508 matches
-
fost nevoit să se retragă, iar în apropierea cetății de scaun de la Argeș a avut loc o altă confruntare, din care otomanii au ieșit învingători. Domnitorul român s-a refugiat în Transilvania, iar tronul a fost uzurpat de Vlad I Uzurpatorul. Domnitorul, nevoit să își schimbe radical opțiunile politice, la 7 martie 1395, a depus omagiul față de regele Ungariei, Sigismund (care la rândul sau, a fost înfrânt în iarnă în Moldova după ce a încercat să-l supună pe Ștefan I) și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-se în posesiunile ardelene, fie în Făgăraș sau în cetatea Bologa de lângă Cluj. După ce s-a întors în Transilvania, voievodul Stibor a mobilizat o nouă oaste cu care a intrat în Țară Românească în iarnă 1396-1397,capturandu-l pe Vlad Uzurpatorul și înscăunându-l pe Mircea. În acest context, Mircea a acceptat suzeranitatea regelui maghiar. Cu ocazia dietei de la Timișoara, regele maghiar a organizat armata, a constituit un sistem de state tampon între regatul Ungariei și Imperiul Otoman, Serbia și Bosnia
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nu lase loc pentru calomnii, să desființeze duelurile în legătura cu aceasta, să desființeze și fierul (încins); iar viața cetățenilor să o pună la adăpostul unei păci lipsite de frică (potrivit descrierii cronicarului Georgios Pachymeres). După ce a urcat pe tron, uzurpatorul a început să facă risipă de bani și pământuri, lingușind poporul simplu și mituind nobilimea. El a mărit pronoile și le-a declarat ereditare, făcând, astfel, pasul de la statul centralizat spre fărâmițare. Îndată după încoronare, Mihail al VIII-lea și-
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
și i-a tăiat capul. Tradiția spune că după ce a fost ucis domnitorul, Ștefan cel Mare a fugit de oamenii lui Petru Aron și s-a ascuns în scorbura unui stejar din pădurea învecinată. Nu a fost găsit de oștenii uzurpatorului care-l urmăreau. Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron și după două lupte, una la Doljești și cealaltă în
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
scorbura unui stejar din pădurea învecinată. Nu a fost găsit de oștenii uzurpatorului care-l urmăreau. Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron și după două lupte, una la Doljești și cealaltă în satul Obric, l-a biruit pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei și domnind până în anul 1504. Conform tradiției locale, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică din
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
atașament riguros principiului legitimității, el numea întâi pe împărăteasa Anna și pe împăratul legitim Ioan al V-lea, apoi numele său și cel al soției sale, Irena. El dorea să sublinieze că nu luptă contra familiei imperiale legitime, ci contra uzurpatorului Apokaukos, care lua amploare de dictator în Constantinopol. Apokaukos, care ajunsese personajul principal în guvernul Annei de Savoia, a organizat încoronarea nevârstnicului Ioan V (19 noiembrie 1341). Peste un timp oarecare, conflictul dintre cele două grupări de la curte s-a
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
extindă domeniul în detrimentul posesiunilor catalane din Thessalia. Dacă Cantacuzino era alungat de pe vechiul teritoriu al imperiului, i se atașau regiunile grecești recent recucerite cărora le arătase mereu un interes special și a căror reunire era opera sa. Acest succes al uzurpatorului bizantin crea ruptura între regele sârbilor și el, Dușan îl lăsa pe Cantacuzino să cadă și întindea mâna regenței Constantinopolului, care dorea favoarea sa (în locul unui camarad de arme, Cantacuzino avea în Dușan acum un puternic adversar). Relațiile lui cu
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
slavi nu aducea mare ajutor împăratului legitim, costând imperiul mari sacrificii. Situația devenea din ce în ce mai sumbră; în timp ce aliații lui Cantacuzino răvășeau teritoriul bizantin, aliații lui Apokaukos jefuiau mari teritorii. Dușan își continua cuceririle în Macedonia; păstra pentru el teritoriile luate de uzurpator și le încorpora regatului său. Țarul bulgarilor oferea prietenia sa în schimbul cedării unui mare număr de regini de la Marița superioară cu Philippopolis și Stanimachos, dar nu-și oferea concursul guvernării care consimțise la această enorme concesie. Momtchilo își întemeiase un
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
Sfânta Sofia (încă din timpul domniei celor doi Andronici începuse construirea unor anexe ale clădirii principale, care jucau rolul de contraforturi, deoarece doi pereți ai bisericii se lăsaseră amenințător.). Tot mai mult se făceau auzite, printre greci, apeluri la detonarea uzurpatorului, care vorbea turcește, își dăduse fiica după un turc și le vindea turcilor țara. Ultimul reproș era nedrept, dar nu lipsit de temei. Otomanii, pe care Ioan Cantacuzino, fără a fi, în realitate, un turcofil, îi recruta ca parteneri militari
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
refuzat însă să accepte această decizie. A urmat o serie de evenimente care a zdruncinat profund Rusia. După o serie de ani secetoși și de foamete în perioada 1601 - 1603, a izbucnit răscoale populare. În această perioadă a apărut un uzurpator care a pretins că este țareviciul Dmitri, fiul lui Ivan cel Groaznic, care era mort încă din 1591. Acest pretendent al tronului, Falsul Dimitrie I, a primit sprijin din partea Poloniei și a pornit în marș spre Moscova, câștigând aderenți în
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
spre sfârșitul lucrărilor sinodului și-au făcut apariția ambasadorii ducelui de Burgundia, care nici măcar nu l-au salutat pe Ioan VIII. Nici cei de la Basel n-au venit la sinod, iar în 1439, ei l-au declarat pe Eugeniu IV uzurpator al scaunului Sfântului Petru și au ales ultimul antipapă din istoria Bisericii -Felix V.) Sinodul și-a continuat ședințele la 8 octombrie 1438, într-o atmosferă de neîncredere reciprocă și de exacerbare a prejudecăților. De data aceasta, drept punct de
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
Potcoavă întreprinde în Moldova o incursiune fără succes pentru a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia, iar apoi se întoarce în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, cu care pregătește o acțiune militară mai amplă pentru a-l alunga pe uzurpatorul Petru Șchiopul și a prelua domnia țării. "Nicoară Potcoavă" preia tema datoriei și a dragostei din romanul său de tinerețe, aducând o perspectivă istorică mai precisă și o viziune filozofică profundă asupra istoriei. Spre deosebire de romanele istorice mai vechi, accentul este
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
P. C (assius?) (a murit în 268) a fost un general de origine dacă și uzurpator roman împotriva lui Gallienus. Principala sursă de informații este nesigura Istoria Augustă. Alte surse sunt Eutropius (care-l numește „Trebellianus”), Aurelius Victor și epitomele (manual rezumativ de istorie) care-l numesc „Regillianus”. Despre originea sa, Triginta Tyranni spune că a
Regalianus () [Corola-website/Science/319825_a_321154]
-
au simțit nesigure, și și-au ales proprii împărați pentru a avea garanția că au lideri împotriva amenințării străinilor. Populația și armata din provincia Pannonia l-au ales ca împărat pe Ingenuus, dar împăratul legal, Gallienus, l-a învins pe uzurpator. Gallienus s-a mutat în Italia, totuși, pentru a se ocupa de o invazie a alemanilor. Populația locală, care se confrunta cu amenințarea sarmaților, l-a ales împărat pe , care a ridicat-o pe soția sa Sulpicia Dryantilla la rangul
Regalianus () [Corola-website/Science/319825_a_321154]
-
I" și "Heroes II" se desfășoară pe planeta Enroth, pe continentul nordic cu același nume și dezvăluie aventurile dinastiei Ironfist. Protagonistul din Heroes I este Lordul Morglin Ironfist, un cavaler care descoperă un portal către tărâmul Enroth în timp ce fugea de uzurpatorii tronului său. Morglin merge în noua lume pentru a cuceri și domina continentul și pentru a crea un regat unificat și o nouă dinastie. "Heroes II" a prezentat cele două fețe ale conflictului dintre fiii lui Morglin, Roland si Archibald
Heroes of Might and Magic () [Corola-website/Science/319107_a_320436]
-
Furtună este o piesă de William Shakespeare scrisă pe la 1610 - 1611, deși unii consideră că e posibil să fi fost scrisă mai devreme. În piesa, protagonistul "Prospero", ducele de Milan, a fost detronat de către fratele său uzurpator "Antonio", ajutat de "Alonso", regele de Napoli. Prospero și fiica lui "Miranda" au fost puși într-o mică barcă și au fost trimiși departe pe o insulă nelocuita. Cand Prospero începe a analiza insula, el găsește acolo doi locuitori: "Ariel
Furtuna (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/319161_a_320490]
-
ar fi vrut să mai dea un profet lumii, alegerea sa ar fi căzut asupra lui ‘Umăr. ‘Umăr este văzut în negativ în literatura și῾ita duodecimană și foarte des este considerat ca fiind un trădător al lui Muḥammad, un uzurpator al drepturilor lui ῾Alī și de către unii, chiar un criminal. Potrivit majorității scrierilor și῾ițe duodecimane, soția lui ῾Alī, Fatima, ar fi fost chiar agresată fizic de ‘Umăr, unii crezând chiar că acesta ar fi ucis-o. Zaidiții, cea mai
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
realizarea scopurilor sale. Odată cu decăderea stăpânirii latinilor asupra Constantinopolului, acțiunile politice și militare ale lui Ioan Ducas Vatatzes apar ca o înaintare prudentă și treptată a unui cuceritor care, în timpul unei domnii de peste treizeci de ani, a eliberat provinciile de uzurpatorii băștinași și străini până când a ajuns „"să strângă ca într-un clește Constantinopolul imperial, trunchi fără frunze și sevă, menit să se prăbușească la prima lovitură de secure"” . În anul 1228 murea Robert de Courtenay, împăratul latin al Constantinopolului, iar
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
le dădeau drumul aproape goi pe străzi. Și toate acestea s-au întâmplat timp de o zi întreagă.” Tatăl lui Georgios, Nichifor Paleologul, spre deosebire de fiul său, partizan al lui Botaniates, a propus să-l atace și să-l ucidă pe uzurpatorul abandonat de armata sa nedisciplinată, însă basileul a hotărât să intre în legătură cu Nichifor Melissenos și să-l distrugă pe un răzvrătit cu ajutorul celuilalt. Însă flota pe care ei au încercat s-o trimită la Melissenos a ieșit de sub ascultare. Borilos
Nichifor al III-lea Botaniates () [Corola-website/Science/315166_a_316495]
-
le dădeau drumul aproape goi pe străzi. Și toate acestea s-au întâmplat timp de o zi întreagă. Tatăl lui Georgios, Nikephor Paleologul, spre deosebire de fiul său, partizan al lui Botaniates, a propus să-l atace și să-l ucidă pe uzurpatorul abandonat de armata sa nedisciplinată, însă basileul a hotărât să intre în legătură cu Nikepfor Melissenos și să-l distrugă pe un răzvrătit cu ajutorul celuilalt. Însă flota pe care ei au încercat s-o trimită la Melissenos a ieșit de sub ascultare. Borilos
Nicefor al III-lea Botaneiates () [Corola-website/Science/315264_a_316593]
-
teritoriilor imperiale din Africa de Nord și i-a chemat pe toți aliații săi în ajutor. El a inițiat o confruntare cu musulmanii, dar a fost înfrânt în bătălia de la Sufetula, un oraș la cca. 175 km. sud de Cartagina. Odată cu moartea uzurpatorului Gregorios întreaga Africa de Nord a fost cucerită de Califatul Rashidun căreia i-a plătit tribut, devenind astfel un stat vasal pentru musulmani. Campania a durat cincisprezece luni și armatele lui Abdallah s-au întors în Egipt în 648. Toate cuceririle musulmane
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
sunt acum Bavaria și Austria, ajungând la văile din Alpi până în secolul al VIII-lea. Conform Historia Augusta, locuitorii confederației în secolul al III-lea au fost încă numiți simplu „germani”. O parte din popularitatea lui Proculus în Galia, un uzurpator imperial din anul 280, se datora succesului din lupta lui împotriva alemanilor. i, ulterior, au devenit națiunea „Alemania”, care a fost uneori independentă, dar cel mai adesea a fost condusă de franci. Numele de Germania și limba germană, în limba
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
guvern. Lor li s-a alăturat armata, pentru care perspectiva revenirii ajutorului financiar și militar american era motiv de sărbătoare. La câteva zile după detronare, Sihanouk, aflat la Beijing, a lansat un apel către popor în care cerea rezistență față de uzurpatori. Au avut loc demonstrații și revolte (mai ales în zonele apropiate celor controlate de APV/FEN), dar nu a fost nicio mișcare la nivel național care să amenințe guvernul. Într-un incident de la Kompong Cham din 29 martie, însă, mulțimea
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
de la Salona, Dalmația și-a primit omagiul și afirmarea din fragmentele rămase din Imperiul Roman de Apus din afara Italiei și, cel mai important, de la Constantinopol, care a refuzat să-i accepte pe Augustulus și pe tatăl său, considerați trădători și uzurpatori. În cuvintele lui J.B. Bury, "Ei (foederati) au dorit să aibă un acoperiș solid și terenuri proprii, și i-au cerut lui Orestes ca recompensă pentru serviciile lor, acordându-le terenuri acestora în permanență în Italia". Orestes le-a refuzat
Odoacru () [Corola-website/Science/321701_a_323030]
-
rămași în viață și flota de sub comanda lui Andronic Contostephanos. Acesta din urmă, fără a sta mult pe gânduri, și-a condus corăbiile la Andronic Comnenul. Senatul a luat puterea în mâinile sale, pe un termen de 10 luni, apoi uzurpatorul Andronic a intrat, fără piedici, în capitală și a pus stăpânire pe tron. Împărăteasa Maria a fost condamnată la moarte și Alexie II a semnat sentința propriei sale mame. Lipsit de orice putere, Alexie II a fost sugrumat în taină
Alexie al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315308_a_316637]