele pe care Sindbad marinarul le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), începe cu o serie de considerații asupra rolului funcțional îndeplinit de membrii casei pentru "sporul gospodăriei". Femeia este păstrătoarea tradiției, interpreta credințelor și riturilor magice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dincolo. Cea de-a doua preocupare a autorului încearcă să răspundă la întrebarea în ce măsură viața noastră este determinată de factori obiectivi exteriori și cât poate fi ea influențată de viața interioară. Oamenii încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte în acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul încearcă să intervină în desfășurarea vieții ("masa ursitoarelor"), identificând și o atitudine activă în ceea ce privește soarta, atitudine care constă în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor în legătură cu fatalismul unui neinițiat în folclor, care vede în lume un întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se îmbină armonios datorită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este o falie existențială între "lumea de aici" și "lumea de dincolo". Omul posedă mijloace cu care să schimbe rânduielile, dar salvarea supremă tot în credință stă, în cele din urmă, deoarece prin credință se pot muta și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată într-un ghem care se deșiră, într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții în concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care se chinuiește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute în ultimele decenii, dar mai ales după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute în ultimele decenii, dar mai ales după 1990, au o structură erudită și se bazează pe un material faptic mai bogat decât cele din epoca interbelică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]