35,488 matches
-
în fața unui alt drum din Argeș, cel care traversează masivul Iezer și urcă până la o altitudine de 2.350 de metri. Masivul Iezer-Păpușa face parte din grupa sudică a Carpaților Meridionali. Deși de la distanță par doar niște dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munții Iezer-Păpușa sunt înconjurați pe trei laturi de apele Doamnei și Dâmboviței, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roșu - 2.469 de metri -, iar vârfurile Iezerul Mare și Papușa au înălțimi
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
sudică a Carpaților Meridionali. Deși de la distanță par doar niște dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munții Iezer-Păpușa sunt înconjurați pe trei laturi de apele Doamnei și Dâmboviței, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roșu - 2.469 de metri -, iar vârfurile Iezerul Mare și Papușa au înălțimi de 2.462 de metri și respectiv de 2.391 de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
par doar niște dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munții Iezer-Păpușa sunt înconjurați pe trei laturi de apele Doamnei și Dâmboviței, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roșu - 2.469 de metri -, iar vârfurile Iezerul Mare și Papușa au înălțimi de 2.462 de metri și respectiv de 2.391 de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului Târgului spre ținutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului Târgului spre ținutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa este strâns legat atât de existența Cabanei Voina, cât și de potecile spre Lacul Iezer și Vârful Iezerul Mare. Recent, cabanele Cuca și Bătrâna deschid noi cărări spre culmile Păpușii. Transfăgărășanul și Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpații Meridionali, și-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în fața unui
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Masivul Iezer și urcă până la o altitudine de 2.350 de metri. „Drumul începe la Lerești, pe unul dintre brațele laterale ale Barajului Râușor, Târgului, și urcă spre Culmea Portăreasa și Lacul Portăreasa, iar mai apoi pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului și de acolo se pleacă către Culmea Văcarea și coboară către Cabana Voina. Traseul este extraordinar, foarte frumos și poate fi parcurs cu o mașină de teren
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
la urcare, cât și la coborâre. Așadar, Munții Leaota și Bucegi, cu releul TV de pe Coștila, Munții Ciucaș și Piatra Craiului pot fi admirați în toată splendoarea de pe acest drum, iar creasta masivului Iezer-Păpușa poate fi cuprinsă dintr-o privire. „Vârfurile Negoiu și Moldoveanu pot fi atinse cu mâna, evident, ca iluzie optică! Iezerul are avantajul de a fi ceva mai la sud față de linia Carpaților Meridionali, astfel că are o priveliște panoramică către toți munții din jur. Se vede bine
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
pe drumul forestier care ocolește lacul, în urcare ușoară pe lânga râul Râușor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului de unde se iese în golul alpin. Continuăm apoi acelși drum pe culmile Cernatului și Danciului până sub vârful Iezerul Mic la Crucea Ateneului. De aici, priveliștea este absolut fantastică pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer și a văii glaciare cu acelși nume. Pentru a putea ajunge pe vârful masivului Iezerul Mare, la Vârful Roșu cu altitudinea de 2
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
apoi acelși drum pe culmile Cernatului și Danciului până sub vârful Iezerul Mic la Crucea Ateneului. De aici, priveliștea este absolut fantastică pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer și a văii glaciare cu acelși nume. Pentru a putea ajunge pe vârful masivului Iezerul Mare, la Vârful Roșu cu altitudinea de 2.469 de metri, lăsăm drumul forestier și parcurgem poteca marcată cu bandă roșie.Toată această porțiune de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Cernatului și Danciului până sub vârful Iezerul Mic la Crucea Ateneului. De aici, priveliștea este absolut fantastică pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer și a văii glaciare cu acelși nume. Pentru a putea ajunge pe vârful masivului Iezerul Mare, la Vârful Roșu cu altitudinea de 2.469 de metri, lăsăm drumul forestier și parcurgem poteca marcată cu bandă roșie.Toată această porțiune de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
zonele de pădure, este o provocare pentru orice biciclist. La ieșirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier și în cinci minute ajungem la Cabana Voina. Un alt traseu pentru cei mai experimentați în mountain bike poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
orice biciclist. La ieșirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier și în cinci minute ajungem la Cabana Voina. Un alt traseu pentru cei mai experimentați în mountain bike poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.Tot acest traseu poate fi realizat însă
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia ( 1450 m ), în preajma Muntelui Mic și Țarcu, pe malul unui lac de acumulare - „Poiana Ruscă”. Pensiunea este un complex gospodăresc, care oferă, în bună parte, produsele necesare alimentației, așa numitele produse bio. Bucătăria, care deservește doar pe cei aflați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
Mă gândesc, în mod special, la cartea preotului Ioan Graure “Cinstirea părinților” și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În altă ordine de idei, Părintele Arhiepiscop Ioan al Munților este unul din ierarhii de vârf ai bisericii și ai țării, un model de slujitor valoros, modest, apropiat de popor, care nu și-a lăsat mintea și ambițiile omenești călăuzite și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu-i întotdeauna în consonanță cu fapta
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
interesul lor. Economie la negru există și în SUA, și peste tot in lume. Americanii vor acționa însă doar în economia corectă și o vor submina pe cea subterană. Ei vor proiecte mari, orice de la comunicații la minerit, tehnologie de vârf sau retail. Dacă vin până aici nu o fac pentru a deschide o afacere mică.” Rusia, controlată de servicii George Friedman vorbește și despre pericolul reprezentat de politică externă agresivă a Kremlinului. “Trebuie să înțelegeți cine sunt și ce vor
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
cu poveștile lui de viață - ,,...noaptea nu poate dormi /că vede numai morți cu burțile tăiate /și cu măruntaiele scoase /vai de pielea lui cusută peste tot /vai de săracele-i oase /ne uitam din paturile noastre /pe fereastră spre vârfurile de castani /și-mi povestește de fratele său mic /pierdut în război la paisprezece ani /”. Și tot în spital gândurile zboară cu pioșenie, drag și dor spre mama lui pe care o simte și ar dori-o la căpătâiul patului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
oști, s-a bătut în”Ring”, a intrat în “Triunghiul morții”, dar a rămas “Nemuritor”. Recunoașterea sa oficială se datorează superproducțiilor istorice. Pro Video a lansat, pe DVD, colecția filmelor sale. Posturile de televiziune românești le reprogramează la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase impulsuri cinematografiei românești. A pus umărul la construirea și consolidarea studiourilor Sahia și Buftea, a creat garderobe civile și militare pentru
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
e la coadă, însă în sens pozitiv. Este intr-adevar un record bun, dacă ar fi și vizibil pe străzile, în orașele și în natură României. În timp ce Germania are de trei ori mai mult gunoi, iar Luxemburgul și Danemarca sunt vârf de listă, în aceste țări poți pe alocuri „să lingi pe jos”, în timp ce în România mizeria stradală te lovește la tot pasul, alimentată zilnic de tot felul de nesimțiți. În raportul vizând anul 2013 au fost evaluate așa-numitele deșeuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
gândi la un consum mai mic, datorat sărăciei și unei puteri de cumpărare mult inferioare altor țări europene. Ne mai putem gândi la consumul de produse nembalate, mai ales în mediul rural, unde primează gospodăria autosubzistenta. O preocupare ecologică de vârf cred că se poate exclude, comparand-o cu politicile ecologice vechi și consistente din Germania, Danemarca sau Luxemburg. Ce-i însă trist e faptul că acest record de „gunoi puțin” nu se prea vede în România. Vom reveni puțin mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
Acces 11:00 - 12:15. „Soț de vânzare”- 10 Februarie 2017, ora 20:00 @ Club The Hub - str. Bărăției, nr. 31 soț După Mihail Zadornov. Regia Marius Gîlea. Cu Ana Odagiu, Marius Gîlea, Maria Radu. Oxana (o tânără „modernă” până în vârful unghiilor strident colorate, frumușica, ușor naivă, dar extrem de determinată) îi propune Elenei Vladimirovna (nevasta de profesie, trecută de prima tinerețe, insă inteligență, cu „look” și inițiată în metehnele vieții) o afacere pe cât de indecentă, pe atât de inedită: un contract
Spectacolele saptamanii la Teatrul Rosu [Corola-blog/BlogPost/93929_a_95221]
-
camerele tv, jandarmii cred că acționează neștiuți. Sunt brutali, fac abuz de forță împotriva unor oamenii simpli, nemulțumiți, care protestează. Jandarmii apară nu legea, ci interesele marelui capital, ale unei mari companii străine și ale câtorva politicieni și afaceriști de vârf autohtoni. Mai mulți oameni au ajuns la spital. Unul a făcut infarct. Mulți dintre țărani sunt bătrâni. Toți sunt cu mâinile goale. Nu au cu ce riposta forței organizate. Statul are privilegiul folosirii violenței. Știm lecția asta. Imaginea jandarmilor este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
Cricău și Alba Iulia. La această sărbătoare - relatează Dozsa Daniil - au luat parte și ostași ai lui Mihai Viteazu. Călușarii, care erau sub conducerea Vornicului Baba Novac, au executat jocul: „Într-un cerc mai larg erau așezați 12 stâlpi pe vârful cărora se aflau table de un stânjen pătrat. Pe fiecare se așezase câte un jucător. Înăuntrul stâlpilor se afla o pânză orientală, cu o țesătură foarte tare, de la care se întindeau 12 sfori de mătase la vârful stâlpilor, în mâinile
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
12 stâlpi pe vârful cărora se aflau table de un stânjen pătrat. Pe fiecare se așezase câte un jucător. Înăuntrul stâlpilor se afla o pânză orientală, cu o țesătură foarte tare, de la care se întindeau 12 sfori de mătase la vârful stâlpilor, în mâinile celor 12 jucători așezați pe stâlpi. În jurul stâlpilor erau înșirați o sută de călușari, rezemați după datina poporului, cu mâinile și capul pe bâtele lor ghintuite cu argint. Pe cap aveau căciuli negre din blană de miel
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă de și mai vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful Ionel Negru, precum și un cor bărbătesc care a dus faima cântecului românesc peste hotare, condus de mâna sigură
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]