607 matches
-
fost ușor... Iată că semnarea acordului cu FMI-ul ne dădu prilej de bucurie și poftă pe șoseaua gâtului. Când ne-o fi mai rău, ca acu’ să ne fie, mă! I auzi, tată, cum le zice Romica, cică ursitoare, ursitoare, m-ai lovit unde mă doareeeeee... Că la toți le-ai dat cu caru’, numai mie cu cântaru’... Cocoșul cârciumarului, ținut În grădină pentru că dă bine la imagine, se Înfoaie la zorii de ziuă și Își Îndreaptă - orgoliu cocoșesc - creasta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
arbore. Sau ca o pasăre care tresare prin somn, fără amintiri și fără speranțe. Adică fără ceea ce ar face-o să simtă timpul și să, știe că Într-o zi va muri. Cum n-a știut Meleagru căruia, la naștere, ursitoarele i-au prezis că va trăi numai cît va dura un tăciune aprins din vatră. Cunosc prea bine povestea și aș spune-o tuturor celor care nu mă Înțeleg. Îngrozită, mama lui a stins tăciunele și l-a păstrat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
în zori, pe rouă, Tot ți‐am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată și să fii păzit de ele, șapte stele, logostele Fie‐ți scrise‐n cer și‐ o fată Mândră de‐mpărat. M‐ am rugat de ursitoare Pentru capul tău, S‐ odrăslești, ca rupt din soare, Toată lumea să te placă; Dar nici fapt și pus‐ din‐ură, Nici un fel de‐aruncătură, Nici un farmec să nu‐ți facă Nici un rău. Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și noaptea ținând în palmă globul magic al Lunii. Era auzită de la mari depărtări de Lumile care inspirau prima gură de necunoscut, inima expirând primul gong al singurătății. Celălalt avea să fie ecoul întâiului care punea în vibrație pulsul existenței. Ursitoarele și-au înfășurat tălpile cu apă pentru a nu fi auzite de antenele ierbii, s-au furișat lângă scâncetul unui pui de tren orfan, garat pe linia moartă, până va fi înfiat de părinți oarecare. Cu aburi sau nucleare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la care ții, nici eu nu știu ce să zic, a fost prima poveste a Maestrului), îmi povestea cum a fost cu viața lui, câte puțin, astăzi un pic, o poveste, mâine un pic, altă poveste, am aflat cum a fost cu ursitoarele, cu steaua de foc, o ghiulea abătută asupra lui, în copilărie, stați să vedeți, Frumoasă Neli, sper să mai suportați povestea... III. GHIULEAUA DE FOC Loredana a fost la baie, el este încă acolo, transpirat, fericit, se spală atent, cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
din Cristești, care își are poveștile ei, am intrat în istoria lui 1948, an nefericit, ca toți anii ce au urmat lui ’44. Începuse sovietizarea României, comuniștii înstăpâneau în ofensivă și la noi, ca și în centrul și estul Europei. Ursitoarele mi-au urat de bine, știi cântecul ăla: Ursitoare, ursitoare,/ Ce-ai cu mine, frățioare?/ Ursitoarea mi-a fost bună,/ Dragostea mi-a fost nebună. Maică-mea mi-a făcut pe ursitoare-urzitoare, Octavianului, de ursitoare, și, în noaptea ai,a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în istoria lui 1948, an nefericit, ca toți anii ce au urmat lui ’44. Începuse sovietizarea României, comuniștii înstăpâneau în ofensivă și la noi, ca și în centrul și estul Europei. Ursitoarele mi-au urat de bine, știi cântecul ăla: Ursitoare, ursitoare,/ Ce-ai cu mine, frățioare?/ Ursitoarea mi-a fost bună,/ Dragostea mi-a fost nebună. Maică-mea mi-a făcut pe ursitoare-urzitoare, Octavianului, de ursitoare, și, în noaptea ai,a a visat o cameră plină cu juravle. — Ce-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
istoria lui 1948, an nefericit, ca toți anii ce au urmat lui ’44. Începuse sovietizarea României, comuniștii înstăpâneau în ofensivă și la noi, ca și în centrul și estul Europei. Ursitoarele mi-au urat de bine, știi cântecul ăla: Ursitoare, ursitoare,/ Ce-ai cu mine, frățioare?/ Ursitoarea mi-a fost bună,/ Dragostea mi-a fost nebună. Maică-mea mi-a făcut pe ursitoare-urzitoare, Octavianului, de ursitoare, și, în noaptea ai,a a visat o cameră plină cu juravle. — Ce-s alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
toți anii ce au urmat lui ’44. Începuse sovietizarea României, comuniștii înstăpâneau în ofensivă și la noi, ca și în centrul și estul Europei. Ursitoarele mi-au urat de bine, știi cântecul ăla: Ursitoare, ursitoare,/ Ce-ai cu mine, frățioare?/ Ursitoarea mi-a fost bună,/ Dragostea mi-a fost nebună. Maică-mea mi-a făcut pe ursitoare-urzitoare, Octavianului, de ursitoare, și, în noaptea ai,a a visat o cameră plină cu juravle. — Ce-s alea?, n-am auzit cuvântul ăsta, Loredana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în centrul și estul Europei. Ursitoarele mi-au urat de bine, știi cântecul ăla: Ursitoare, ursitoare,/ Ce-ai cu mine, frățioare?/ Ursitoarea mi-a fost bună,/ Dragostea mi-a fost nebună. Maică-mea mi-a făcut pe ursitoare-urzitoare, Octavianului, de ursitoare, și, în noaptea ai,a a visat o cameră plină cu juravle. — Ce-s alea?, n-am auzit cuvântul ăsta, Loredana a cam înțepenit și-a transpirat pe picioarele actorului, dar acesta nu-i dă drumul deloc, Doamne, e așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fir alb, cântam și îi înconjuram pe oamenii de-i întâlneam pe un drum ce urca mereu, oamenii erau fericiți, luminoși când puneau mâna pe firele alea. Eu îi conduceam. Ne-ai făcut fericiți, îmi spuneau ei, trăim în lumină! Ursitoarele au urat bine, ghiuleaua de foc intrase în mine, dar 1948 a fost pentru România un moment crucial, de schimbări teribile, malefice, schimbări care veneau după instalarea rușilor aici, românii s-au vândut unul pe altul, parcă atunci s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ezitare. Starea care o cuprinde în întregime (o simt în toate fibrele vibrînd) este extazul. Ce magnifică noapte! Ce parfumat e aerul, stelele ce sclipitoare și luna halucinantă, pe razele căreia coboară și urcă fără oprire strigoii și toate arătările. Ursitoarele torc firul vieții noastre din raze de lună! Iar marea! Tot mai aproape se simte mirosul, i se aude neîncetata ei legănare, neobosita ei încercare de a construi miracole și apoi destrămarea înainte de a porni din nou. Simbol al tuturor
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
soție, și copii. De la un timp,însă, unul câte unul, ori una câte una, au migrat în valurile istoriei. Soția -în pământ; fetele și băieții - pe coclaurii mapamondului. Fiecare cu modul de viață pe care i-l hărăziseră, dintru început, ursitoarele. Și, pare-se, asta nu-l întrista de fel. Cei câțiva zeci de metri pătrați de teren, din spatele frumoasei case,îi ocupau sera. Casaconcepută și făcută, de la primul la ultimul milimetru, de mintea și de mâinile proprii. în seră - felurite
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
presupun în primul rând întrebări de bun simț. „Pe treptele palatului venețian/ M-a-ntâmpinat ultimul doge../ Un dog german. Avea un aer de kaizer arrogant/ Ce îmi dădea a înțelege/Că esteacolo ca să-mi confirme,/Că locul a rămas ...vacant/Din cauza ursitoarelor distrate,/Care, în loc să pună norocul pe Timp/ L-au pus pe .... Kant” Julian Radu, Ultimul doge... Ușor de recunoscut în nota ironică dar în deplină concordanță cu stihul vioi și ludic un poet oltean, unul dintre aceia care chiar merită
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
un gol a fi pretinde Ultimul doge... Pe treptele palatului venețian M-a-ntâmpinat ultimul doge ... Un dog german. Avea un aer de kaizer arrogant Ce îmi dădea a înțelege Că este-acolo ca să mi confirme, Că locul a rămas ...vacant Din cauza ursitoarelor distrate, Care, în loc să pună norocul pe Timp L-au pus pe ... Kant LUMINIȚA SCOTNOTIS Născută: 17 octombrie 1973, Timișoara; -publicată în Elanul, Orizonturi, Convorbiri Literare, Ecouri Literare, Junimea digitală, Cronica, Orizont Literar Contemporan, Nomen ArtisRerevista de Cultura Universala, etc. -debut
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de o statuetă groaznică a Afroditei pe care o lăsasem acasă pe o etajeră, o adevărată capodoperă de kitsch, de un desăvârșit prost gust, pe care o cumpărasem tocmai din această cauză; mi se păruse că așa trebuise să arate ursitoarea mea. Am încercat să fac una măcar la fel, dacă nu mai onorabilă, și am stricat vreo trei bucăți de marmură fără să obțin nimic. Doar ultima încercare a fost mai de Doamne-ajută, dar și aceasta era mai grosolană decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dorințe de răzbunare care l-ar fi putut Îndemna să Își dorească sfârșitul mai degrabă, să invoce călăul și securea. Să fi fost oare Întâmplător faptul că faima a venit prea târziu, că a venit, În felul ei pervers, ca și cum ursitoarea cea rea i-ar fi prezis, Într-un trecut Îndepărtat, lângă leagăn: «O, da, vei avea parte de ea din plin, vei avea parte de ea până Îți vei astupa urechile; dar va veni mult după ce va fi Încetat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
EminescuOpVI 91} Sună dulce, o auzi ici, Începutul unei muzici, Triste și aeriane Ca sunarea din organe. Mum - adoarme, pruncul râde, Teiul vechiu i se deschide. Es trei zâne ca pe-o poartă, Cîte-o stea în frunte poartă, Ele-s ursitorile Luminând ca zorile, Mâini ușoare, glasuri slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Le încarcă cu podoabe, Și prin frunze străvezie A lor glesne argintie Mai nu calcă pe pământ Când se leagănă de vânt, Când ușor de mâni se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nflorea bătut de vânt Cu crengile la pământ; O cântare sună lină Iar în zare lună plină, Iar băiatu-n somn, el, râde. Teiul mândru se deschide, Es trei zâne ca pe poartă, Cîte-o stea în frunte poartă: Ele-s ursitorile, Rumene ca zorile, Și ușoare calcă, slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Pe-a lor văluri sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glesne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Genarului. a patra zi era să fie nunta lui Făt-Frumos. Un roi de raze venind din cer a spus lăutarilor cum horesc îngerii când se sfințește un sfânt - și roiuri de unde răsărind din inima pământului le-a spus cum cântă ursitorile când urzesc binele oamenilor. Astfel lăutarii măestriră hore nalte și urări adânci. Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosițele viorele și florile toate s-adunară vorbind fiecare în mirosul ei și ținură sfat lung, cum să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
muzeu, pe alții - în parcurile zoo. Deocamdată, omul este singura maimuță aproape integral epilată. Instinctele au mai pierdut din vitalitate. Au câștigat însă în șiretenie. Ferocitatea oamenilor este ereditară. Intoleranța este o cucerire a condiției umane. Ereditatea se erijează în ursitoare. Copii, aveți grijă de genele noastre! Drumul de la animal la om a fost parcurs în milioane de ani. Pentru retur, sunt suficiente câteva gesturi. Oare în peșteri nu eram ceva mai liberi? De când și-a pierdut coada, omul nu prea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că nu există hazard nevinovat. Multe destine se frâng când se rupe prima verigă a lanțului de iluzii. Fiecare om are haosul lui personal. Mai mult sau mai puțin creator. Ne ungem cu făină pe față ca să nu ne recunoască ursitoarele. Fatalitatea este regizată de timp. Ori de erori. Fă tot ce depinde de tine! Restul îi aparține destinului. Destinul poate pierde partida cu noi, doar dacă nu se prezintă în ring. În duelul cu destinul, nu rezultatul contează, ci atitudinea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
unt și când a fost semănată marmeladă. De pe stânci diferite, noi și destinul ne bulgărim de câteva mii de ani. Destinul ne tranșează cu indiferența cu care noi sacrificăm marile iluzii. Norocul e alunecos. Ne scapă deseori printre degete. Nici ursitoarele nu-și mai țin promisiunile. Parcă sunt în campanie electorală. Oricât ai alerga, tot te prinde destinul din urmă. Norocul e ca ploaia de vară. Îl aștepți mult și trece repede. Fatalitatea are partea ei. Deși i s-ar mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fost anodine, dovadă că destinul nu e, neapărat, ocult. Nu am nici un merit și nici o vină în privința lor (unele s-au petrecut chiar înainte de a mă naște eu). Dar trebuie să recunosc că inclusiv defectele mele au jucat rol de ursitoare. Niște ursitoare ironice sau neglijente. De altminteri, presupun că unele date biografice, care mi s-au părut până azi esențiale ― cum e faptul că m-am născut într-un sat care trăia după datini sau reguli din secolul al XVII
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
iar bufetul nu a mai fost inclus în circuitul meu turistic, fiindcă de atunci nu mai găseam acolo nimic de glojdeală. Dincolo de absolut - fragmente - România, orașul de la malul mării. Iarna grea și-a aruncat crivățul asupra orașului înghețat, odată cu trecerea ursitoarelor pământului, adunate în fiecare casă unde se nășteau copii. Se certau, șuierau, dar cea mai blândă și mai mare dintre ele a hotărât... și au dispărut grăbite, având multe vizite de făcut ! Se înserase devreme în acea vineri. Urma cea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]