533 matches
-
, Kostya (1893 - 16.VIII.1931), poet, publicist și traducător. De origine vâlceană, R. își face debutul în presă cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun tălmăcitor din Lamartine și din
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
79. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., P. Drăgan - am văzut - o ținea pe Stana, fiica Neacșei (fata lui Vlad Vodă Călugărul) și a marelui vornic Calotă. 80. Vezi Doru Moțoc, O ipoteză despre locul uciderii lui Radu de la Afumați, în „Studii vâlcene”, IV, 1980, pp. 50-57. 81. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 173. în 1530, Moise Vodă îi va omorî („cu lege direaptă” - ar fi exclamat Miron Costin) pe cei doi complotiști ucigași. 82. Ibidem, p. 187. 83. Ibidem, p. 191
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel, Mihail Strajanu, R, 1940, 9-11; Bucur, Istoriografia, 115-116; Ion Pătrașcu, Un dascăl ardelean în Oltenia: Mihail Străjan, „Studii vâlcene”, 1974; Dicț. lit. 1900, 818-819; Dicț. scriit. rom., IV, 412-413; Firan, Profiluri, II, 275-277. D. M.
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Juridice, pe care o va absolvi în 1967 la Universitatea din București. Debutează în literatura de consum cu un scenariu de televiziune (1969), publicând romanul Moartea semnează indescifrabil în 1971, inițial apărut sub formă de foileton într-un supliment literar vâlcean. Modelele preferate sunt Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, iar dintre autorii români, Theodor Constantin și Haralamb Zincă. A fost supranumită de critica vremii (Eugen Barbu, Emil Manu ș.a.) „Agatha Christie a României”, romanciera engleză fiind de altfel modelul cel
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Slavici interpretat de...”, LCF, 1978, 5; Mircea Anghelescu, Nesățios scrutător al limbii, T, 1983, 6; Gabriel Țepelea, Ioan Slavici, „Opere”, XIII, RL, 1985, 27; Valeriu Rusu, Elogiul Ardealului, SPM, 1985, 6; Gh. Deaconu, Constantin Mohanu. Documentar, în Izvoare. Caiete etnoculturale vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1993; Z. Ornea, Pe marginea unor mituri fondatoare, RL, 1998, 34; Z. Ornea, Capodopera lui Slavici: „Mara”, RL, 1999, 31; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 161-162; Gh. Istrate, Monografia unui mare aromân: Victor Eftimiu, „Curierul românesc
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
Pătârlagele, de unde, fire insurgentă, va fi deseori „permutat”. Demisionând în 1924, un timp e profesor suplinitor la Satu Mare și Oradea. Reintegrat în magistratură în 1930, e judecător la Câmpina, apoi la Ocna Sibiului și Brașov. Debutează în 1909, în revista vâlceană „Junimea”, cu traduceri și o proză scurtă. Publică apoi cronici teatrale în „România ilustrată” și „studii provinciale” și comentarii în „Cronica”. În primii ani de după război, semnează articole politice în „Chemarea”, „Hiena” (sub pseudonimul Pelham) și „Cuvântul liber”. Ulterior, colaborează
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
după punerea în libertate (1964), în martie 1977, obține azil politic, stabilindu-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a colaborat, iscălind cu inițiale, cu prescurtări ale numelui sau cu pseudonimul Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
BĂLĂȘEL, Teodor (7.XI.1869, Bogdănești, j. Vâlcea - 30.I.1941, Ștefănești, j. Vâlcea), folclorist. După ce a urmat cursurile Seminarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învățător (din 1889), diacon (din 1892) și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G. F. Ciaușanu, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, I. N. Popescu, C. Ciobanu-Plenița, I. I. Buligan-Delagorj și Gh. Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărășiei folcloriștilor olteni, care a editat, timp de
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului amintit, de particularitățile epicii populare. Culege și tipărește, de asemenea, folclor dacoromân: Folclor literar vâlcean (1979), Folclor literar din Suceava (1989), mai important fiind volumul din urmă, care reunește texte (lirică predominant erotică) culese în 1939, în timpul unei anchete sociologice întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
către mine. Îmi numără banii. Cu 15 la sută mai puțini. Ieșim pe hol și schimbăm vorbe despre mizeriile intelectuale. Îi dă cu virtuțile mele morale. „Știi ce leafă am?“ „Știu. De calic.“ „Și stau și copiez articole din Învățătorul vâlcean, ca să mai scot un milion să-mi cumpăr medicamente. Copiez pentru colaborările la Gazeta școlilor!“ Întâmplător (?) tocmai terminam de transcris finalul mărturisirilor unui învățător din 1935 care, la pensie, constată ce s-a ales din munca sa de o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Facultatea de limbă franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra” Târgul Mureș, la revistele „Povestea vorbei”, „Semn”, „Țânțarul” „Studii vâlcene”și „Cultura vâlceană ”. În timpul liceului a redactat reviste în manuscris, cum ar fi „Balenele”. „Universul”, „Poetiss”, pentru unele articole fiind anchetat de organele de securitate ale statului socialist. A debutat poetic în anul 1963 cu placheta „Pornire în timp”. În
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra” Târgul Mureș, la revistele „Povestea vorbei”, „Semn”, „Țânțarul” „Studii vâlcene”și „Cultura vâlceană ”. În timpul liceului a redactat reviste în manuscris, cum ar fi „Balenele”. „Universul”, „Poetiss”, pentru unele articole fiind anchetat de organele de securitate ale statului socialist. A debutat poetic în anul 1963 cu placheta „Pornire în timp”. În prezent lucrează la
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
publicațiile glamour, filozofia vestimentară, financiară, eco gastronomică... Ba chiar tu, reacționarul Dan C., uite că ai trecut de la epistolă la e-mail, de la telefonul fix la mobil, de la buzunarul vanitos la carduri, de la cămăruța de bloc la dea lul cu mesteceni vâlceni, de la vacanța prahoveană la cea lisboetă, florentină ș.a.m.d. Booon - am încasat castana și am ricanat cu fiere, neputincios la replică! Pe urmă, a venit valul apusenilor, adică al prietenilor francezi din Lille, pe care ni i-am făcut
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
salată a lui Neagu Djuvara fie că sui înspre amestecul de Viena și Budapesta ce pulsează în textele semnate de Adriana Babeți și Livius Ciocârlie ori te lași cu drag amețit de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel și de hâtrul bunic vâlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuți roate pe plită, bureții, laștele, gulașul și sălvăița din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci și creveți etalat de Gabriel Liiceanu, ori te lași
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
anume credeți că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a recomandat să nu se facă abuz de carnea grasă de porc pe durata epidemiei, deoarece s-a observat că îmbolnăvirile survin mai des la cei care consumă asemenea carne, pastramă sau pește sărat. O preocupare deosebită au manifestat medicii vâlceni pentru înmormîntarea fără riscuri igienice a celor răpuși de holeră. S-a impus "să se presare var nestins peste cadavrele morților de holeră așezate în groapă", acest mod de a proceda urmărind "ca să moară și boala"! Preoții erau îndatorați să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Lunca Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia. Toponimul vîlcean, atestat încă în secolul al XIV-lea, ar fi, la origine, după Iorgu Iordan, sinonim cu Nucetul, fiind la bază turcicul (peceneg sau cuman) koz, „nuc“. Omonimele, prea numeroase pentru a avea toate o bază turcică, ar putea porni de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului, RL, 1987, 8; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 368-379; Negoițescu, Ist. lit., I, 320; Petria, Vâlcea, 419-423; Popa, Ist. lit., II, 310-311; Dicț. scriit. rom., IV, 815-818; Firan, Profiluri
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Termo Drobeta-Turnu Severin . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Porțile de Fier (Hidrocentrala Porțile de Fier ÎI) . Societatea Comercială "Enet" - Ș.A. Focșani Focșani . Societatea Comercială "Sidex" - Ș.A. Galați Galați . Societatea Comercială "Recet" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Nuclearmontaj" - Ș.A. . Societatea Comercială "Vâlceana" - Ș.A. - Reparații-Construcții Galați . Societatea Comercială "Energomontaj" - Ș.A. Galați . Societatea Comercială "Termoelectrica" - Ș.A. - Sucursală Electrocentrale Oradea - CET I Oradea . Societatea Comercială "Fibrex" - Ș.A. Savinesti Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Azochim" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Petrocart" - Ș.A. Piatra-Neamt . Societatea Comercială "Danubiana" - Ș.A. Român . Societatea
DECIZIE nr. 46 din 20 septembrie 1999 privind acordarea Licenţei pentru furnizarea de energie electrica Societăţii Comerciale "Electrica" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Am găsit și o perlă: „Scriitorul se cere să aibă o înaltă ținută intelectuală...”. Întâi se cere să aibă har - talent cu carul și să aibă ceva personal de spus. Dacă mă gândesc bine, poate greșesc în aprecierile mele. Autorul vâlcean mai are de învățat câte ceva... Dan mi-a adus f. multe cărți. Am terminat teatru de T. S. Eliot (Premiu Nobel, 1938). Excepțional! Cineva mi-a promis cartea scriitoarei De la Roche, care are n - volume (roman fluviu) cu mare succes
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai știu eu pă unde... ăsta într-adevăr era la triaj acolo, și făcea astfel de lucruri. Apoi te băgau în camere... Aici am stat la Reduit o perioadă de câteva luni... Am stat și la camera 1-4 cu majoritatea vâlcenilor, dintre cei din lot. Într-o zi, însă, ne-a separat: țărăniști, muncitori, țărani. Și a venit duba și pe noi, țărăniștii, ne-a dus la Galați.... Țăranii au plecat spre Gherla mi se pare, iar alții spre Aiud... Acest
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
program prelungit Ostroveni 4", situat în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Diamantului nr. 1, județul Vâlcea, compus din construcții și terenul aferent, identificat potrivit anexei care face parte din prezenta hotărâre, precum și a mijloacelor fixe din dotare, din patrimoniul Societății Comerciale "Vâlceana" - Ș.A. Râmnicu Vâlcea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Învățământului. Articolul 2 Capitalul social al Societății Comerciale "Vâlceana" - Ș.A. Râmnicu Vâlcea se diminuează cu valoarea clădirii și a terenului aferent, precum și a mijloacelor fixe din dotare, prevăzute
HOTĂRÎRE Nr. 639 din 5 august 1996 privind transmiterea unui imobil din municipiul Ramnicu Valcea, judeţul Valcea, în administrarea Ministerului Învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115747_a_117076]
-
identificat potrivit anexei care face parte din prezenta hotărâre, precum și a mijloacelor fixe din dotare, din patrimoniul Societății Comerciale "Vâlceana" - Ș.A. Râmnicu Vâlcea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Învățământului. Articolul 2 Capitalul social al Societății Comerciale "Vâlceana" - Ș.A. Râmnicu Vâlcea se diminuează cu valoarea clădirii și a terenului aferent, precum și a mijloacelor fixe din dotare, prevăzute la art. 1, actualizată în baza Hotărârii Guvernului nr. 500/1994. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol
HOTĂRÎRE Nr. 639 din 5 august 1996 privind transmiterea unui imobil din municipiul Ramnicu Valcea, judeţul Valcea, în administrarea Ministerului Învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115747_a_117076]