533 matches
-
Termo Drobeta-Turnu Severin . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Porțile de Fier (Hidrocentrala Porțile de Fier ÎI) . Societatea Comercială "Enet" - Ș.A. Focșani Focșani . Societatea Comercială "Sidex" - Ș.A. Galați Galați . Societatea Comercială "Recet" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Nuclearmontaj" - Ș.A. . Societatea Comercială "Vâlceana" - Ș.A. - Reparații-Construcții Galați . Societatea Comercială "Energomontaj" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A. - Sucursală Electrocentrale Oradea - CET I Oradea . Societatea Comercială "Fibrex" - Ș.A. Savinesti Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Azochim" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Petrocart" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Danubiana" - Ș.A. Român . Societatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Arghezi, Lucian Blaga, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Octavian Goga, Vintilă Horia, șt. O. Iosif, Magda Isanos, Leonida Lari, Al. Macedonski, Adrian Maniu, Vasile Militaru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Vasile Voiculescu - și câțiva vrednici de stimă poeți vâlceni: Dumitru Bălașa, Ilie Gorjan, Ioan St. Lazăr, Elisaveta Novac, Felix Sima, Ion Ene Fripcea. Ierarhi, scriitori, dascăli, alți intelectuali de frunte ai țării, oameni politici l-au apreciat, în diverse ocazii, ca pe unul dintre cei mai activi clerici ortodocși
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
, Kostya (1893 - 16.VIII.1931), poet, publicist și traducător. De origine vâlceană, R. își face debutul în presă cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun tălmăcitor din Lamartine și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
mai știu eu pă unde... Ăsta Într-adevăr era la triaj acolo și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau În camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi Însă ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba, și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Lunca Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia. Toponimul vîlcean, atestat încă în secolul al XIV-lea, ar fi, la origine, după Iorgu Iordan, sinonim cu Nucetul, fiind la bază turcicul (peceneg sau cuman) koz, „nuc“. Omonimele, prea numeroase pentru a avea toate o bază turcică, ar putea porni de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Juridice, pe care o va absolvi în 1967 la Universitatea din București. Debutează în literatura de consum cu un scenariu de televiziune (1969), publicând romanul Moartea semnează indescifrabil în 1971, inițial apărut sub formă de foileton într-un supliment literar vâlcean. Modelele preferate sunt Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, iar dintre autorii români, Theodor Constantin și Haralamb Zincă. A fost supranumită de critica vremii (Eugen Barbu, Emil Manu ș.a.) „Agatha Christie a României”, romanciera engleză fiind de altfel modelul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă, fără doar și poate, aceste stanțe de licăr folcloric și „zvon patriarhal”, instrumentând acorduri, și triste și jucăușe, dintr-o „rapsodie vâlceană”. SCRIERI: [Poezii], în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
anume credeți că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și imixtiuni ale fantasticului. „Prozator al orașului” (Eugen Negrici), autorul cultivă - într-un text care mizează pe notație și pe atmosferă, dar nu ignoră nici perspectiva analitică, nici dicțiunea poematică, nici realismul reprezentării - „farmecul vetust” al unui trecut circumscris lumii vâlcene și bucureștene interbelice. O însemnare a diaristului („atmosfera «retro» mă fascinează”) și romanul Autoportret cu bască (1981) sunt edificatoare în acest sens. Aici protagonistul, bătrânul pictor Șerban Milescu, „pare că vine din alt secol, uitat de oameni și uitat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu vă puteți imagina cât bine mi-ați făcut!... și, ca să fie treaba „oablă”, Îndrăznesc a vă ruga să-mi Încredințați materialele pe care le dețineți - În copie, desigur - necesare la Întocmirea monografiei dedicate acestei personalități nedreptățite. Spre a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai știu eu pă unde... ăsta într-adevăr era la triaj acolo, și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau în camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
asemenea, să caute configurații spațiale în spatele structurilor gândirii. Lumile răsturnate (2000), traducere în limba română a cărții Leș Mondes renversés, apărută la Paris în 1999, este o analiză comparativa a spațiului că reprezentare socială, pe baza cercetărilor autorului în satele vâlcene. D. nu este preocupat doar de spațiul „construit”; el abordează problemele legate de spațiul imaginar, în special cel al „lumii de dincolo”, făcând din Lumile răsturnate, potrivit opiniei lui Paul-Henri Stahl, care o prefațează, o carte greu de înscris într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
Pătârlagele, de unde, fire insurgentă, va fi deseori „permutat”. Demisionând în 1924, un timp e profesor suplinitor la Satu Mare și Oradea. Reintegrat în magistratură în 1930, e judecător la Câmpina, apoi la Ocna Sibiului și Brașov. Debutează în 1909, în revista vâlceană „Junimea”, cu traduceri și o proză scurtă. Publică apoi cronici teatrale în „România ilustrată” și „studii provinciale” și comentarii în „Cronica”. În primii ani de după război, semnează articole politice în „Chemarea”, „Hiena” (sub pseudonimul Pelham) și „Cuvântul liber”. Ulterior, colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului din București, fie în satele din bazinul Almajului, pe Valea Gurghiului, Moeciu etc. - bisericile din lemn, intrate
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
bază în crearea produsului agroturistic comercializat prin pensiunea în cauză. Considerăm, în acest sens, simplistă, superfluă și lipsită de încărcătură spirituală actuala promovare a agroturismului prin prezentarea unor "pensiuni agroturistice" izolate, rupte de contextul satului românesc (maramureșean, oșan, bucovinean, nemțean, vâlcean, sibian etc.) pe care ar trebui să-l reprezinte. Această promovare "comercială" (ca pe o "marfa") a pensiunii agroturistice este irelevantă pentru turismul internațional, dacă nu se evidențiază identitatea istorico-culturală și spirituală a spațiului rural românesc. 0 definiție acceptată și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Am găsit și o perlă: „Scriitorul se cere să aibă o înaltă ținută intelectuală...”. Întâi se cere să aibă har - talent cu carul și să aibă ceva personal de spus. Dacă mă gândesc bine, poate greșesc în aprecierile mele. Autorul vâlcean mai are de învățat câte ceva... Dan mi-a adus f. multe cărți. Am terminat teatru de T. S. Eliot (Premiu Nobel, 1938). Excepțional! Cineva mi-a promis cartea scriitoarei De la Roche, care are n - volume (roman fluviu) cu mare succes
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
BĂLĂȘEL, Teodor (7.XI.1869, Bogdănești, j. Vâlcea - 30.I.1941, Ștefănești, j. Vâlcea), folclorist. După ce a urmat cursurile Seminarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învățător (din 1889), diacon (din 1892) și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului amintit, de particularitățile epicii populare. Culege și tipărește, de asemenea, folclor dacoromân: Folclor literar vâlcean (1979), Folclor literar din Suceava (1989), mai important fiind volumul din urmă, care reunește texte (lirică predominant erotică) culese în 1939, în timpul unei anchete sociologice întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic”. Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]