607 matches
-
și 55 influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica Însă În mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată În actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van Gennep, toate acestea aparțin separării dificile, ruperii nou născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o pețească pe crăiasa zânelor au fost fermecați de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci Împărăția lor se va stinge, căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de Împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână Împreună după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii primesc În fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un Împărat Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a fost de altfel și calea pe care am mers pentru clarificarea noțiunilor teoretice de bază: lectura celor mai importante opere ale cercetătorilor care s-au aplecat asupra problematicii destinului. În ceea ce privește nașterea , am identificat trei clase de invariante : nașteri miraculoase, ursitoarele și destine deviate . Capitolul despre căsătorie include numai două clase de invariante :ursitul și anomalii neîntâmplătoare Dat fiind materialul documentar imens aflat la dispoziție, am căutat să operez o selecție destul de severă din punct de vedere tematic.Am căutat ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că în conștiința poporului nostru este adânc înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris", "așa i-a fost să fie" se apropie de fatalismul oriental, dar concepția despre Ursitoare poartă amprenta Destinului elenic (putere oarbă, surdă, inexorabilă).în basmul românesc, ca și în unele versiuni paralele, elementul creștin s-a suprapus și a fost asimilat. Capitolele din Studii folclorice (Ielele sau Zânele Rele, Zilele Babei și Legenda Dochiei) sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea (Materiale publicate și comentate de Paul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
viața interioară. Oamenii încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte în acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul încearcă să intervină în desfășurarea vieții ("masa ursitoarelor"), identificând și o atitudine activă în ceea ce privește soarta, atitudine care constă în faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor în legătură cu fatalismul unui neinițiat în folclor, care vede în lume un întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se îmbină armonios datorită unui sistem
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
latini); ea își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat în parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toate ursele își îndeplinesc activitatea doar în cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece în doar câteva momente. R. Vulcănescu înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prospecție sintetică a întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece în doar câteva momente. R. Vulcănescu înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ea întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel câteva elemente comune celor trei rituri de trecere (Pasărea-suflet, Masa destinului, Violența-sacră, Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută în studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor în riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută în studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor în riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la înmormântare; în cântecele funebre, ele sunt numite Zâne și Zori. Pentru ele, se așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
distinctă. Astfel, Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]