861 matches
-
s-a adus o singură pușcă, nu s-a făcut măcar vreo comandă de puști; armata este redusă tot la puținele puști aduse de mult atacatul și calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirmă că în cestiunea puștilor se urzesc afaceri demne întru toate de curata concesiune Crawley.“1 În no. de la 9 ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de gât și-l sărută. Sturdza, care era pudicitatea pe picioare, s-a roșit, s-a zăpăcit, a pus ochii în pământ și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reîntors (cu o învoire specială) la Paris. Neputînd rămîne aici, a acceptat invitația lui David Hume și s-a dus cu el în Anglia. Neînțelegerile cu Hume, pe care îl considera acum drept unul din agenții "marii conspirații" ce se urzise împotriva lui, l-au silit să plece la Wootton, lîngă Londra, în casa lui Davenport. În mai 1767, cuprins de panică, însoțit de Thérèse, a părăsit Wootton-ul revenind în Franța sub un nume fals: Jean-Joseph Renou. S-a adăpostit la
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de apă din vasul cu apă de băut spre biserica unde merge mortul, sub pretext că arhanghelul care a luat sufletul acestui om își spală sabia în vasul lui cu apă. Arici E păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pămîntul sau l-a măsurat. Dacă ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd iei o cămeșă nouă, să treci de trei ori un fier prin ea, ca să fii sănătos ca fierul. Gura de cămeșă de sîmbătă e bună pentru crescut porcii. Gura cămeșii nu se taie, nu se gurește* și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seara, mănîncă vîrcolacii luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de repede merge minciuna prin sat și pana pe apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de repede merge minciuna prin sat și pana pe apă. Cînd se sfîrșește urzitul pînzei, atunci se toarnă apă jos pe fusul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alte țări foste comuniste, care, între timp, adoptaseră un regim democratic) sau din Occident (SUA, în mod special); un alt termen folosit în acuzațiile sale este acela de „acțiuni teroriste” ale presupușilor complotiști străini. Obsesia lui era însă un complot urzit de Ungaria (această obsesie îl va marca și pe unul dintre poeții săi de curte, Corneliu Vadim Tudor, liderul unui partid ultranaționalist, care va pretinde contrapunctic în revista România Mare, apărută în 1990, că revolta de la Timișoara s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989, 1997) susține teza că Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu și a instrumentat evenimentele din decembrie 1989 în conlucrare cu Armata și cu reprezentanții nomenclaturii de rangul doi, deveniți mai apoi lideri ai României postceaușiste. Complotul intern a fost urzit, prin urmare, de Securitate și Armată, prima cedând rolul esențial celei de-a doua: a fost vorba, așadar, de un puci militar dirijat de Victor Athanasie Stănculescu (personajul-cheie indicat de Cernăianu). Lovitura de stat a servit KGB-ului, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de cei doi bătrâni: „Suzana a avut de suferit din pricina celor doi bătrâni ceea ce suferim și astăzi din pricina regilor Babiloniei. Suzana era imaginea Bisericii” (I 14, 5). La rândul lor, „cei doi bătrâni reprezintă, în figură, cele două popoare care urzesc împotriva Bisericii, poporul circumciziei și cel al păgânilor” (ibidem). Biserica se vede prinsă între ciocan și nicovală. Victimă a unei „coaliții diabolice” (Imperiul Roman și poporul evreu), aceasta nu are de ales decât între apostazie și martiriu. Acest ton alarmant
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fața lui și să‑i aducă să i se închine. Va însemna cu pecetea sa pe toți cei care i se vor supune; iar pe cei care vor refuza să i se închine, îi va supune la încercări cumplite, torturi, urzind împotriva lor lucruri perverse, așa cum nu au mai fost vreodată, cum nu au ajuns vreodată la urechile vreunui om și nu au fost văzute de ochii vreunui muritor. Fericiți cei care vor ține piept tiranului, căci se va crede că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
facă profeții, vindecări, să producă inspirații, să manifeste în mod evident prezența reală a transcendenței care le‑a locuit.” (ibidem, p. 324) După cum mărturisește Suetoniu (Viața lui Nero 56), Nero avea o astfel de statuie, „care îl avertiza în legătură cu conspirațiile urzite împotriva lui” (ibidem). La rândul său, Lucian vorbește de statuile de la Hierapolis, despre care se spunea că se mișcă și vorbesc (De dea syr. 10). Toate aceste practici erau, bineînțeles, respinse de creștini, care vedeau în ele un amestec de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
4. Vezi nota 36 din Capitolul 3. Salturile asociative apar, de asemenea atât timp cât femeile trec de la amintirile din copilărie sau de la anecdote despre familia din care făceau parte la reflecții asupra vieții copiilor lor, producând astfel niște povești încâlcite care urzesc laolaltă prezentul, trecutul și viitorul pentru a înțelege mai bine cum sunt ele în prezent. Ar fi interesant să speculăm mai mult pe marginea formei pe care ar putea-o lua o poveste a vieții într-o societate tradițională sau
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
din volumele precedente apărute la alte edituri românești. Prefața editorului accentuează importanța receptării Predaniei ca reper indispensabil pentru o corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un parti-pris ecleziastic, este profund simptomatică pentru nivelarea discernământului și a lucidității profetice în teologia de școală românească, de ieri și de astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să se promoveze ceva. Era lupta de voințe între un prinț mai energic și altul mai slab, era istoria dinastiilor stăpînitoare, dar nu a popoarelor; era un șir de intrigi și revolte ce se desfășurau fără încetare, și anume nu urzite de supuși împotriva stăpînilor lor, ci de fiul prințului contra tatălui, de frați, unchi și nepoți, unii împotriva altora, ori de dregători împotriva stăpînilor lor. O organizare feudală se întîlnește mai ales în Hindustan: aici domnește un rege sau o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rezonabilă trebuie produsă. În opinia noastră, a fost vorba de prima lovitură de maestru a celui ce avea să devină președintele României. Aceasta însă nu îl face neapărat vinovat pe Băsescu de retragerea lui Stolojan în sensul că ar fi urzit un plan strategic de tipul celui promovat de ziariștii de la cotidianul Național. În schimb, liderul PD a știut să tragă maximum de foloase din acea situație. Astăzi, mai toată lumea știe că Traian Băsescu este un practician desăvârșit al principiului "scopul
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
vedere. Dacă cineva umblă în zid iar pașii săi sunt auziți, această zbatere la limită e departe de inimă, nu bate în același ritm, nu e decât vibrația imperceptibilei încrețiri a peliculei ce desparte conștiința de lume. Stofa poemului e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite/ Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer -/ Un demon vânt, înflorat, metalic
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vieții. Ceea ce se întrevede în această clipă fugară, ca prin ceață, e suflul ce animă dispariția, sufletul care se revelează până și în moarte, suflă în pânzele imaginii. E zbor sau scriere, întraripare a celor imponderabile și trecătoare sau țesătură urzită de semnele rămânerii lor în vedere? Amândouă, căci în imagine se scrie și se zboară deopotrivă 19. Sufletul își înscrie zborul în spațiul vibrant al vieții și al morții întrețesute în taina aceluiași cântec. Cuvântul care se vede (Gellu Naum
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un Noe al timpurilor mai noi, înaintea bunului Dumnezeu", căci, adăuga Noica, avea în el "ceva de Noe", știa "să umple cum trebuie o arcă"24. În acel amestec insolit de eseu și literatură confesivă, cum numai Noica știa să urzească, erau fixate borne, hotare, pachete de intenții, opțiuni de tot felul, greu de contestat pentru cine vrea să citească starea originară, de manuscris am zice, pe care o avea generația lui Eliade dinainte de rătăcirea unora dintre cei e o alcătuiau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]