3,885 matches
-
nici sub aspectul statutului profesional, atât specialiștii IT, cât și ceilalți specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor beneficiind de aceleași salarii de bază. Cu toate acestea, Legea-cadru nr. 153/2017 (secțiunea a 6-a, art. 22) nu mai recunoaște, de o manieră vădit discriminatorie și nemotivată, pentru specialiștii IT și informaticienii șefi aceleași drepturi salariale ca cele ale specialiștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.), al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
neconstituționalitate adusă articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (4)] din lege pentru că, din cuprinsul său, nu rezultă dacă, în afara îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege privind impreviziunea, se adaugă o nouă condiție referitoare la imposibilitatea vădită a continuării contractului pentru a se ajunge la darea în plată a imobilului în cauză. Se mai arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. b)] și pct. 3
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5). (4) Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale. ... – Art. 5 alin. (3) și (3^1): (3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
extrajudiciare și 2 judiciare), iar în cadrul acestei proceduri se interpune art. 4 alin. (4) din lege, care stabilește că „Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale“. Curtea a reținut că întreaga procedură reglementată de Legea nr. 77/2016 include ideea de adaptare a contractului, astfel că fiecare fază a acestei proceduri implică aplicarea cu prioritate a soluției de adaptare a contractului în raport cu
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
obligației. ... 43. În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 stabilește
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească să urmărească, în mod firesc, continuarea contractului. De aceea, ca regulă, instanța trebuie să dispună adaptarea contractului de credit, cu excepția situației în care este demonstrată existența unei imposibilități vădite de continuare a acestuia. Această imposibilitate nu se analizează prin raportare la situația patrimonială a debitorului, pentru că nu există nicio relație între impreviziunea în contracte și situația financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală, și nu una personală
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
analizează prin raportare la situația patrimonială a debitorului, pentru că nu există nicio relație între impreviziunea în contracte și situația financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală, și nu una personală, ce transcende cadrului strict contractual. Așadar, sintagma „imposibilitate vădită a continuării contractului de credit“ se raportează întotdeauna la drepturile și obligațiile rezultate din contractul de credit, instanța judecătorească neputând realiza un inventar al situației patrimoniale a debitorului pentru a decide adaptarea sau încetarea contractului. ... 44. În deciziile sale cu
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate impun o limitare nejustificată a veniturilor salariale la nivelul indemnizației viceprimarului, care afectează întregul personal al administrației publice locale. Aceste prevederi au un caracter vădit inechitabil față de salariații care își desfășoară activitatea în cadrul administrației publice locale, fiind de natură a-i împiedica pe aceștia să beneficieze de drepturi salariale de tipul sporurilor și indemnizațiilor, dat fiind că aplicarea lor ar conduce, în unele
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
15, 16, 41 și 53 din Constituție, precum și principiile nediscriminării, egalității, stimulării personalului din sectorul bugetar, stabilite de art. 6 lit. b), c) și e) din Legea-cadru nr. 153/2017. Plafonarea veniturilor lunare este de natură a conduce la nerespectarea vădită a principiilor enunțate, prin privarea numai a anumitor categorii de personal de orice tip de indemnizație ori spor la care ar fi fost îndrituite potrivit dispozițiilor legale aplicabile, pentru participare la activități suplimentare, în ipoteza în care acestea ar conduce
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
așa se poate explica înlăturarea prevederilor regulamentare referitoare la termene. ... 72. Rezultă o încălcare directă a art. 76 alin. (3) din Constituție, în sensul că, deși nu s-a cerut procedură de urgență, totuși, legea a fost adoptată în mod vădit după canoanele acestei proceduri. Este cert că legea nu a fost adoptată după garanțiile procedurale specifice unei proceduri comune, ci după cele specifice unei proceduri de urgență, fără să fi existat însă o cerere în acest sens. Or, este o
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
rezonabilă. ... 16. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în motivarea căreia se susține că aceste prevederi legale reprezintă temeiul prin care instanța supremă a impus tuturor instanțelor judecătorești o interpretare vădit neconstituțională cu privire la efectele pe care le produce Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, astfel că aceste prevederi legale, prin raportare la însăși interpretarea care a fost dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
formular online aferent software-ului de tranzacționare către un reprezentant BRM). (4) BRM își rezervă dreptul de a nu valida acele ordine inițiatoare care sunt formulate astfel încât, în mod evident, nu pot fi tranzacționate, spre exemplu: preț și/sau cantitate vădit disproporționate față de o intenție de tranzacționare reală, apreciată de către BRM în mod rezonabil, produs cu perioadă de livrare anterioară inițierii ordinului ș.a. În asemenea situații, anterior deciziei de a nu valida ordinul, BRM va solicita clarificări în timp
REGULAMENT din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256102]
-
motive de apel. Susține că efectul modificării produse prin Legea nr. 255/2013 este acela că, în configurația actuală, recursul în casație a devenit o cale de atac aproape lipsită de conținut, inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale indicate. Arată că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și a părților, care se pot prezenta, fără să fie citate, situație în care pot pune și concluzii. ... 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia din Dosarul Curții nr. 1.479D/2019 arată că, în cauză, decizia de achitare a inculpatei, vădit nelegală, rezultat al neevaluării de către instanța de apel a motivelor de apel formulate de părțile civile, al nevalorificării tuturor probelor legal administrate în cursul procesului, al negării existenței unora dintre ele (deși înscrisurile existente la dosar infirmă această ipoteză
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și protecția copilului se raportează la nivelul aceluiași ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, și nu la nivel național. Or, această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretează o decizie a Curții Constituționale, intrând în contradicție vădită cu ceea ce a stabilit instanța constituțională, respectiv că egalizarea la nivel maxim se face în cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. De altfel, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența sa, așa cum
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
autoritate publică. De altfel, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența sa, așa cum reiese din Decizia nr. 443 din 28 iunie 2018, și, astfel, intruziunea nejustificată pe care o face Înalta Curte de Casație și Justiție, depășindu-și în mod vădit atribuțiile pe care le are, încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, este neconstituțională, limitând accesul la justiție. ... 8. Se mai susține că, în jurisprudența sa, Curtea a preluat doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
vigoare la data faptelor, Codul penal conținea următoarele dispoziții: Articolul 18^1 (1) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. [...] (3) În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanța aplică una din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute în art. 91. (...) Articolul 91 Când instanța dispune înlocuirea răspunderii
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
2013. Aceștia invocă art. 3 din Convenție, redactat după cum urmează: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. ... A. Cu privire la admisibilitate 32. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. ... ... B. Cu privire la fond 33. Reclamanții consideră că ancheta a fost superficială. Aceștia afirmă că nu au fost asociați
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
52. Prin urmare, Curtea consideră că amenda prezintă un caracter punitiv specific sancțiunilor penale. ... 53. Prin urmare, art. 6 din Convenție este aplicabil în speță sub aspectul său penal. ... 54. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declarată admisibil. ... ... B. Cu privire la fond 55. Reclamanții se plâng că nu au beneficiat de un proces echitabil. Susțin că li
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
că punctul său de vedere asupra chestiunii de fond nu constituie o cerință indispensabilă, ci are mai mult un rol consultativ în procedura stabilită de legiuitor. Principalul motiv al absenței prezentării unei opinii pe fondul sesizării rămâne însă riscul unei vădite antepronunțări. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 27. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr redus de hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice ale magistraților, din care a rezultat existența a două orientări
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
concluziilor autorului excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul cuprins: „Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare. “ ... 13. Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, „În cererile având ca
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
a doua teză instituie excepția de la regulă, și anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la grilele notariale în două cazuri, respectiv: 1. când valoarea impozabilă este contestată; sau ... 2. când această valoare este apreciată de instanță ca vădit derizorie. ... 16. Cu privire la neclaritatea sintagmei „vădit derizorie“, Curtea observă că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înțeles autonom. În acest caz, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
și anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la grilele notariale în două cazuri, respectiv: 1. când valoarea impozabilă este contestată; sau ... 2. când această valoare este apreciată de instanță ca vădit derizorie. ... 16. Cu privire la neclaritatea sintagmei „vădit derizorie“, Curtea observă că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înțeles autonom. În acest caz, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
observă că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înțeles autonom. În acest caz, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii române, respectiv „vădit“ semnifică „evident“, iar „derizorie“ înseamnă „lipsită de valoare“ (a se vedea, ad similis, cele reținute prin Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, și
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție din cauza imposibilității de a obține audierea martorului acuzării Y.T. ... ... 1. Cu privire la admisibilitate 39. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. ... ... 2. Cu privire la fond a) Argumentele părților 40. Reclamantul consideră că imposibilitatea de a obține audierea martorului Y.T., a
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]